91 matches
-
rămas, zic eu, cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu și Steinhardt. Îmi mențin părerea. Aceștia sunt adevărații "optzeciști", nu diverși anonimi care se tot semețesc și se afirmă în sus și în jos. C.F.: Crezi că dacă ar fi fost publicate la timp, cărțile lui ar fi schimbat ceva în literatura română? V.N.: Nu-mi dau prea bine seama cum ar fi schimbat literatura română
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
cf. 1 Cor. 15, 42), mântuindu-și astfel viața”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) Viața martirilor și sfârșitul lor pământesc „Și totuși nu se semețește (mucenicul) fiindcă el știe - cred eu - că și acest dar tot de la Dumnezeu venit e ca să poată el îndura și împlini cu bucurie dumnezeieștile porunci. Și e firesc atunci ca o asemenea viață să lase în urma ei o amintire de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumitru Hurubă Prietenul Haralampy e revoltat: intră în sufragerie și-mi strigă de parcă aș fi un Bă-nel oarecare: -Mă, cuscre, nu învățăm nimic de la te--leviziunile din țările Comunității Europene, de parcă am fi tembeli... Ne semețim toată ziua crezând că lumea se învârte în jurul buricului nostru și când colo e un aiurea de tot ra... -Haralampy - CNA-ul!... -Bine, domnu' vecin, bine, am priceput... Da', uite, de exemplu, cazu' televiziunii spaniole de miercuri seara (1 noiembrie
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
într-un sens, la fel de tainică, într-altul, ca tot ce e funcție în natură. Omul nu poate să nu gîndească, dar nici nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul (românului - N.M.) nu e făcut să se încumete și semețească." Pentru Noica, a filosofa înseamnă a te înstrăina de natură, a i te opune, a fi în exces. Nașterea filosofiei "se datorează unui a gîndi ca act nefiresc" al singurei ființe, omul, care privește lumea "de la distanța pe care o
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
de la ea însăși, o "sărăcie cu duhul" corespunzătoare moralei creștine, dar și unei străbune înțelepciuni pragmatice: Omul nu poate să nu gîndească, dar nici nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul nu e făcut să se încumete și semețească. De aceea, prea multă minte aduce și multă prostie, sminteală. Esențialul e să nu pierzi măsura. Nu tu ești măsura lumii, cum voia grecul acela; ci lumea îți e măsură ție". Apare, pe linia unui tradiționalism substanțial, perspectiva deplasării "înțelesului
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
nostalgia din „Où șont leș neiges d’antan”, și nici fiorul de disperare al strigatului „Frères humains qui après nous vivez, / N’ayez le coeur contre nous endurci” („Frați oameni ce trăiți și după noi, / Nu vă-mpietriți voi inima, semeți”) nu și-au peirdut nimic din puterea de a emoționa. Cît de mult a făcut Romulus Vulpescu pentru că aceasta să-și păstreze întreg efectul asupra noastra nu se poate judeca decît citindu-i nouă traducere, si, pentru completă edificare, comparînd-
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
duce la fleșcăirea „osului“ meu înainte de sunetul clopoțelului și de momentul când trebuie să mă ridic din bancă. Pare-se că nu pot să ies și eu o dată la tablă sau să cobor dintr-un autobuz fără să mi se semețească și să strige „Ciao! Uite-mă!“, de față cu toată lumea - iar acum nu-i de găsit nicăieri. — Iat-o! strig eu în cele din urmă. — Asta-i toată? Păi, zic eu făcând fețe-fețe, când mi se-ntărește se face mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Shi a vizitat de mai multe ori Muntele Lushan și a scris o poezie de inspirație filosofică intitulată " Poem scris pe Zidul Xilin": Dacă privești de-a latul, șiruri de munți se-ntind De sus, piscuri sub ceruri se-arată semețind. Departe-i aproape. Înaltul pare scund E fiecare altul și totuși își răspund. Nu știi de-i chiar Lushan-ul acela ce-l privești Cel care stă pe culmea-i, însingurat tu ești. Muntele Lushan se mai numește și "Kuanglu" sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
-ți se încrucișează cu atâtea răsuciri. Pădurea are două poiene. Într-una din ele, scăldată în aur, sunt câțiva plopi. Cred că ei sunt singurii copaci drepți din această pădure. Măcar privindu-i, nu te mai dor ochii. Se înalță semeți, ca niște coloane infinite. Printre ei se aude muzica ușoară a vântului, care se joacă printre podoabele lor de frunze. Sunt așezați în așa fel încât parcă ar fi o poartă uriașă prin care Ileana Cosânzeana și Feți-Frumoși ar trece
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
adverse... Domnii soldați nu prea se miră de nenorociri, ci se mângâie cu nădejdea unei Îndreptări grabnice a situației...“. Sau de o franțuzoaică, Madame d’Aulnoy, când spune: „Îi vezi expuși vremii rele, mizeriei; și, În pofida acestora, mai curajoși, mai semeți și mai orgolioși decât În bogăție și belșug“... Pe cuvânt că toate astea sunt adevărate; iar eu, care am cunoscut vremurile acelea, ba Încă și pe cele mai rele de după, pot depune mărturie. În ce-l privește pe Diego Alatriste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Alatriste, veșnică fie-i pomenirea, să nu se supere de acolo unde este că Îl citez atât de des pe don Pedro Calderón În locul dragului său Lope - scriind: ... Suferă chinuri de nespus, plătiți când mai rău, când mai bine. Deși semeți, știu să se domine. De orice teamă ei sunt mai presus. Înfruntă urgia cu inimi senine, dar nu admit să le vorbești de sus. Îmi amintesc un episod care m-a impresionat În mod deosebit, mai ales pentru că punea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ea e inadmisibilă, iar sufletește vorbind, e înfiorătoare. O stihie nesuferită care nu provine din lumea asta, dar fără de care lumea omului ar fi banal de absurdă și steril de previzibilă. Mai mult, în acest univers în care omul se semețește cu orgoliul rațiunii sale, totul e o taină: răul e o taină, iubirea e o taină, prietenia e o taină, moartea e o taină. A-ți cultiva gustul tainei e ca și cum a-i dobîndi încă un simț. Începi să vezi
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
iubirea de țară au fost supremele virtuți care i-au călăuzit în tot ce și-au propus și pentru care au plătit cu tribut de sânge și moarte. Morminte și monumente grăiesc astăzi despre jertfa acestor compatrioți care au înfruntat semeți plutoanele de execuție... Casa de pe strada Popa Șapcă ne întâmpină astăzi cu oameni în alte straie și cu alte gânduri. Domnul colonel magistrat Petru Dumitru Mâțiu îmi spune la finalul popasului de la Tribunalul Militar timișorean, simplu și concludent: „Nimeni nu
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
vis. Le puse pe masă, iar ele pe dată se îmbinară, născând însemnul roș-galben-albastru, sfânt călăuzitor al străbunilor în 1821... * După ce se risipi vesela adunare din răscruce, Nenea își duse ceata spre casă. O luară pe ocolite, doar să treacă semeți pe ulița Povestitorului. Era tare-ncântat că-și văzuse împlinită șicana. Totuși, se gândea, de ce nu se făcuseră valuri?! Pișpirică avea mândrie... nu se plânsese nici de astă dată... Nu-și duse gândul până la capăt, că se și aflau în dreptul
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
în toată splendoarea înfățișându-se în haina lui cea mai elegantă: vegetația bogată de culoare verde, cu nuanțe superbe în funcție de întindere, înălțime și soiuri de copaci. Observam că nu exista o anumită linie de demarcație. Pe alocuri copacii se înfățișau semeți pe înălțimi împădurite și coborau cu ale lor coroane până în marginea unor mici localități, la margine de drum ori la mal de apă curgătoare, în timp ce în alte zone urcau pășunile, la fel de bogate, până sus, spre munte ori în vârf de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
români pentru dreptul lor de a se exprima în limba română. Comunitățile românești de pe toate meridianele își sărbătoresc graiul lor de suflet, limba maternă. Globalismul și multiculturalismul, Babelul lingvistic ce a împânzit planeta, după înălțarea orgoliosului Turn al lui Babel, semețindu-se să ajungă la Dumnezeu, nu vor putea șterge granițele lăuntrice ale Cuvântului și cuvintelor ce definesc limba pe care ne-au transmis-o părinții și strămoșii. Bogăția culturii este dată și de bogăția și diferențele ce separă toate limbile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
animale preistorice care se întindeau până la Mediterana. - Ieri am mers cu Sharon în Akko Atika. Străduțe înguste, pestrițe, invadate de un mozaic de oameni. Într-o sută de metri auzi toate limbile pământului, accentele nativilor graseiază franceza, cântă italiană, se semețesc în spaniolă sau modulează cu o rostogolită eleganță aceleași cuvinte pe care bătrânul Will le lansa demult în istorie. În fața mea doi bătrâni cu părul alb îmbrăcați în blugi roșii, sandale și cămăși în culori amestecate cu un surprinzător bun
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
în aceleași zdrențe și rătăcind pe traseul poștei. De mult au putrezit mătăsurile, s-au prăvălit de vechime caretele, și molia demult a mâncat blana de sobol, dar oamenii pare că nu s-au schimbat, pare că nu au dispărut, semețindu-se la fel de meschin, invidiind și urând la fel și în ziua de azi. Nu mai avem în față trecutul închipuit de Stein, un trecut de mucava, micșorat de locomotiva și de electricitatea prezentului. Trecutul pe care Burkeviț ni-l evoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de muncă, era fericită că și-a găsit post la Câmpina. Îi plăcea la munte, era aproape ca la ea în zonă, satul ei fiind amplasat pe un deal sub o pădure de foioase. Doar că aici munții erau mai semeți și clima mai aspră decât la ei. Pe Sandu l-a cunoscut în Camaet când a venit ca inginer stagiar. El repara mașinile de cusut și tot ce se strica prin fabrică, inclusiv fiarele de călcat când li se ardea
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
de braț, plângând și strigând să nu-i taie capul la nemernic”, „securea a căzut din mâinile tatei, rămas mut, neputincios”, iar juninca a ajuns în orfelinatul numit G. A. C. - siglă industrială, care nu mai avea nimic din „gospodăria” perfid semețită în capul denumirii în coadă cu „colectivă”. De două mii de ani, de printre „dealuri mari și sărăntoace foc”, tânjim spre libertatea dacă și vorbele curg printre suspine, pentru că nu vom înceta vreodată să „ne unim prin lacrimi cu fiecare spiță
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
de om ; nu-ți vor da strălucire artiști iconari, Nici împărații nu te-or înălța, oștiri fără număr, ori meșteri zidari... Prin minune divină vei fi rezidit, oraș ce o vreme, ai fost lepădat, Ieșua-ți ridică ocara ; nu te mai semeți, recunoaște c-ai cerut să fii blestemat Mai vine o dată la tine Mesia, călare, înconjorat de gărzi îngerești ; Ai plânge de-ai sti că-n zori El apare, că și astăzi tu altfel gândești. Să tresalte profeții, să iasă la
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cu inima goală, A rămas tristă, părăsită de frunze, Doar brazii cei tineri sunt artiștii de gală, Își flutură acele prin case cu scuze, Se cântă colinde,cânt de ler foșnitor, Intonând glas de munte, rugă-n bradul cel verde, Semeții îl admiră, duhul nopții-n pridvor, Tivuiți în costume cu beteală, de veghe, Marea doarme-n suspine, e cutremur de șoapte, Țarmul arde în valuri cu amoru-i nestins, Prin tăcerea din unde nostalgi-s resemnate, În nisipul lui cosmic vânt de
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
când cugeți c-acești trântori, astă haită de samsari Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari, Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
a netezit rochia șifonată spre poale. - O sprijin eu pe mama, că nu văd unde sunt mototolii ăia de bărbați... A, uite-i jos, așteaptă... Luați-o voi pe mama de pe scări, că aveți putere, măi! i-a îndemnat ea, semețindu-se către ei. Cei doi, bărbații celor două surori, eleganți în cămășile lor cu mânecă scurtă și pantaloni de vară deschiși la culoare și bine călcați, au zâmbit binevoitori și s-au apropiat de ușa mașinii ce rămăsese larg deschisă
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
ca să cobor era o nebunie. Eram pe culme și-mi era de-ajuns că măcar gându-mi norii i-a străpuns. Am fost cândva Am fost cândva popor ales,acum ne-am abătut de pe străvechiul drum pe care au pășit semeți străbunii nemaiavând de mult nici țel,nici scop și-naintând cu greu,cu un mers șchiop, pe care-l avem toți,nu numai unii. Am fost cândva un minunat popor care visa să aibă-un viitor senin și plin de împliniri
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]