275 matches
-
și măr, și vin, și cer, și stele - pe din două... Amintirile verii Pe cărări bătute rareori, în opreliști tainice, frunza mai păstrează amintirile verii și urmele pașilor grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat, Luna se rostogolește, Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea drumeților Și își anină la grumaz
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
părea animată de boabele de piper verde care-i țineau drept ochi, înfiorând privitorul; câteva fâșii dintr-o scobitoare se zbârleau ca niște mustăți adevărate peste boticul din două stafide lucioase. Figurina avea un aer parfumat care părea să atenueze semeția degajată de trup. Babacul depuse animăluțul pe farfurie, afișând aerul unui copil încurcat de surpriza ce-i fusese făcută. De cealaltă parte a mesei, Papa privea la competitorele său cu un uite, al Răului, ce elogiu aromitor primește! simțind cum
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
este nenăscut, naște din veci pe Fiul și purcede din veci pe Duhul Sfânt... Dumnezeu a adus din neființă la ființă toată lumea, pe cea văzută cât și pe cea nevăzută (lumea îngerilor). O parte din lumea nevăzută a căzut, din pricina semeției. Ea a format împărăția întunericului. Odată cu lumea începe și timpul. Primul om, făcut de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa, nu a ascultat însă de porunca lui Dumnezeu. Prin neascultarea lui a intrat păcatul în lume și, prin păcat, moartea
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > FERESTRE DESCHISE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Viziuni spre ideal de vis găzduite în piatră nu lut speranța pentru mâine trecere de ape umbre spălate nimic din semeție păstrate triste sunt rădăcinile toate adânc în pământ se ascund rupte de realitate păstrează eroii valori nu pată din vremuri te judeca în timp trecutul cel falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1397193135.html [Corola-blog/BlogPost/347791_a_349120]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iti_amintesti.html [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Eram, într-o zi, în gara orașului Piatra Neamț, orașul copilăriei mele. Un oraș frumos, cu aer ozonat ce coboară tocmai din vârful Ceahlăului și împrumută mireasma de cetină verde a brazilor, care, plini de semeție, se oglindesc în apa rece și iute a Bistriței. Vântul nebunatic îl împinge până în turla bisericii lui Ștefan cel Mare, iar de acolo bătaia de clopot îl împrăștie, voievodal, peste toată suflarea, desfătând plămânii si dilatând nările deopotrivă... O curățenie
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
acesta vizionează o casetă cu o înregistrare de la unul din spectacolele artistei. „Cu răsuflarea tăiată, Marian se lăsă invadat de farmecul acelei femei. Îl surprindeau nu doar chipul și vocea aceea, ci mai cu seamă un aer difuz de inteligență, semeție și chiar orgoliu, notele unei personalități puternice, dar care, paradoxal, părea că nu voia cu niciun chip să iasă în evidență... Ar fi vrut, vai, Doamne Dumnezeule, să fie a lui, iubita lui. Ceea ce visase că ar fi putut exista
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
trecut, părul ți-a albit, Dar încă nu se vede că ai obosit! Și chiar dacă azi, nu ești ca-n trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Patimasa_iubire_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
banii primiți. Dar n-avură codul de acces la noul limbaj! Să-și bage-n fund copia! Să nu pierzi carnețelul, că e belea! Știi că unul dintre sensurile cuvântului condescendență, pe lângă cel de bază, e “aer de superioritate, infatuare, semeție” (peiorativ vorbind)? Să-nvețe toți limba română, frate! * Mă trezesc buimacă. E ora 19,00. Lângă rezerva “de lux” a Spitalului Județean, îi aud pe cei doi medici: cel de pe salvare și cel de gardă, vorbind: -Nu e de la glicemie
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
Oare bufnițele din fața casei mele, de la țară, o să facă pui și anul acesta? O să las termopanele deschise, să le aud zborul... Notă: CONDESCENDÉNȚĂ s. f. Purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență. Aer de superioritate, infatuare, semeție. - Din fr. condescendance. Timișoara, 25.12.2015 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: Condescendență (fictiune) / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
e ca cineva din cei îmbunătățiți. Ținând acestea ca pe un semn al intenției lui, trecând sub tăcere multe, e de ajuns să grăiască pentru ca să-l cunoaștem prin cel ce a mințit pe tatăl minciunii vorbind prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Domnul, alături de ei, pe Ilarie Hinoveanu. Ultimul mare pandur al Craiovei, Ilarie Hinoveanu, ne-a părăsit intempestiv, în aceste zile însorite de octombrie 2013, la nici patru săptămâni de la împlinirea vârstei de 79 de ani, pe care o ducea cu semeție, vigoare și seninătate leonină. Lucra cu fervoare la finalizarea unei noi cărți, după ce, anterior, imprimase, la ALMA Craiova, altele două: Esențe. Eminențe. Excelențe. Existențe..., respectiv, Tiparnițe craiovene sub dictaturi - Izbânzi editoriale contra vrăjmașilor spiritualității naționale. La câteva zile după ce-l
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
eu nu văd și nu discut despre asta cu nimeni... Și nu-mi bag privirea-n casa omului. Ce au ei cu viața mea? Îmi dau ei să mănânc? Mă îmbracă ei? Le este necaz, asta e!” A privit cu semeție în lungul străzii și a pornit hotărâtă. Înălțase bărbia mai mult ca până-n ziua aceea. Și-a ridicat privirea spre albastrul cerului, unde credea ea că locuiește acel Dumnezeu la care s-a rugat de atâtea ori, și s-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
încremenirea” într-un șir nesfârșit al semnelor de exclamare care instabilizează firea și n-o lasă să se adune, să-și tragă sufletul pentru a cuceri în siguranță și treptat noi redute, aidoma alpinistului care nu se bucură de privliștea semeției înălțimilor cucerite pentru că e împins de la spate de vântul puternic, nu poate să ancoreze cortul și să-și așeze baza lăsând pe altă dată odihna, meditația și statistica pașilor asupra escaladării și performanței de până atunci. Sigur, comparația mi se
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_mana_cu_lenin_decapitat_la_mandalay_bay_in_vegas_vii_.html [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
pur și plin de poezie și curățime, pentru că acolo Dumnezeu a revărsat mult har și binecuvântare, și vă mărturisesc, așa este! Cu siguranță, Diana este una dintre minunile lăsate de Creator ca să se formeze și să crească din frumusețea și semeția Apusenilor, din sufletul ei țâșnind, ca un izvor de frumusețe și puritate, o puzderie de cuvinte încumințite în duioșia versului sau țesute în neasemuite pânze de poveste. Prima ei poezie se intitulează “Dia și gădinița” și este scrisă în 2007
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
este visul omenirii de iubire și lumină”(Întruparea iubirii). În subtitlul ,,Natura, farmec și suferință” cuprinde versuri dedicate florilor, fenomenelor naturale și evenimentelor sociale. Dacă la Dimitrie Anghel florile simbolizează stări sufletești, sentimente profund umane, la Elena Trifan asistăm la semeția florilor:,,Petunia-i regină peste flori... / Trandafirul domnește mândru în palat / Ocrotit cu dragoste de împărat.../ Dalia cea tacticoasă / E mândră de talia-i grațioasă” (Semeția florilor). Autoarea dedică florilor un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
Dimitrie Anghel florile simbolizează stări sufletești, sentimente profund umane, la Elena Trifan asistăm la semeția florilor:,,Petunia-i regină peste flori... / Trandafirul domnește mândru în palat / Ocrotit cu dragoste de împărat.../ Dalia cea tacticoasă / E mândră de talia-i grațioasă” (Semeția florilor). Autoarea dedică florilor un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori roze de măr, /flori galbene de ghiocei, / Flori liliachii, flori roșii, / Flori arămii, / Flori ale sufletului, flori, / Înfloresc în grădina din noi”( Florile sufletului). Elena Trifan
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
cu definirea cuvântului iie (plural ii) care înseamnă bluză țărănească, un fel de cămașă din pânză de in, cu pieptul brodat în șiruri colorate. Iia românească are menirea ei firească de a înveșmânta și de a da un plus de semeție trupului. Prefer să scriu cu doi de i acest frumos cuvânt, luând în considerație principiul fonetic și faptul că așa era cândva scris. Îmi amintesc ca prin vis de bunicul meu, din partea tatălui, cum l-am zărit de câteva ori
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
trecu prin 'nainte-mi Fără-a mă lua în seamă. Ca o stană rămăsei; Cucuvelele-mi Tânguiau în urechi... Într-un timp mă pomenii Strigându-i (fără a mă auzi): „Hei, sunt eu, Întoarce-te!” Ea-pace Se-ndepărta netulburat, Doldora de semeție. Pietrele-n stele se prefăcură. Cu irizări blonde-aurii, Scăpărau sub pașii ei. Mă uitase: Atât de repede, Atât de neașteptat, Atât de dureros mie, Mă uitase. Cât de rândunică-mi fusese Inima- Și-acum O căram Icnind, Cum Atlas osândit
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
temei le ancorează. Ridică-ți fruntea! Subteranele de granit Le vei înnobila, Mult până dincolo De cea a diamantului. Ridică-ți fruntea! Te vei afla printre Fulgurații celeste, Cu mult, o! Cu mult Devansându-le. Ridică-ți fruntea! Cu frunte-n semeție-mi vei apărea O tânără domniță Traversând spații mirifice Rezervate naiadelor. Ridică-ți fruntea! Tu, floarea mea de portocal, Nu te sfii, redă-i noblețea! Chiar lipsită de diademe, Ea va conferi ce-i ești Rang de Semiramidă. Ridică-ți
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
visează spre libertate!... De ce cred asta? Poate e o intuiție!? Sau poate îmi este sugerat acest gând de niște aripi deschise pentru zbor!?... Coamele munților crează aceasta imagine cu bună știință, iar un vultur... Un vultur scrutând zările, simbol al semeției și libertății, ce-mi sugerează?... Doar colivia e tăcută și rece, chiar dacă pare aurită. E rece!... Gheața din piscuri răzbate până în sânge!... Visul către libertate a păsării galben-albastre e frânt!... Ce metaforă sublimă a aspirațiilor Ucrainei!?... Steagul țării din penaj
PASĂREA DIN COLIVIE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1423779763.html [Corola-blog/BlogPost/367612_a_368941]
-
în atitudine, acesta s-a înclinat adânc pentru a-l saluta pe magistratul ce l-a privit de sus săgetându-l cu privirea. I-a răspuns printr-o foarte scurtă înclinare a capului, după care și-a ridicat bărbia cu semeție și a străbătut coridorul în pas vioi până la biroul său. Procurorul și avocatul au rămas nemișcați. Păreau că numără pașii cadențați ai judecătorului Preoteasa, zâmbind ușor, unul cu simpatie, celălalt cu teamă și suspiciune. - Poftiți, domnule avocat, intrați! i-a
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
energică, dornică să răstoarne noua lume în care abia intra. Trecu prin dreptul unei vitrine și se privi curios: ochelarii aceia cu lentile groase îi dădeau aerul unui intelectual de prim rang, cu ifose de mare vedetă în domeniul chirurgiei, semeție câștigată de-a lungul anilor, amplificată odată cu înălțimea vârstei. „Să mă așez pe o bancă, să văd cum este să stai pur și simplu, se derulezi amintiri din memorie și să fii pierdut între prezent și trecut”. , își spuse atunci când
PENSIONARUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Cristea_aurora_1401530837.html [Corola-blog/BlogPost/350609_a_351938]