15 matches
-
au proletarizat în masă populația românească proprietară a avuției naționale furate, au redus drastic proprietatea națională în favoarea unor firme străine, au scăzut cumplit sfera creatorilor direcți, concomitent cu creșterea volumului de populație inactivă, au dus statul român în poziția de semicolonie falimentară. In prezent, vinovații de această situație disperată vor să iasă din criză prin sacrificarea maselor largi de copii, studenți, personal bugetar, pensionari și mici întreprinzători români. In compensație, clientela lor politico-economică și religioasă se va îmbuiba în continuare din
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pavel_corut_program_de_prevenire_a_ge_pavel_corut_1354523278.html [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
marilor puteri europene. Al doilea război mondial a fost un punct de cotitură în istoria Chinei. Mai înainte de războiul mondial, China suferise timp de aproape o sută de ani umiliri din parte puterilor coloniale europene și ajunsese în starea de semicolonie. Lupta împotriva japonezilor din cel de-al doilea război mondial a ridicat enorm statutul internațional al Chinei. Guvernul central al lui Chiang Kai-shek a reușit să abroge majoritatea tratatelor inechitabile pe care fusese silită China să le semneze de-a
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]
-
rândul comandanților săi, care, așa cum au urcat rândurile birocratice, au dus la colapsul Qingului și izbucnirea militarismului regional în Chină, în prima jumătate a secolului XIX. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, China a decăzut rapid într-o stare de semicolonie. Chiar și elementele cele mai conservatoare din cadrul curții Qing nu au mai putut ignoră slăbiciunea militară a Chinei, în contrast cu " barbarii" străini de la frontierele dinastiei. În 1860, în timpul celui de-al doilea război al Opiuului, capitala Beijing a fost capturată și
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
pentru a mai produce vreun rezultat. Din toate aceste motive, Rusia nu a reușit nici să obțină Imperiul Otoman, nici să-și înfrângă în mod hotărâtor inamicul. În schimb, rușii au ales calea transformării treptate a Imperiului Otoman într-o semicolonie. În 1829, rușii au semnat cu turcii Tratatul de la Adrianopol. Prin acest tratat, Imperiul Rus primea o serie de avantaje: noi teritorii cu ieșire la Marea Neagră, dreptul de liber tranzit al vaselor comerciale ruse prin Dardanele și noi privilegii comerciale
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
concepții despre cultură, artă, știință, cinema, se află în competiție: cea a forțelor dominante și cea națională[3]. Și această situație va continua câtă vreme ideologia națională va rămâne desprinsă de ideologia conducătorilor, câtă vreme persistă statutul de colonie sau semicolonie. Mai mult, această separare nu va putea fi depășită, pentru a căpăta o dimensiune universală, decât atunci când cele mai importante valori umane vor deveni din subalterne hegemonice, când se va desăvârși liberarea omului. Între timp, continuă să existe o cultură
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
17 Provincii ale Țărilor de Jos", care includeau și Belgia actuală. După ce și-a obținut independența în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă și economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda și-a creat colonii și semicolonii în lume, este cunoscută drept secolul de aur. După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, în 1815 prin Congresul de la Viena a fost creat un Regat împreună cu Belgia și Luxemburg. Belgienii au devenit independenți începând cu 1830, ca
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
teoriile microsociologice, care subliniază impactul rețelelor sociale. Referindu-ne la acestea, Tarrow (1996) a arătat, criticând celebra lucrare a lui Putnam despre democrația italiană, că subdezvoltarea societății civile din sudul Italiei se datorează mai ales menținerii ei în situație de semicolonie de către statul italian, reprezentant al intereselor regiunilor nordice. Exemple din țări în curs de dezvoltare (Baiochi, 2001, pentru Brazilia, și Fox, 1996, pentru Mexic) arată că societatea civilă nu se dezvoltă „organic” de jos în sus, ci prin sinergie instituțională
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care, pentru Lenin*, ilustrează exploatarea „sălbatică” a coloniilor de către imperialiști și deci posibilitatea pentru capitalismul din metropole de a-și menaja propriul proletariat. încă de la crearea Internaționalei Comuniste* (IC), Lenin are percepția caracterului exploziv al elementului național în coloniile sau semicoloniile din Asia, și el consideră că forțele comuniste trebuie să se alinieze cu mișcările naționaliste* burghezo-democratice. Totuși, Congresul Popoarelor din Orient, ținut la Baku în septembrie 1920, trasează ca sarcină comuniștilor să-și asigure hegemonia în lupta de eliberare națională
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fost semnat un tratat prin care China a renunțat la suveranitatea asupra Vietnamului în favoarea Franței învinse 11. Clauza "să tratăm pe toți cu aceeași generozitate" a jucat un rol de loc neglijabil în procesul decăderii Chinei în stare de semicolonie, supusă dominației colective a țărilor imperialiste. "Astfel, acestea s-au putut alia împotriva Chinei, transformând-o într-un obiectiv al agresiunilor colective; această clauză a constituit o piedică în calea Chinei de a duce o diplomație activă''12. În perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de influență ale puterilor străine pe teritoriul Chinei; retragerea armatelor și poliției străine; desființarea poștelor, telegrafului și radioului privat înființate de puterile străine; anularea dreptului de extrateritorialitate al consulatelor; retrocedarea pământurilor închiriate și concesionate; autonomie vamală; schimbarea poziției internaționale de semicolonie a Chinei 15. Atitudinea adoptată de delegația chineză la Conferința de la Paris a avut o influență pozitivă asupra diplomației chineze în următoarele decenii, când s-au definitivat condițiile interne și externe care au facilitat recunoașterea locului Chinei care i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
poat) dezvolta industria. Cf. Emmanuel (1972, pp. 48-52). Cartea avanseaz) bizară tez) cum c) sporirea salariilor reprezint) cauza dezvolt)rii economice naționale. *Ambivalenta lui Mao Tse Tung asupra acestor chestiuni e interesant). Chină nu a fost o colonie, ci o semicolonie împ)rțit) între câțiva st)pani imperiali. Prin urmare, nu doar o singur) tar) imperial) a fost motivat) s) promoveze dezvoltarea Chinei, iar acest lucru, remarc) Mao, vine în completarea explic)rii neuniformei sale ,,dezvolt)ri economice, politice și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
microagenție de voiaj (Dimitrescu 1995a: 275), microgrupuri sociale (A. Țiglea, Sociologie: 18), minivacanță (Dimitrescu 1995a: 174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
controlată de la Moscova prin canoanele realismului socialist și „cooperare” economică forțată în cadrul Pactului de la Varșovia. Chiar și fără ocupație militară sovietică, țările Europei Răsăritene au împărtășit o poziție subalternă. În acest sens li se poate aplica cel puțin statutul de „semicolonie”15. Chiar dacă nu au fost „postcoloniale” în sensul clasic al termenului, aplicabil fostelor colonii britanice, franceze, spaniole, portugheze sau olandeze, „tranziția postcomunistă” prin care au trecut țările esteuropene a inclus debarasarea de o anumită „ocupație” politică și economică. Diferențele specifice
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
la război anglo-americani și restaurarea capitalismului în Iugoslavia" (Dej: 1952, 334-335). Există însă speranța, alimentată prin orice mijloace posibile de către Moscova, că popoarele Iugoslaviei, " Tot ce este cinstit și patriotic în Iugoslavia" nu vor admite metamorfozarea acestei țări "într-o semicolonie a imperialismului anglo-american". Mesajul transmis de către Stalin este lipsit de orice urmă de echivoc: înlocuirea actualei conduceri, "naționaliste" și revenirea la principiile "internaționalismului proletar". Astfel, oamenii muncii își exprimă convingerea că popoarele din Iugoslavia, în frunte cu clasa muncitoare, în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
țărilor de democrație populară și al mișcării revoluționare a proletariatului internațional (Dej: 1952, 336). Emblematic pentru ferocitate incriminărilor aduse lui Tito rămâne însă raportul prezentat de Gheorghiu-Dej cu ocazia reuniunii Cominformului desfășurată în toamna aceluiași an. Aici, Iugoslavia devine din "semicolonie" "colonie" integrală a forțelor "imperialismului" (Dej: 1952, 399). Transpare foarte clar acum "piatra de încercare și criteriul internaționalismului": fidelitatea necondiționată a oricărui partid comunist sau mișcări revoluționare față de Uniunea Sovietică. Pentru a întări această aserțiune, Gheorghiu-Dej oferă un citat relevant
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]