6 matches
-
fel a îmbunătățit semnificativ proprietățile fizice ale stringurilor. Având în vedere că fizicianul rus A. Polyakov a propus simultan o extensie similară, rezultatul se numește stringul Polyakov-Kleinert. Împreună cu A. Chervyakov a dezvoltat o extensiei teoriei distribuției din spațiile liniare la semigrupuri, definind de asemenea produșii lor în mod unic (în teoria matematică, numai combinațiile lineare sunt definite). Extensia devine posibilă prin cerința fizică prin care integralele de drum trebuie să fie invariante la transformările de coordonate . Această proprietate este necesară pentru
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
al lui " G”". Unii autori exclud și grupul trivial din definiția subgrupului propriu (adică ). Daca "H" este subgrup al lui " G", atunci " G" este uneori denumit supergrup al lui "H". Aceleași definiții se aplică mai general când " G" este un semigrup arbitrar, dar acest articol tratează doar subgrupurile unor grupuri. Grupul "G" este uneori notat cu perechea ordonată , de regulă pentru a accentua operațiunea ∗ atunci când " G" conține și alte structuri algebrice. Dat fiind un subgrup "H" și un "a" din G
Subgrup () [Corola-website/Science/334900_a_336229]
-
a calculului funcțional, operatorul este un operator unitar. Este un "operator" de "evoluție în timp" sau "propagator" al unui sistem cuantic închis. Dacă Hamiltonianul este independent de timp, atunci, {U(t)} formează un grup unitar parametric (mai mult decât un semigrup); acest lucru dând o semnificație crescută principiului fizic al echilibrului detaliat. În multe sisteme, două sau mai multe stări energetice au aceeași valoare a energiei. Un exemplu simplu al acestei stări de fapt este acela al unei particule libere a
Hamiltonian (mecanică cuantică) () [Corola-website/Science/319827_a_321156]
-
tranziție poate fi gândită în termeni mai simpli : Luând în considerare compunerea funcțiilor și aplicând-o în mod repetat unor funcții formulă 35, formula 36 ș.a.m.d. Compunerea funcțiilor de tranziție formează un monoid numit monoid de tranziție, sau uneori și "semigrup de transfomări". Fiind dat un două simboluri formulă 37 atunci se poate defini formulă 38, cu formulă 39, unde formulă 40 este compunere de funcții. Acest proces poate fi continuat în mod recursiv până se obține definirea recursiva a unei funcții formulă 41 definită pentru
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
meromorfe. În ALGEBRA a introdus (în 1947) indicele de non-asociativitate, folosit de Philip Holgate (Anglia) și noțiunile de matrice grupală (în 1956), inel slab (în 1961), indice - o functie numerică - pentru o algebra Boole (în 1968), suma completă pentru un semigrup (în 1969). A arătat că teoria determinanților câștiga în rapiditate și simplitate dacă se adoptă o definiție axiomatica pentru aceștia. În 1969, generalizează definiția abstractă dată vectorilor că bipuncte, de către Acad. Prof. Radu Miron, generalizând grupul clasic al translațiilor. În
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
anii 1910- 1926. Ea continuă să domnească netulburată până spre mijlocul decadei a treia. Cu elevii lui Emmy Noether această algebră abstractă, creată pentru a face inteligibile anume capitole de teoria numerelor, se constituie autonom. Scheme din ce în ce mai cuprinzătoare (grupuri abstracte, semigrupuri, grupuri cu operatori, inele, ideale, structuri, conexiuni galoisiene, mulțimi parțial ordonate etc. ...) sunt izolate și cercetate pentru ele însele. În același timp o îndoită tendință se face simțită: 1. Preocuparea de "global" și neglijarea aspectului "atomistic" al temelor. Aceasta înseamnă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]