175 matches
-
celiac, arterelor mezenterice superioare și renale. Ganglionii semilunari, în formă de semilună cu concavitatea în sus, ocupă planul profund al regiunii celiace descrise de Luschka. Cel drept este de obicei mai voluminos decât stângul. În unghiurile laterale ale fiecărui ganglion semilunar, sosesc aferente de la nivelul marelui splanhnic de partea respectivă, iar către unghiul intern se îndreaptă câte un ram din nervul pneumogastric drept. Din unirea acestor aferente la nivelul ganglionilor semilunari rezultă de fiecare parte a liniei mediane câte o ansă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai voluminos decât stângul. În unghiurile laterale ale fiecărui ganglion semilunar, sosesc aferente de la nivelul marelui splanhnic de partea respectivă, iar către unghiul intern se îndreaptă câte un ram din nervul pneumogastric drept. Din unirea acestor aferente la nivelul ganglionilor semilunari rezultă de fiecare parte a liniei mediane câte o ansă nervoasă cu concavitatea îndreptată în sus, denumită ansă memorabilă Wriesberg în cazul celei din dreapta și Laignel-Lavastine pentru cea stângă. Fibre preaortice transversale unesc cei doi ganglioni, dând naștere plexului celiac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
memorabilă Wriesberg în cazul celei din dreapta și Laignel-Lavastine pentru cea stângă. Fibre preaortice transversale unesc cei doi ganglioni, dând naștere plexului celiac, care înconjoară artera cu același nume. Ajunse la locul de bifurcație a trunchiului celiac, filetele eferente ale ganglionilor semilunari se distribuie în marea lor majoritate ramurilor terminale ale acestuia, contribuind la formarea plexurilor secundare hepatic, frenic, gastric, pancreatic și splenic etc. Plexul hepatic anterior și posterior trimite ramuri la ficat, vezica biliară, regiunea duodenopilorică și pancreas, iar plexul frenic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la originea arterei mezenterice superioare, fie sub forma cea mai frecventă de două mase ganglionare distincte sau unite în halteră, fie sub formă de 3-4 mici conglomerate de celule nervoase dispuse inelar sau diseminat în jurul arterei respective. Ca și ganglionii semilunari, sunt conectați prin filete de legătură atât între ei, cât și cu celelalte două grupe ganglionare. Ramurile eferente ale plexului rezultat formează plexuri secundare, care ajung pe cale perivasculară la intestinul subțire, cec, apendice și porțiunile ascendentă și transversă a colonului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pieloureterale, spermatice sau uteroovariene, precum și fibre anastomotice cu plexul intermezenteric. Pe lângă fibrele vegetative aferente sosite la plexul solar pe calea celor 3 nervi splanhnici și a vagului drept, acesta primește un număr redus de filete din nervul frenic pentru ganglionul semilunar drept. La rândul lor, ramurile eferente participă, după cum s-a văzut, la formarea principalelor plexuri simpaticoparasimpatice abdominale, motiv pentru care plexul solar a fost denumit și „creier abdominal”. În sfârșit, în regiunea pelvisului se găsește plexul hipogastric și plexurile pelvine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Marginea liberă a valvulelor (cuspide) este bogată în substanță fundamentală, cu rol important în asigurarea plasticității sistemului valvular. Valvulele cardiace îndeplinesc rolul unor veritabile palete de dirijare a sângelui într-un singur sens. Ele sunt de două feluri: atrio-ventriculare și semilunare (aortice și pulmonare). Ambele tipuri de valvule se închid și se deschid pasiv sub influența diferențelor de presiune sistolo-diastolică, asigurate de pompa aspiro-respiratorie cardiacă. În afara rolului hemodinamic de asigurare a scurgerii sângelui într-un singur sens în timpul revoluției cardiace, închiderea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ambele tipuri de valvule se închid și se deschid pasiv sub influența diferențelor de presiune sistolo-diastolică, asigurate de pompa aspiro-respiratorie cardiacă. În afara rolului hemodinamic de asigurare a scurgerii sângelui într-un singur sens în timpul revoluției cardiace, închiderea valvulelor atrio-ventriculare și semilunare participă la producerea zgomotelor cardiace, respectiv a zgomotului I - sistolic, în cazul primelor, și a zgomotului II - diastolic, în cazul valvulelor aortice. Venele cave și pulmonare deși - nu prezintă un sistem valvular - cantitatea de sânge refluată din auricule în timpul sistolei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puțin 2 ori mai lat decât lung. Ultimele 2 articole ale palpilor maxilari au dimensiuni egale. La ambele sexe femurele anterioare sunt lipsite de tuberculi mediani. Partea posterioară a celui de-al 5 lea sternit abdominal la ♀ prezintă o știrbitură semilunară. În fauna României 3 specii întâlnite în cuiburi de păsări, vizuini de mamifere și pe cadavre. Alte specii: Sciodrepoides alpestris Jeannel 1 Sciodrepoides watsoni Spence Corpul eliptic, negricios cu elitrele roșcatmaronii, uneori roșcat-maroniu cu capul și discul pronotului negricioase. Baza
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o contracție izometrică, pentru că pe parcursul acestei faze unele fibre musculare se lungesc iar altele se scurtează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în diastolă, presiunea la acest nivel crescând însă ușor datorită împingerii în sus a planșeului atrioventricular prin propagarea contracției ventriculare din spre vârfuri în spre baze. Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și până la închiderea valvelor semilunare, ea desfășurându-se în două etape: ejecție rapidă și ejecție lentă. Ejecția rapidă începe din momentul deschiderii valvelor sigmoide, durând până la vârful curbei de presiune ventriculară, atingând aproximativ 120 mmHg pentru VS și 25 mmHg pentru VD. Presiunile din ventriculi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din momentul deschiderii valvelor sigmoide, durând până la vârful curbei de presiune ventriculară, atingând aproximativ 120 mmHg pentru VS și 25 mmHg pentru VD. Presiunile din ventriculi sunt în această fază practic egale cu cele din aortă, respectiv arteră pulmonară, valvele semilunare deschise neopunând în mod normal rezistență la trecerea sângelui; regimurile presionale diferite dintre inima dreaptă și stângă sunt determinate atât de forța contractilă diferită pentru cei doi ventriculi cât și complianța mai mare a arterei pulmonare față de aortă. Deși în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
unei frecvențe cardiace normale, ejecția rapidă reprezintă în jur de 1/3 din totalul fazei de ejecție, în acest timp ea determină golirea a 60 % din volumul bătaie. Ejecția lentă este cuprinsă între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volum telesistolic, având o valoare normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II (Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El debutează la aproximativ 5 msec după închiderea valvelor semilunare (interval mecano-acustico diastolic) fiind determinat de vibrațiile coloanei de sânge în momentul închiderii valvelor sigmoide, când sângele are tendința de a se întoarce spre ventriculi. Datorită asincronismului de închidere al valvelor sigmoide aortice și pulmonare, Z2 prezintă două componente: aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
hepatic, cranial spre ganglionii hilului și caudal spre ganglionii suprași retropancreatici. INERVAȚIA Inervația căilor biliare este vegetativă cu fibre parasimpatice și simpatice. Pneumogastricul asigură inervația parasimpatică prin două plexuri nervoase hepatice, unul anterior și altul posterior. Fibrele postganglionare ale ganglionului semilunar asigură inervația simpatică. Fibrele sensibilității dureroase au un traiect ascendent, pe calea nervilor splanchnici cu aferențe la rădăcinile posterioare ale metamerului T6 - T10. O proporție variabilă de fibre ascendente ale sensibilității se atașează nervului frenic drept, fapt anatomic atestat de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
palpebral intern sau cantusul intern corespunde celor două margini libere palpebrale, în segmentul lor lacrimal; el este ancorat la rebordul intern al orbitei prin ligamentul lateral intern. În ovalul care-1 încercuiește se găsesc două formațiuni anatomice distincte: caruncula și repliul semilunar [151]. Straturile pleoapelor sunt formate din: 1.Planul anterior pielea (planul cutanat); țesutul celular subcutanat; planul muscular - mușchii contractori ai pleoapelor (orbicularul); 2.Planul de clivare, reprezentat de țesutul celular subiacent; 4.Planul posterior stratul muscular cu fibre netede (muschiul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
marginii posterioare a pronotului. l=1,7-2,3 mm. (Pl. I, fig.5) 5 Genul Hygrotus Stephens De Coelambus se diferențiază prin forma corpului scurtată, oval-lățită, cât și prin prezența unei borduri înguste la marginea anterioară a clipeului, de formă semilunară. Pronotul galben-roșcat, marginea lui anterioară și posterioară sunt tivite cu negru. Elitrele au pete extrem de variabile ca formă. Cele 2 sexe foarte asemănătoare, fiind greu de diferențiat. Dintre cele 12 specii care trăiesc în zona temperată a emisferei boreale, 4
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
roșcate cu câte 5 benzi longitudinale negre, uneori neevidente...................................................................................1 lineatus F. -.Pronotul roșcat-maroniu de nuanță închisă, cu o bordură anterioară neagră și una posterioară de aceeași culoare, aceasta din urmă în porțiunea mediană se prezintă sub forma unei proeminențe semilunare ce atinge discul pronotului. Elitrele brunnegricioase, cu marginile laterale de nuanță mai deschisă și cu un desen caracteristic format dintr-o pată exterioară scurtă, o pată bazală dispusă antero posterior și câteva pete mici, situate de-a lungul marginii laterale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
accentuate. 2 Porhydrus obliquesignatus Bielz (genei Sharp) Corpul maroniu-negricios. Marginile laterale ale elitrelor, o bandă longitudinală și o pată bazală galben-roșcate. Petele de la baza elitrelor sunt dispuse oblic-intern, uneori ele pot fi divizate. Pronotul lățit, uneori cu o tivitură bazală semilunară îngustă de nuanță galben-roșcată. Partea dorsală a corpului prezintă o punctuație fină și o pubescență deasă. În sud-estul Europei, inclusiv în Peninsula Balcanică. l=3-3,5 mm. 13 Genul Deronectes Sharp Partea dorsală a corpului prezintă o punctuație dublă și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
jumătăți de la baza pronotului se dispun sub forma unei linii drepte (fig.40a, pag.40). Porțiunea capului situată între cei 2 ochi este netedă, nereticulată. Coxele posterioare prezintă de o parte și de alta a lor organe stridulante de formă semilunară (fig.40c, pag.40 )................................................................2 hyalinus Deg. -.Cele 2 jumătăți ale bazei pronotului sunt ușor oblice, orientate antero-posterior (fig.40b, pag.40 Capul prezintă între ochi o zonă microreticulată, fină. Coxele posterioare sunt lipsite de organe stridulante...........................................3 minutus L.
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]