16,175 matches
-
Dragoș Bucurenci La sesiunea în plen dedicată CSR-ului, voi încerca să răspund la întrebarea La ce bun CSR-ul în vreme de criză?, iar după-amiază, la seminarul Gandeste BÎZ, voi prezenta un studiu de caz pe organizația MaiMultVerde. Printre vorbitorii despre CSR-ul de piața autohtonă se vor număra și Robert Braun (Managing Director, Braun&Partners Network), Dragoș Dehelean (Director General, Selenis), Dana Pirtoc (ARC) și Camelia
Joi la Zilele Biz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82792_a_84117]
-
ARC) și Camelia Savoiu (Lafarge România). Dezbaterile vor fi moderate de Alexandru Ardelean (Revista Bîz). Joi dimineață între orele 9:00 - 11:00 va avea loc sesiunea în plen, iar de la ora 14:00 voi răspunde la întrebările publicului în cadrul seminarului ‘Gandeste Bîz‘. Seminarul este dedicat celor care au excelat în domeniul lor de activitate, conform desemnărilor echipei Bîz. Zilele Bîz 2008 au loc în perioada 24-28 noiembrie la Hotel Radissons SAS din București. Înscrierile se pot face aici.
Joi la Zilele Biz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82792_a_84117]
-
Savoiu (Lafarge România). Dezbaterile vor fi moderate de Alexandru Ardelean (Revista Bîz). Joi dimineață între orele 9:00 - 11:00 va avea loc sesiunea în plen, iar de la ora 14:00 voi răspunde la întrebările publicului în cadrul seminarului ‘Gandeste Bîz‘. Seminarul este dedicat celor care au excelat în domeniul lor de activitate, conform desemnărilor echipei Bîz. Zilele Bîz 2008 au loc în perioada 24-28 noiembrie la Hotel Radissons SAS din București. Înscrierile se pot face aici.
Joi la Zilele Biz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82792_a_84117]
-
nu i-am văzut niciodată citind din hârtii sau consultandu-si cărțile publicate, cum e modă pe aici. Apropos, am avut nenorocul să întâlnesc o mare doamna profesoară doctor dintr-un centru universitar cu tradiție în RO ... care în timpul unui seminar și-a contrazis o mică parte din “teza” de doctorat :)) Bineînțeles, că cei care am sesizat greșeală și i-am atras atenția am fost duși în fața prodecanului pentru comportament neadecvat și contrazicerea cu obrăznicie a doamnei doctor. Am scăpat doar
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
brand personal” și realizării obiectivelor mele. În plus, mi-a părut bine că te-am cunoscut, te mai așteptăm la astfel de discuții Ție cum ți s-a părut? Sper că nu te-ai plictisit prea tare... Congrats on the seminar. Great topic and a really good speech on your part; very...motivating. Un singur reproș: nu ai lăsat loc de alte opinii în timpul lecture-ului. P.S. Paralelă făcută acum câteva zile între Băsescu și un manelist: extrem de inspirată. Cheers Foarte bine
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
coadă de pește. îl regăsim la Iași, gata să-și continuie cariera - spun susținătorii - fulminantă. Fulminantă - nu se știe în ce domeniu, pentru că pe plan științific lucrările scrise de el nu depășesc, după câte spun specialiștii, nivelul unor lucrări de seminar mai vioaie. Drept urmare, ecoul lor e cvasi-inexistent, iar în străinătate, nul. Cu toate acestea, dl. Treptow e considerat un "mare istoric", primit cu onoruri și, lucru incredibil pentru România, i se pune la dispoziție o veritabilă instituție: Fundația pentru Cultură
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
l-au admirat tîrgoviștenii pe G. Călinescu. îi datorează probabil mult din programul lor de lecturi susținute, iar gustul italienizant e la Radu Petrescu o constantă. De altfel, se vede bine aici cît de diferite sînt notațiile despre cursurile și seminarele celor doi, G. Călinescu și Tudor Vianu. Exaltate, admirative, amănunțite cele despre Călinescu, scurte și seci cele despre Vianu. Parcurgînd acest jurnal liniar se vede însă și cum se degradează imaginea magistrului. Fără să fi demonstrat niciodată vreo apetență pentru
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
altfel, se vede din brutalitatea povestirii că autorul nu e obișnuit cu asemenea relatări "subțiri"), e o adevărată cădere de pe soclu. Cu nouă ani în urmă, tînărul student nota: "Călinescu, la Odobescu, despre istorie. Senzație adîncă." sau, în același an: "Seminar 9-11 Călinescu. Abatele Du Bos și scrisoarea ca gen literar. Ideile lui ard atît de tare, încît ochii minții mele se întunecă." Viața intimă pătrunde și ea în jurnal, dar cu o bună cuviință care nu are nimic demodat, care
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
finale și pentru o mie de ani a Germaniei naziste, până în târziul verii lui '44, când i-ar fi putut convoca într-un antreu pe toți cei mai departe încrezători în victoria aceea. Pe bonomia unchiului Joe (Djugajvili, în cataloagele seminarului georgian!) contase fermecătorul Franklin Delano Roosevelt, cu precizarea, ca multe altele inutilă, că intrase la bănuieli în ultimele zile ale vieții. Un om cu variata experiență politică a dlui Iliescu a crezut că în Piața Universității îl huleau legionarii. Dl.
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Lovinescu. Școala, Holban a urmat-o la Fălticeni și la Focșani și a încheiat-o, după primul război, la București, unde și-a făcut și studiile universitare. A ratat un doctorat în Franța, fiind profesor de franceză la Galați, la Seminarul mănăstirii Cernica și în fine la seminarul Central din București. A debutat în 1924 la Mișcarea literară a lui Liviu Rebreanu și, editorial, în 1929, cu Romanul lui Mirel. A colaborat la Sburătorul (frecventînd regulat cenaclul), Viața literară, Rampa, Vremea
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
Fălticeni și la Focșani și a încheiat-o, după primul război, la București, unde și-a făcut și studiile universitare. A ratat un doctorat în Franța, fiind profesor de franceză la Galați, la Seminarul mănăstirii Cernica și în fine la seminarul Central din București. A debutat în 1924 la Mișcarea literară a lui Liviu Rebreanu și, editorial, în 1929, cu Romanul lui Mirel. A colaborat la Sburătorul (frecventînd regulat cenaclul), Viața literară, Rampa, Vremea, Azi, România literară. Două dintre cărți (nuvelele
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
După cum mărturisește și în cele Șase plimbări prin pădurea narativă, Eco a scris încă din 1962 un eseu pe această temă (Il tempo di Sylvie, în Poesia e critica, 2/1962), apoi prin anii '70 a ținut o serie de seminarii despre textul nervalian la Universitatea din Bologna, iar mai tîrziu - nenumărate cursuri și conferințe, în Italia și în străinătate, unul dintre rezultatele cele mai interesante ale acestei asidue cercetări fiind un număr special al revistei VS, 31-32/1982 (Sur" Sylvie
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
ar fi exclus ca puseurile naționaliste din Occident să constituie reacții paradoxale la agresivitatea corectitudinii politice, ideologia extrem-stângistă care a confiscat toleranța, bunacreștere, inteligența conviețuirii sociale, transformându-le în armă ideologică. în fond, e mai ușor să gargarisești prin nesfârșite seminarii internaționale, decât să trudești în bibliotecă. E mai ușor să papagalicești lozinci decât să te confrunți cu autori mai valoroși decât tine. Și atunci, pentru a face o apă și-un pământ, nu-ți rămâne decât să spui că, în
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
că există mult amatorism, improvizație pompoasă, chiar impostură, chiar gafe cu pretenții "științifice". Sigur că, în ce privește edițiile de clasici români se resimte lipsa nu neapărat a unor catedre de tehnica edițiilor în marile universități din țară, dar măcar a unor seminarii practice, în cadrul catedrelor existente, de istorie literară, de limbă etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
viitor, promis aceleiași dispersii". Organizatoarele expoziției, Marianne Alphanb și Nathalie Léger, au putut aduna, din fondul actualmente depozitat de fratele lui Barthes, Michel Salzédo, la Institutul de Texte și Manuscrise Moderne (ITEM), nu numai manuscrisele cărților, articolelor și notelor de la seminariile pe care le-a condus, ci și numeroasele fișe de lectură, pe lângă corespondență și alte documentații personale care stau mărturie intensei sale vieți intelectuale. Ele au căutat, cu o reușită rară, să ne dea astfel o viziune asupra lumii scrisului
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
Schumann cântate la pian cu un deget, în timp ce pe fundal se luminează un text manuscris despre muzică având inclusă o scurtă partitură. Învăluirea sonoră a întregii expoziții, punctată de grăuntele vocii barthesiene, cald și ritmat, după înregistrări din interviuri și seminarii, realizează o muzicalitate incantatorie care plutește printre texte. Întregul corpus al lui Barthes astfel reînviat converge spre ultima dintre stațiuni - ca să folosim un termen din liturghia Patimilor - unde, sub semnul lui Orfeu, se consumă și apare mors-amor, ca în Camera
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
semnul lui Orfeu, se consumă și apare mors-amor, ca în Camera luminoasă, scrisă după moartea mamei sale, a cărei fotografie alternează cu altele din genealogia, copilăria și tinerețea lui, alături de cele care ilustrează lumea proustiană căreia i-a consacrat un seminar. Că Lucifer a creat în același timp moartea și amorul? - iată cuvintele care servesc drept fond anunțului pentru Vita Nova, titlu, exhumat din Dante, al ultimului proiect romanesc al lui Barthes din care a lăsat opt schițe - reproduse în facsimil
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
iată cuvintele care servesc drept fond anunțului pentru Vita Nova, titlu, exhumat din Dante, al ultimului proiect romanesc al lui Barthes din care a lăsat opt schițe - reproduse în facsimil la sfârșitul Operelor Complete - și care a fost contrapunctat de seminarul despre Pregătirea romanului, evocat într-una dintre etapele ce încheie ansamblul expoziției, având drept fundal un zid lung și înalt pe care se profilează, la întâmplare, fișe de lucru, cât vezi cu ochii, ad infinitum. Iată, cu o privire "din
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
la încă unul, cu cele peste douăzeci de cronici scrise până acum despre el (meschin, cum sunt, le-am numărat), cu colaborările jalnice la mai multe Dicționare ale scriitorilor români, cu activitatea catastrofală de la Editura Fundației Culturale Române și cu seminariile lamentabile ținute la Facultatea de Litere. Cum poți crede că l-aș fi putut păcăli vreodată pe dl Lefter, că i-aș fi putut satisface (măcar așa, din greșeală) înaltele exigențe? Adică, dacă G. Călinescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, Vladimir
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Heladei, coana Ifigenia - cum îi ziceau urzicenenii - învățase la școala grecească, și vorbea și scria frumos grecește. Familie, numită Ioanis, cum ar fi la noi Ionescu, care iubea mult școala. De altminteri, vărul mamei, pe care îl chema Eftimie, făcând seminarul la Salonic, avea să și ajungă episcop ortodox în America la Chicago de unde îi trimisese o dată mamei prin poștă 5 dolari, ceea ce stârni senzație în Urziceni. Neînvățată cu alfabetul românesc, maică-mea îmi scria în româneasca ei recent deprinsă, cu
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
de organizații non-guvernamentale care storc bani frumoși de la donatori occidentali ar trebui să renunțe la tot mai pronunțata lor aroganță și să se dedice scopurilor pentru care au fost create și în numele cărora sunt finanțate. în loc să risipească sume colosale în seminarii ce gravitează în jurul buricului cutărui "expert" de la Consiliul Europei, ar fi în avantajul general să-și folosească infrastructura considerabilă pentru a-i contracara pe cei care, în mod evident, se simt bine la tulburele, stătutele porți ale Orientului... Oricât de
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
și exil, lucrări monografice etc. și o secție audiovizuală. Aceasta din urmă a luat ființă în 1993, din inițiativa lui Aleš Opekar și azi avem 1790 de casete, 199 CD-uri și 89 de înregistrări de gramofon cu lecturi și seminarii underground înregistrate sau filmate, cu muzică interzisă, cu alte manifestări nonconformiste din epocă. Î. Biblioteca dvs. este și un foarte activ atelier de lucru, aici se citește, se copiază, se înregistrază și chiar se cercetează în vederea elaborării unor lucrări științifice
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
treabă a Justiției. Iar dacă apucă Justiția să ia în serios ideea că trebuie să dovedească pe corupți cine știe pe unde ajunge. Teoretic, dl Năstase n-are nimic că trebuie acționat împotriva corupției. Pentru asta există programe, se organizează seminarii. Ce nevoie mai e să ne ocupăm și de cazuri concrete? Astea, din cîte își amintește premierul, nici nu sînt prea multe și n-o fi România mai coruptă decît alte țări foste comuniste. Dar străinii vor să ne culpabilizeze
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
o prezinți. Într-o formulă minimală, aceste reguli se pot învăța. Nu avem însă la Litere ori, pe cîte știu eu, la Jurnalistică, secții în care să se deprindă redactarea cronicii de carte. De altfel, ar fi de ajuns un seminar special. Problema e că aceste reguli, chiar bine însușite, nu fac o recenzie bună. Aplicarea lor ține de talent și nu se învață. E ca la șah: degeaba știu eu teoria deschiderilor, dacă n-am geniul lui Kasparov în a
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
lui Eugen Lovinescu, și patru ca subiect al unei exegeze elogioase semnate de un universitar șters, Valeriu Filimon, de care probabil n-ați auzit, fiindcă nici nu aveați de ce (doar foștii studenți de la filologia bucureșteană poate mai păstrează amintirea unor seminarii soporifice). Doctrinarul semănătoristo-gîndirist de la începutul secolului XXI ține să-și facă publică idiosincrazia față de E. Lovinescu și începe cu o anamneză a bolii: „Un scriitor a cărui operă îmi provoacă doar o reacție de categorică respingere este Eugen Lovinescu. Reacția
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]