31 matches
-
lungă durată și de scurtă durată Licee și școli și de cultură generală Discipline de specialitate: ● Teoria muzicii; ● Istoria muzicii universale și românești ● Forme și genuri muzicale; ● Folclor muzical; ● Didactica specialității. I. Teoria muzicii 1. Sunetul muzical și calitățile lui. Semiografia muzicală tradițională și cea modernă. 2. Intervale muzicale: clasificare, exemple. 3. Ritmul și metrul muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
lungă durată și de scurtă durată Licee și școli și de cultură generală Discipline de specialitate: ● Teoria muzicii; ● Istoria muzicii universale și românești ● Forme și genuri muzicale; ● Folclor muzical; ● Didactica specialității. I. Teoria muzicii 1. Sunetul muzical și calitățile lui. Semiografia muzicală tradițională și cea modernă. 2. Intervale muzicale: clasificare, exemple. 3. Ritmul și metrul muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Notația muzicală, semiografia (gr. "simion" = semn, caracter scris și "grafo" = a scrie) sau signografia (lat. "signum" = semn) constituie sistemul de semne grafice convenționale prin care elemente ale limbajului muzical sunt reprezentate în scris. Notația muzicală servește ca mijloc de comunicare între compozitor și
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală relucrări de melodii. exactitate soarta
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală relucrări de melodii. exactitate soarta tristă a „celui mai mare
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe prima pagină, reprezentând o vază cu flori colorate în verde, galben și roșu. Lângă potir este scris: 1845. Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
9 rânduri pe pagină, 484 de pagini (242 foi). Numerotarea este realizată pe fiecare pagină, de la α (ca și în ms. 32) la 482, cu o greșeală la p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
ST, ăn. IX, 1957, nr. 7-9, p. 562-573. Muzică psaltica: - Gramatică muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, București, 1951, 206 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Ion Croitoru); Cântări liturgice omofrone și cântări la catcheze, pe ambele semiografii suprapuse, București, 1951, 118 p. (în colaborare cu Anton Uncu). - Cântări la catcheze, pe ambele semiografii, București, 1953, 298 p. (în colaborare cu Pr. Grigore Costea și I. Croitorii); - Utrenierul uniformizat, pe ambele semiografii, București, 1954,575 p. (în colaborare
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
notația liniară, București, 1951, 206 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Ion Croitoru); Cântări liturgice omofrone și cântări la catcheze, pe ambele semiografii suprapuse, București, 1951, 118 p. (în colaborare cu Anton Uncu). - Cântări la catcheze, pe ambele semiografii, București, 1953, 298 p. (în colaborare cu Pr. Grigore Costea și I. Croitorii); - Utrenierul uniformizat, pe ambele semiografii, București, 1954,575 p. (în colaborare cu pr. Prof. Ene Braniște și Pr. Gr. Costea), - Liturghia psaltia pentru 4 voci mixte, București
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
și cântări la catcheze, pe ambele semiografii suprapuse, București, 1951, 118 p. (în colaborare cu Anton Uncu). - Cântări la catcheze, pe ambele semiografii, București, 1953, 298 p. (în colaborare cu Pr. Grigore Costea și I. Croitorii); - Utrenierul uniformizat, pe ambele semiografii, București, 1954,575 p. (în colaborare cu pr. Prof. Ene Braniște și Pr. Gr. Costea), - Liturghia psaltia pentru 4 voci mixte, București, 1957, 300 p.; - Liturghia psaltica pentru 3 voci egale, Bcuresti, 1956, 80 p. (litografiata); - Cântările Sfintei Liturghii și
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
voci egale, Bcuresti, 1956, 80 p. (litografiata); - Cântările Sfintei Liturghii și podobiile celor opt glasuri, București, 1960, 234 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Pr. Prof. Ene Braniște), - Cântări din Sfintele Taine și ale ierurgiilor principale pe ambele semiografii, în ST, ăn. XVI, 1964, nr. 1-2, 122 p. (în colaborare cu Pr. Prof. Ene Braniște și Pr. Grigore Costea); - Cântările Penticostarului, București, 1980, 206 p. - Felurite prelucrări de muzică corala bisericească pentru cor mixt și soliști, pentru cor mixt
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o stare a peisajului". Timiditățile, gestica retractilă, feminitățile desuete îi sunt străine; structură deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
redevabile solistului, din concertul instrumental clasico-romantic, cadența solistică fiind lăsată îndeobște la latitudinea protagonistului. Odată cu impresionismul și apoi cu expresionismul (în special serialismul integral), notația muzicală suportă o recrudescență a rigorii concretizată prin explozia detaliului, cu alte cuvinte, printr-o semiografie suprasaturată. A urmat o reacție firească de liberalizare, de decongestionare a partiturii și, cum orice vector trebuie lăsat să meargă până la capăt (adică, până la schimbarea sensului), s-a ajuns la aleatorismul total, la free-music ori la Freies Zusammenspiel, prin urmare
G?nd ?i semn by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
vor constitui astfel mesajul, concentrându-se asupra sensului estetic al gestului artistic. În esență se pune problema activării controlate, coerente, a unor resorturi generative de ordin mental, care să valideze structural acțiunea performativă; altfel zis, prin transgresarea unei notații simbolice (semiografie) a textului muzical, din concret (vizual) în virtual (minte). Evident, este vorba despre un alt tip de însușire și stăpânire a acestei gramatici și o altă solicitare a interpretului în performanța sa muzicală (invenție). În vederea definirii unor modele structurale generative
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
cultural al termenului<footnote Vezi Johan Huizinga, Homo Ludens - Ed. Humanitas, București, 1998, pp. 99-140 și 247-268. footnote>. Și aici universul ludic este total deschis: o eventuală intenție de validare axiologică a unui joc față de altul, fiecare legat de o semiografie sau alta a lecturii (în invenție) ar putea constitui un subiect interesant de cercetare. Dar suntem departe încă chiar și de preliminariile unui astfel de demers... Intenționăm ca în intervențiile nostre ulterioare să propunem câteva modele structurale urmând a se
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
tehnica de corzi duble, prin flageolete, fie printr-o dinamică complexă, compozitoarea evidențiind cunoașterea instrumentului cu corzi grave. Apreciem valențele performante și sensibile ale interpretării violocelistului Marin Cazacu, cu deplină înțelegere față de textul partiturii, cu dăruire pentru muzica ce transcede semiografia. Meșterul Manole, op.84 (2000) pentru soprană și pian, versuri-Marin Sorescu, este o frescă a înțelegerii sacrificiului uman, gândită într-o cheie originală, atât a poetului cât și a compozitoarei. Este, prin inspirația compozitoarei Carmen Petra- Basacopol, o recompunere a
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
în primul rând o destinație muzicală și au contribuit funciar la formarea limbii noastre literare, procesul numit în mod genial de Anton Pann românirea muzicii de strană referindu-se la conviețuirea de secole și la adecvarea textelor liturgice, scrise cu semiografie muzicală specifică, sau al căror melodii urmau să fie confecționate după modele cunoscute în prealabil de către practicanții unor înveșmântări muzicale ad-hoc - podobii conviețuire care avea ca elemente de referință normele lexicale și de topică ale limbii române pe de o
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și cu aproximațiile de rigoare numărul de 1000 de documente, număr care ulterior s-a dovedit a fi departe de a acoperi realitatea, numai în Athos fiind identificate până în prezent și prezentate circa 500 de manuscrise datorate românilor, scrise cu semiografie muzicală bizantină, în limba română și greacă, de către muzicieni români<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I și vol. II, București, Editura muzicală, 2007 și 2008, volumul III în curs de tipărire; footnote>. Se impune observația
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Cercetările urmărind catalogarea manuscriselor muzicale au fost continuate cu anumite riscuri asumate de unii cercetători care depășesc, cu oarecare prudență, această graniță, dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a înmulțit, pentru a putea susține teze de doctorat ale căror subiecte țineau seama de o anumită zonare a fondurilor, sau de apartenență lingvistică a materialelor analizate, dintre
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unul dintre cele mai recente condeie ce se afirmă în domeniul codicologiei bizantine din țara noastră<footnote Harbuzaru, Mihail - Muzica bisericească de tradiție bizantină în Mănăstirea Sinaia, teză de doctorat, Cluj - Napoca, 2010. footnote> . Fondul de nouăsprezece de documente cu semiografie muzicală a scăpat cercetărilor de până acum datorită strășniciei cu care acesta a fost gestionat până în prezent. În urmă cu aproximativ treizeci de ani am beneficiat de șansa cercetării manuscriselor lui Dimitrie Vulpian, aflate în fondul mănăstirii Sinaia, dar neavând
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
p. 1. footnote> . În 1934 George Breazul va participa alături de Victor Ion Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dacă trebuie să sufli, să tastezi sau să-i ciupești strunele, fosile vii ale clarinetului, trompetei ori acordeonului, un octobas cât o grămadă compată de contrabași, construit de Jean Baptiste Vuillaume, și câte și mai câte. Bunăoară, o istorie a semiografiei muzicale de la momentul notației neumatice și al tabulaturilor, până la notația modernă, proporțională. Se vede însă că istoria scrierii sonore nu are un traseu obligatoriu rectiliniu. O demonstrează partitura semnată de Moritz von Schwind - La Musique de l^Avenir -, un desen
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
mult exagerată, complice la actul componistic), capacitatea de autodeterminare a semnului muzical este diminuată. Odată cu impresionismul și, apoi, cu expresionismul (în special serialismul integral), notația muzicală suportă o recrudescență a severității concretizată prin explozia detaliului, cu alte cuvinte, printr-o semiografie suprasaturată. A urmat o reacție firească de liberalizare, de decongestionare a partiturii și, cum orice vector trebuie consumat pînă la capăt (adică, pînă la schimbarea sensului), s-a ajuns la aleatorismul total, la free-music ori la Freies Zusammenspiel, prin urmare
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
cu (in)fidelitatea unei atare partituri? Are au ba interpretul obligația să respecte cu strictețe toate indicațiile și sugestiile înscrise pe foaia cu portative? Fără îndoială, un opus deplin, valoros reclamă o restituire pe măsură, în identitate și înfrățire cu semiografia partiturii. Dar un opus cu metehne (fie ele de concepție sau de scriitură)? Trebuie oare ameliorat prin actul interpretativ ori abordat așa cum este el gîndit și notat, cu insuficiențele și precaritățile lui? A fi sau a nu fi (in)fidel
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]