2,115 matches
-
75), sunt completabile, întrucât nu sunt inserate toate componentele din ecuația parodiei. Meritorie în sensul cuprinderii tuturor actanților în procesul parodierii, pe lângă rezultatul acestuia, respectiv, parodia însăși, este definiția Sandei Golopenția-Eretescu: "Parodia (actul parodic) reprezintă reducția ludică a unei acțiuni semiotice prestigioase, care poate fi operată prin intermediul prezentării deformate a agentului (și/sau anti-agentului) și/sau produsului (rezultatului) și/sau instrumentului și/sau algoritmului și/sau a fundamentului celui dintâi"76. În privința devenirii diacronice s-a discutat importanța dobândită de parodie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu modificarea statutului imaginii dinspre cel care, precum am spus, Închide În reprezentare un parcurs al creației arhitecturale finalizat În construire, către cel care dimpotrivă, articulează programatic această finalizare cu posibile și ulterioare demersuri de concepție arhitecturală generate prin recodările semiotice ale realității deja edificate (vizibilă și non-vizibilă). O calitate promițătoare a realismului esențial și a ieșirii din realismul aparent, este eliberarea de constrângerile unui unic spațiu și moment temporal al efectuării fotografiei „clasice―, potențialul instrument imagistic putând aborda, cel puțin
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
ruși. Marii poeticieni de acestă orientare R. Jakobson, I. Lotman, M. Bahtin, dar și mai înainte L. Spitzer, vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe de o parte, putem sesiza
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
1965 timp de o lună (cu o bursă de specializare), în 1972-1973 (a urmat timp de șapte luni cursuri la École Pratique des Hautes Études, sub îndrumarea de specialitate a lui Gérard Genette, consolidându-și formația de teoretician în privința abordării semiotice a textului literar) și în 1990-1994 (când a predat limba și civilizația română, ca profesor-invitat, la Universitatea din Bordeaux). Debutează în 1966 în „Analele Universității din Timișoara” și în „Orizont”. Debutul editorial îl reprezintă volumul Realism și devenire poetică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
care, după cum o anunță explicit, autorul își încheie activitatea propriu-zis critică - sunt grupate unele dintre cele mai substanțiale comentarii care s-au scris despre scriitori români contemporani (Marin Preda, Radu Petrescu, Sorin Titel). Metoda e, în aceste texte, mai puțin „semiotică”, identificabilă mai degrabă cu o hermeneutică, cu ample descrieri a diverse procedee de abordare. Aici, ca și în alte rânduri, eseistul ține parcă să ilustreze opinii pe care le formulează și teoretic: „O prea strictă determinare teoretică a criticii sfârșește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Absorbită, însă, teoria nu-l respinge pe cititor”; „Ideal ar fi, poate, să cunoști toată teoria și să o uiți atunci când citești.” În secțiunea a doua a volumului (intitulată Critică și teorie literară), sunt de remarcat, între altele, analiza „criticii semiotice” și eseul despre Roland Barthes. Impresionează, prin luciditate și antidogmatism, „răfuiala” senină și obiectivă cu critica semiotică; el însuși reprezentant, o vreme, al respectivei orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
să o uiți atunci când citești.” În secțiunea a doua a volumului (intitulată Critică și teorie literară), sunt de remarcat, între altele, analiza „criticii semiotice” și eseul despre Roland Barthes. Impresionează, prin luciditate și antidogmatism, „răfuiala” senină și obiectivă cu critica semiotică; el însuși reprezentant, o vreme, al respectivei orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor” în metodologia critică: semiotica a fost precedată de tematism și este detronată de teoria lecturii, iar succesiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Roland Barthes. Impresionează, prin luciditate și antidogmatism, „răfuiala” senină și obiectivă cu critica semiotică; el însuși reprezentant, o vreme, al respectivei orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor” în metodologia critică: semiotica a fost precedată de tematism și este detronată de teoria lecturii, iar succesiunea, desigur, va continua. În încheierea volumului e inserat amplul studiu Măștile romantice ale dorinței, care se situează, după cum previne autorul, „în continuarea eseurilor din volumul Negru și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Bouvenot • Patologie medicală. Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al. • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca • Tipologia presei românești, Marian Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca, 400 pag., 195.000 lei • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 72.000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu, 854 pag., 295
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în discuție. Cercetătorul creionează astfel poetica prozei antejunimiste, a cărei trăsătură principală - din perspectiva comunicării - este hiperdeterminarea textuală, altfel spus, comunicativitatea excesivă. Demonstrația are un fundament teoretic solid, convocând o bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI: În livada de cremene, București, 1981; Comediile lui I. L. Caragiale, București, 1996; Caragiale, firește, București, 1999; Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, 1999; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Rodica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 345-382; Sergiu G. Moraru, Introducere la Ghicitori, Chișinău, 1980, 5-31; Ion Taloș, Corpusul folclorului românesc. Cimilitura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de Zdreanță și Azorică), fac uz de structuralism, semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile spiritului. Abstracte silogisme sunt contrapunctate de secvențe lirice, împrumutate sau create de Mai Știutor, definițiile severe sunt agrementate cu expresii familiare, impersonalitatea aridă suportă constant cenzura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
2007 ; Philippe Forest, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008 (Ioan Pop-Curșeu signe la préface de l'ouvrage, qui porte le titre " Limbaj, semn, lume : despre o semiotica a romanescului " " Langage, signe, monde : sur une sémiotique du romanesque "). 1284 Îl s'agit plus précisément des volumes : Ion Pop, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005 ; Jean Cuisenier, Mémoire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]