57 matches
-
că numai 2% sînt cei care înțeleg, cu adevărat, ceva. Sînt oameni care merg în Franța, își fac o listă și bifează ce au văzut. Problema decriptării permanente a codurilor între două culturi m-a interesat foarte mult. Tu, ca semiotician, trebuie să mă înțelegi. Această carte despre cafenele, reprezintă, pentru mine, aceeași mentalitate, același spirit, dar în sens invers. Vreau să le explic românilor că Parisul nu e numai Nôtre-Dame și Luvrul și Tour Eiffel. Să le explic sensul vieții
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
Fusesem numit atunci director al Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare din Franța, de către André Malraux, și am vrut să organizez un congres al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor. Or, președintele acestei societăți era Mihai Pop, foarte mare lingvist și semiotician, pe care-l cunoscusem ceva mai înainte, cu ocazia unor întâlniri avute în România, - erau însă doar niște colocvii, niște schimburi intelectuale, și deloc un contact cu terenul. La acel congres internațional, la care eram foarte numeroși, vorbind în particular
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
a trecut - nu a fost dorită, mi s-a spus - la computerizare, și de-abia mai poți vârî degetul ca să cauți fișa cu titlul dorit); iar "veceul", da, tot nu are încuietori (detaliu vulgar, însă semnificativ nu doar pentru un semiotician). De ce? Pentru că totul a rămas la fel, ca bibliotecă (dacă o "bibliotecă publică" înseamnă spațiu pentru publicații și pentru cititori): în clădirea nouă, "modernă", sunt numai birourile funcționarilor (și o parte din depozit). Sala de lectură? Va fi reamenajată - când
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
și posibilități. Însă acum - în premieră absolută - provocarea pe care o lansează Eco cititorului (ce poate fi mai ademenitor decât o "carte cu poze"!) pare să aibă în subtext o miză de alt gen (ce poate fi mai tentant pentru semiotician decât o carte în care "dialoghează" diferite tipuri de semne?) Pe scurt, Flacăra misterioasă a reginei Loana reușește atât să trezească cititorilor nostalgia primelor lecturi, cât și să reconfirme abilitatea autorului în a dezamorsa vechile tensiuni dintre experiment și romanul
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
Daniel Cristea-Enache Există în structura creativă și comportamentală a lui Marin Mincu (poet, prozator, eseist, traducător, critic literar, publicist și semiotician, director de editură și de revistă culturală, conducător de cenaclu) ceva excesiv, o consistentă vanitate care merge, până la un punct, alături de orgoliul scriitoricesc, pentru a-l substitui apoi și a se prezenta ca o caricatură a lui. Foarte atent la
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
spune, acțiunea nefiind decît un pretext pentru punerea în valoare a tehnicilor narative. Ca orice autor hiper-lucid, Constantin Stan pune sub lupă toate nervurile textului, analizează chiar modul în care crește narațiunea cu instrumente care aparțin, mai degrabă unui critic semiotician decît unui prozator: "iar eu, încercînd să ordonez amintirile, poate chiar suprapun cele trei momente și acreditez un sens care nu este al întîmplărilor din chiar copilăria ta, ci acela pe care-l acreditezi povestirii despre copilăria ta, cu ajutorul unor
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
ca o cifră în sine, când ca suma 1+1+1 a celor trei artiști. Extraordinar de tentantă i s-a părut extinderea studiului, dincolo de limbajul plastic. Așa a ajuns în Cercul de bionică al lui Eduard Pamfil, alături de matematicieni, semioticieni, psihologi. Circulația informației, în epocă, era precară. De aceea, din crâmpeie de informație, din lecturi aduse în grup se putea, de-abia, reconstitui o conectare la pulsul lumii din afara României. Momentele de vârf ale grupului 111 le-au constituit invitarea
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
eminescian citat de ei înșiși, în manualul care sufla strident în surlele și trîmbițele naționalismului de bîlci: Ceea ce se iubește și se respectă adînc se pronunță arareori." Răsfoind manualele de literatură, mi-am amintit automat o anecdotă academică, trecută de semioticieni în contul lui Alexandre Dumas. Fiind solicitat cu insistență de un autor veleitar să-i sugereze un titlu pentru manuscrisul sau, romancierul a consimțit să rezolve problema, deși nu citise nici un rînd din carte. " Tinere - s-ar fi interesat, cooperativ
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
sau „Pendulul lui Foucault” s-a stins din viață a fost făcut de familia acestuia, informează La Republlica. Scriitorul a încetat din viață acasă, în jurul orei 22:30. Născut în Alexandria pe 5 ianuarie 1932, Umberto Eco a fost un semiotician, filosof și scriitor prolific. În 1988 a fondat Departamentul de Comunicare de la Universitatea din Sân Marino. Din 2008 a fost profesor emerit și președinte al Școlii Superioare de Stiinte Umaniste de la Universitatea din Bologna. Din 2010 a fost membru al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
și bine însușită, regândind ce s-a spus sau scris despre impactul televiziunii asupra existenței oamenilor, ea avansează idei care aduc o viziune nouă - mai cuprinzătoare și mai lipsită de prejudecăți - asupra acestui fenomen (mediatic, cultural, sociologic și politic). Antropologi, semioticieni, specialiști în mass-media, care formează o elită intelectuală necunoscută, din păcate, literaților români sunt convocați de autoare pentru clarificarea unor aspecte paradoxale sau mai puțin inteligibile (pentru cine se bazează exclusiv pe bun-simț) ale erei televiziunii. În același timp, cu
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
de regresie, de extincție a literaturii: poate că «esența» lucrurilor apare atunci când ele sunt gata să moară". Este destul ca să înțelegi cât de mult se înșelau cei care, ostili semioticii, îl confundau pe R.B. cu ea. Nu sunt vorbe de semiotician, nici măcar de critic, sunt vorbe de poet. Spuneam că ce-mi lipsește aici sunt locurile pe unde să mă plimb. Mai e ceva: cărțile dintre care să pot să aleg. De exemplu, ce l-aș mai citi pe Rivarol! Am
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6262_a_7587]
-
recunoști. Mă mândream și eu cu un lucru și încă nu unul de colea, că-i vorba de introducerea unui concept în istoria gândirii - și, iată, mi s-a luat întâietatea. Nu-i destul că, treacă-meargă, n-am fost întâiul semiotician al țării, că a fost Marin Mincu (deși, cum nu mă crede Holi că-l articulam cu 6-2, 6-3, nici mie nu-mi vine să cred că n-am fost eu primul importator de semnificanți, dar să zicem noi așa
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4901_a_6226]
-
gândi. Gombrowicz: „Și ce este un jurnal dacă nu exact asta: să scrii despre lucruri personale pentru propriul folos?” Rezon! Și care este folosul adus mie de acest jurnal? Este unul - cu o vorbă de pe vremea frumoasei mele cariere de semiotician - de două ori autoreferențial. O dată, s-a și spus: e scris de mine, în folosul meu. Nu prea văd folosul, dar să zicem noi așa. A doua oară, e ceva mai subtil: folosul jurnalului constă în posibilitatea lui de a
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5153_a_6478]
-
Sorin Lavric În orice semiotician se ascunde o natură magică cu aplecări demiurgice. Presimțirea că, mane-vrînd cuvinte, va putea găsi adevărul nu-l va părăsi niciodată. E în el o nevoie teribilă de a crede că limba are o înțelepciune prin care, dacă o va
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
prin definiție, un mecanism de a face să fie prezent în minte, deci un mecanism de a produce acte intenționale." (p. 77). Cuvîntul evocă și creează stihii. Că acea stihie există sau nu în realitate îl privește prea puțin pe semiotician. Preocupat de cuvinte, el nu iese în afara lor spre a se întreba dacă au sens sau nu. Semioticianul este un prinț care este atît de răvășit de minunățiile găsite în propriul castel încît nu mai simte nevoia să deschidă poarta
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
cei care, izbiți de curent, s-au marginalizat. Au oferit, în arta lor, imaginea omului alterat și descompus. Ca de obicei, lucrul e complicat. Am mers pe două cărări. Prin ce scriam în casă, pentru mine, mă marginalizam. În lume, „semiotician", jucam jocul, nu supăram pe nimeni, deși unii m-au acuzat că fac import ilegal de produse din occident. M-au acuzat, dar n-am pățit nimic. Confrații m-au lăudat, m-au premiat. Îi plictiseam de moarte, dar îi
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6359_a_7684]
-
lucrurile nu stau la fel. Creația în curs de a se face e mai aproape de viață decât de cultură, iar viața e crâncenă. Generozitatea mea devine lipsă de vlagă în acest plan. Daniel Vighi: „Henry Wald, un cunoscut filozof și semiotician român, spune că ne îndreptăm spre o cultură de fotoliu. Aș zice mai mult: una de sofa”. N-are dreptate Vighiloiu sau, dacă a avut, nu mai are. De zile bune, m-am retras de pe canapea. Nu ca să mă instalez
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4632_a_5957]
-
1922-2006), istoric literar, italienist, specialist în relațiile culturale și literare româno-italiene. 11. Mircea Tomescu (1916-1969), bibliolog. Director al Bibliotecii Centrale Universitare. 12. Glasul Patriei. Organ al Comitetului Român pentru repatriere. Apare la Berlin în perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător și memorialist. 14. Elena Văcărescu, Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
se zbârlea precum un arici în momentele de iritare. Venise tocmai din Moldova, după ce cunoscuse la preventoriul din Sânpetru, cu ceva timp în urmă, o dăscăliță de română, fiica popii din satul învecinat Umilenilor, ... MIRELA-IOANA BORCHIN, „APA”Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un roman de factură clasică, „Punctul interior” (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), care surprinde
DAN FLORIŢA SERACIN [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului BORCHIN, Mirela - Ioana (15.V.1966, Timișoara) FIȘĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ Eseist, hermeneut, prozator, semiotician. A mai semnat: Mirela Radu Lăzărescu. F a m i l i a: tatăl, Alexandru Radu, inginer, mama, Ioana Radu (n. Căpățână), profesor, unchiul, Vasile Lăzărescu, mitropolit al Banatului. S t u d i i: Liceul de Filologie din Timișoara
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
inspirat meșteșug (autoarea este un reputat cadru didactic la Filologia timișoreană), un roman ce utilizează jocul imprevizibil, ori previzibil, al semnelor nu ca scop în sine, ci ca un mijloc, privilegiat, de acces la ființă”. (Eugen Dorcescu) „Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un roman de factură clasică, „Punctul interior” (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), care surprinde
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MIRELA-IOANA BORCHIN, "APA" Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului MIRELA-IOANA BORCHIN, „APA” Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un roman de factură clasică, „Punctul interior” (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), care surprinde
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
nașterea lui Constantin Brâncuși. * * * Despre genialul sculptor, un lucru vreau să spun încă de la început: că, prin opera lui, începând cu Sărutul din 1907 și cu prima Coloană fără sfârșit din 1918, din lemn de stejar, Brâncuși a fost primul semiotician al iubirii din arta modernă care a știut cum să transforme semnele arbitrare în simboluri consacrate. După Brâncuși, toată arta modernă a sărit în aer sau a intrat în pământ. Coloana infinită, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Domnișoara Pogany și cele
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
jocul lor cu cerul și cu oamenii de la zei. Ei nu fac altceva decât o artă care odihnește și vindecă prin bucurie deplină. Căci aceasta este adevărata artă din familia sacrului. A fi un mare artist, sculptor, pictor, poet, filozof, semiotician, nu înseamnă a practica pur și simplu o artă, ca proces ritualic al creației de idei sau ca meditație artistică transcendentală, fie pe calea ritului, fie pe calea intelectualismului. Toate acestea sunt inutile până nu obții experiența revelatoare directă a
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
imagine: Raluca-Crina Florescu ARTA SACRĂ ȘI CREATORII DIVINI Să porți încontinuu în gând problemele fundamentale ale omenirii nu-i un lucru ușor - pentru un rege, un sacerdot, un preot al Artei lui Dumnezeu, un om de știință, un poet, filozof, semiotician și arhitect al luminii vii - dar să le și rezolvi singur... este covârșitor, ține de marea taină și de mister, de Mister în Unu...în Doi și în Trei; ține de apocalipsul Sfintei Mame a lui Dumnezeu, de Sfânta Familie
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]