411 matches
-
context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma, după cum sper că ați observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut la popoarele semitice, care erau mai slab dotate intelectual, spiritual. Celelalte popoare aveau forme de spiritualitate mai înalte decât formele religioase semitice. Deci religia este forma pe care a luat-o spiritualitatea pentru acele populații limitate intelectual. Așadar, când creștinismul a pătruns în
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut la popoarele semitice, care erau mai slab dotate intelectual, spiritual. Celelalte popoare aveau forme de spiritualitate mai înalte decât formele religioase semitice. Deci religia este forma pe care a luat-o spiritualitatea pentru acele populații limitate intelectual. Așadar, când creștinismul a pătruns în Dacia a întâlnit o formă de spiritualitate mult mai puternică. În realitate, poporul din Dacia, fiind net superior popoarelor
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Deci religia este forma pe care a luat-o spiritualitatea pentru acele populații limitate intelectual. Așadar, când creștinismul a pătruns în Dacia a întâlnit o formă de spiritualitate mult mai puternică. În realitate, poporul din Dacia, fiind net superior popoarelor semitice, cu o formă superioară de spiritualitate, nu a trecut ușor la creștinism, pentru că nu i se potrivea, ci a continuat vechea formă de spiritualitate pe care a adaptat-o la creștinism. Doresc să amintesc aici, fiind vorba despre creștinarea daco-romanilor
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
în dravid. ~ bhanu „soare“ (sanscrita). • abra ~ ber, bera, biru, beru, ultimele 4 în draviană cu sensul de „soare“. • tien, ten „cer“ (ch., jap.) = kaan „cerul“ (itza, maya, Mexic) ~ ken, kan, kon (chimusă), gün (turcă) (ț' = k' = g'). • šamu ~ šamaš în semitice • kha „cer“ (skr.) ~ kham „soare“ (țig. și nagameză). • *ker „cer“ în i.e. dacica ~ keri (tariano, America de Sud), khor (iranica), khurs (slavă), khursun (scita, sarmata), kuarasy (tupinamba, Brazilia), hor, hvar (iran.), hâre în orokolo (Papua N. Guinee); kira „soare“ (persana). • sora „cer
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1432273777.html [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
indiană? Vari, apa, în indiană este exact vari, soare, în marubo, după cum vară în mulaha înseamnă “apă” iar în molima ”soare”, Oceania. Să admitem o relație între ap, apa, si Apolo, unde ulu, ili au sensul zeu, mare, măreț în semitice și turcă sau ak, “apă“ , si akol “soare“ în dinga, Sudan respectiv akolon, astru diurn, în karimojong, Kenya. Iată alte apropieri: dlo, apa, în creola haitiana, dlo, soare, în teribe, America Centrală,distanța fiind de 300km.; nero, “apă“ în greacă asemănător
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1409640250.html [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
AUI, 1970, p. 20), iliric dam, ebr. adam, poate și engl. dam „baraj de pământ“ și chiar chinezescul di, toate au sensul „pământ“. Tot așa germ. Erde „pământ“ corespunde lat. arduum „munte“. A se compara și sl. zemel „pământ“ cu semitic jebel „munte“. Etnonimul dak a putut rezulta din vorba autohtonă da „pământ“ + suf. k (de acest sufix vorbește și I.I. Russu, Limba traco-dacilor, p. 100) cu sensul „oamenii pământului“ și aceasta era denumirea originară a strămoșilor noștri, deoarece Dio Cassius
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
Finno-Ugric «wolf» în Indo-European was «dog»“ (Rihs Grünthal, Finno-Ugric dog and wolf, internet). Noi vedem o legătură între susi „lup“ și șese „câine“ în nandi (Kenya), pe care le comparăm cu soarele sas în wintu (nat. amer.) de unde calul în semitice, ursul eschimos sos „iepurele indian“ šoš- (că și la țig.), sus porcul. În limba mansi de pe Obi lupul ori câinele se numește šeš. Cf. asis „soare“ în nandi! Iată alte denumiri ale lupului: - eskimo amarok (amarug) cf. amari „soare“ în
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în dravidiana dar și scitic abra „cer“. Semiticul dub (arabă), dov (ebraica) seamănă cu aduu „soare“ (oromo, Etiopia) cu dabe din shoshone, Mexic, dawa „luna“ în tibetana. Cf. eskimo sos „urs“: sas „soare“ în wintu, nativ americană, în tc. ayî „urs“: ay „luna“, hai „soare“ în coreeană, ay
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
cal“ (sl.). Dispariția lui k inițial o mai constatăm în skr. kapi „maimuță“ față de ape în engleză. În chineză „și“ e he pe care îl comparăm cu hi în jap., hae, hai în coreeană, hue „soare“ în limba fon (niger-congo). Semiticul u se poate explica prin sumer. Utu „soare“, utin în Nigeria, iar sl. i „și“prin semitică ori prin Init din ilokano (Filipine), inti în quechua. Atunci rom. și probabil are o altă explicație și anume din Shivini „soare“ în
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1483610278.html [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
În chineză „și“ e he pe care îl comparăm cu hi în jap., hae, hai în coreeană, hue „soare“ în limba fon (niger-congo). Semiticul u se poate explica prin sumer. Utu „soare“, utin în Nigeria, iar sl. i „și“prin semitică ori prin Init din ilokano (Filipine), inti în quechua. Atunci rom. și probabil are o altă explicație și anume din Shivini „soare“ în Urartu (Caucaz), ši „soare“ ce se pronunță identic cu rom. și în jaltepec (Mexic), Shamash cu pron
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1483610278.html [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
ale astrului zilei el este înrudit cu vorba latină, cu ruja, rugina, rouge. Deal se spune ca e slav din delu „parte”. Este autohton cf. ie*dhel “a crește” > a se înalță”, dala în chineză, del, dele „înălțime” în tunguso-manciuriană, semitic țel „deal”. Tot autohtone dacice sunt și coasă, învârți etc.explicate curent prin slavă. Casă dedus din lat. casă, care are origine necunoscută, e cuvânt străin de la populații vecine rurale. Noi putem demonstra că vorba latină vine chiar din dacă
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
o valoroasă cercetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semitice. Aceasta
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
este un supranume, deci un fel de pseudonim, care e mai motivat decât numele, să zicem, de botez. Noi credem că lisus s-a hotărât să-i schimbe numele de Simon, părut odios, din cu totul alte motive. La popoarele semitice din antichitate numai consoanele contau. În Simon consoanele S, M, N, erau aceleași cu S, M, N din Eșmun, eșmani, șaman amintite. Dar în ce limbă aceste sunete însemnau „piatră“? Numai în vechea indiană ASMAN avea sensul de „cer, piatră
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
din cel al pământului. Găsim tot în mitologia chineză tu „pământul“, care-și menține sensul concret și substantival și astăzi, pe când în i.e. s-a transformat în pronume, care este sub forme apropiate cu i.e. și în maghiară te, în semitice etc. Iată și etimologia lui stâng. Acesta e dedus de unii din lat. stancus „obosit“, alții îl consideră de origine autohtonă, comparându-l cu termeni din albaneză, germană etc. Dar ungurii au [bol] „ stâng“ pe care noi îl punem alături de
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
seamănă cu Apolo (că în românește, hawaiană) ca si apala „măr“ (hawaiană / = apel în indoneziana), eple în norvegiană, apple în engleză. Iar slovenul kurac „penis“ se compară cu pers. kur „soare“ că și sulița română curis (de la sabini). În sfârșit, semiticul abel „sexual organ“ e apropiat de reconstituitul i.e. pentru „măr“ *abel, acelasi cu Apolo având pe b=p. Așadar, când, numele organului sexual a devenit rușinos (păcatul originar!) el a fost înlocuit cu „măr“ care sună la fel printr-o
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1435310258.html [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
k că în engleză față de g, ngu „șarpe“ în lao și thai, long „dragon“ în chineză. Tot aici ebr. nahash cu g > h. 3) În relație cu nahash ebraic poate fi nash „femeia“ în aramaica cu h intervocalic dispărut (limba semitica care, se pare, era idiomul matern al lui Iisus). 4) măr „șarpe“ în persana, pashto (Afganistan), curdă, dar mara „femeie“ în malteza, arabă libaneză și egipteană. Cf. mara „șarpe“ în limba araki din Rep. Vanuatu, la 1750 km NE de
SNAKE, VIPER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1448531693.html [Corola-blog/BlogPost/369862_a_371191]
-
păcurar, „păstor, cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în discuție. Dar oare h ori k din Pesah, Pasha, Paska trebuie privit ca un sufix diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situația din limbile semitice și iranice comparația cu fenomene lingvistice din limba română, limba slavă nu e concludentă, dar nu e nici exclusă. La noi, sătuc e un sat mai mic, la fel năsuc, pătuc, tătic, moșic,botic, lăptic etc. La fel la ruși
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402907983.html [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
k că în engleză față de g, ngu „șarpe“ în lao și thai, long „dragon“ în chineză. Tot aici ebr. nahash cu g > h. 3) În relație cu nahash ebraic poate fi nash „femeia“ în aramaica cu h intervocalic dispărut (limba semitica care, se pare, era idiomul matern al ... Citește mai mult To Prof. Anatoly Libermanîn Dicționar Etimologic, 2004 am scris că wife ar proveni din lat. vipera cu p>f, fenomen cunoscut, si cu finalul era eliminat prin confuzie cu lat.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
k că în engleză față de g, ngu „șarpe“ în lao și thai, long „dragon“ în chineză. Tot aici ebr. nahash cu g > h.3) În relație cu nahash ebraic poate fi nash „femeia“ în aramaica cu h intervocalic dispărut (limba semitica care, se pare, era idiomul matern al ... XVI. ORIGINEA LIMBAJULUI. A SĂRI/THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015. Și acest verb e în legătură cu soarele, acum îl vezi într-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Contactul cu limba sau limbile autohtone din Italia. 3. Preluarea unor termeni dintr-o limbă din bazinul mediteranean, după stabilirea latinilor în Latium prin intermediul etruscilor sau cartaginezilor. Limbile mediteraneene sunt foarte vag cunoscute cu excepția limbii grecești și a unor limbi semitice (TILR, I, 1965, p. 38). După părerea noastră comparația cu ebraicul rum „înălțime, ridicătură“este elocventă: „Aici s-a descoperit ceramica din secolul II e.n. Pe un vas întâlnim de două ori scris cu cerneală neagră cuvântul rwm, ceea ce poate
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
fie „Roma“, fie „înălțime, ridicătură“ (Amusin, Manuscrisele de la Marea Moartă, B., 1961, p. 59). Într-adevăr, dacă privim harta Italiei, Roma este un oraș al celor șapte coline având în jur, pe toată lungimea Tibrului un teren plat, șes. Cuvântul semitic este foarte răspândit și în nume ca: Ahiram „fratele meu e înălțat“, Abram „tatăl este măreț“ (ab. „tată“ + ram „măreț, înălțat“ de la verbul ramu „a fi înălțat, a fi măreț“). Mai credem că legat de Abram este lat. ramus „ramură
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
cu hitita. S-ar putea să aibă dreptate și dânșii deoarece în hitită este foarte frecvent h- la începutul cuvintelor ce încep cu vocală. Așadar harmo, herma, Hermes citite fără h ar fi apropiate de ram, rom, rum din limbile semitice cu metateză. Dar s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Ardeal), de asemenea și numele muntelui: gora la slavi, giri la indieni, gairi la iranieni, kara la finici. Dar toate aceste legături trebuie să fie atât de vechi încât ele ating problema limbii nostratice, care stă la baza limbilor europene, semitice, uralo-altaice, dravidiene, etc. cercetată, printre alții de N.V. Illici Svityč (URSS) și B. Čop (Iugoslavia). Pentru explicația toponimului Roma este suficient să comparăm cu termenii semitici semnalați. În favoarea acestei tâlcuiri vine și etimologia numelui regiunii Latium. Acesta a fost considerat
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
de vechi încât ele ating problema limbii nostratice, care stă la baza limbilor europene, semitice, uralo-altaice, dravidiene, etc. cercetată, printre alții de N.V. Illici Svityč (URSS) și B. Čop (Iugoslavia). Pentru explicația toponimului Roma este suficient să comparăm cu termenii semitici semnalați. În favoarea acestei tâlcuiri vine și etimologia numelui regiunii Latium. Acesta a fost considerat ca derivând dintr-un *stlă-t-iom din baza stela (cf. latus „lat“ și latus „parte“ și deci ar putea însemna „regiune netedă“ în opoziție cu muntoasa Sabină
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Balaton, lac în Panonia, Legătura numelui topic Latium cu egeo-cretanul lat se confirmă și prin aceea că Eneas a trecut cu troienii săi și prin Creta (Enciclopedia civilizației romane, p. 27). Sunt numeroase comparațiile ce se pot face cu limbile semitice (încă nesemnalate): sp. vega, port. veiga „câmpie“ v. campidanez bega „câmpie roditoare“, puse în legătură cu substratul preroman cf. basc i-bai „fluviu“ (Tagliavini, op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]