227 matches
-
interesul pentru ceilalți, într-o formulă comică unde exhibiționismul ține locul trăirii. în câteva intonații acute și mișcări discrete, Sanda Toma dezvăluie ingenua și îi descrie ruina. în această ambianță a firescului, Ileana Iordache, Catița Ispas Berceanu, Aimée Iacobescu adaugă semitonurile necesare tabloului de gen. Bărbații - Mihai Fotino, Liviu Lucaci, Liviu Crăciun - se adaugă acestei lumi a femeilor cu delicatețe și compasiune. Olga Delia Mateescu supraveghează energic și agitat desfășurarea evenimentelor: știe că eficiența ei e limitată, dar nu trebuie să
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
rafinate, expresie a unei fragilități a ființei în măsură a-și asuma o perspectivă individualizată a lumii în chip compensator, reprezentativă pentru impactul cu o istorie pe care nu doar energia împotrivirii fățișe, ci și cea a unei inaderențe de semitonuri elegiace, de combustii discrete o pot refuza cu vii ecouri în conștiința publică. Nu ne pot, prin urmare, decît bucura traducerile de care beneficiază poeta (ea însăși o activă traducătoare) în limba engleză, una cuprinsă în volumul bilingv de care
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
calitatea, dar și defectul, că recurge prea repede la absolut. Stă bine - ca să zic așa - cu absolutul. Are întotdeauna fermitatea unui punct de vedere extrem de tranșant, de impozant și intervine cu o grilă absolută în teritoriul de obicei plin de semitonuri și nisipuri mișcătoare care e viața politică. De aceea unele dintre judecățile lui mi s-au părut, de-a lungul anilor, excesive, crude, abstracte. Am avut și avem încă discuții în contradictoriu pe tema asta. Dar repet, trebuie să recuperăm
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
neegalat. Tranströmer este și un pasionat pianist, lucru care explică de ce poezia sa este atât de aproape de muzică. Marin Sorescu constata pe bună dreptate că poetul suedez pare a nu lucra cu cuvinte, ci cu note muzicale, cu tonuri și semitonuri pe un portativ de întindere de zăpadă. Totodată "versurile lui Tranströmer se văd. Ca prin apă. Sunt tandre balerine supradimensionate uneori, dar nu spre grotesc, spre subtil, dacă poate exista o supradimensionare în direcția subtilului." Din bogata creație literară a
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
strămutarea aceasta a fost o desprindere... acele maluri neștiute - spre care a navigat mereu, chiar și împotriva gândului - i se-aștern acum înainte locuite de larma unui stol de nagâți, de tăcerea unor paltini înalți, pierduți ca și zarea, în semitonul ierbii... pentru ea - apa aceea are alt gust; altă substanță emană trecerea timpului-melc aciuit în catul ferestrei, făcând loc nopții-n amiază... încadrată, eu îi văd doar privirea furișându-se afară, dispărând către docuri, către gura lagunii, neobosită, țesându-se
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
extravagante prin varietatea și insolitul subiectelor. Modelele sunt vizibile. Cea mai bună dintre povestiri, Planeta Do diez (o posibilă și foarte frumoasă ars poetica), te trimite cu gândul la Arhitectul lui Cărtărescu. Un pianist de geniu descoperă o infinitate de semitonuri între Do și Do diez și atunci, erijat în acordor, strecoară în toate pianele ce-i cad în mână câte un astfel de sunet imperceptibil pentru timpanul uman, atingând în final grația muzicală a universului. Tatuaj este o surprinzătoare povestire
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii '50 al unor eseuri monografice despre Anatole France și Camil Petrescu, după un deceniu autor al unor studii fundamentale despre Caragiale și despre teatrul secolului XX, apoi romancier
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
le dădea drumul hainelor ei să/ plece acasă plănuia o călătorie un așternut boțit de bucurie/ de valuri crețe spumoase și dese pe care să plutească înecați/ umflați învinețiți de plăcere printre peștișori meduze himere". Percuțiilor stridente le iau locul semitonurile. înregistrată cu discreție, priveliștea "orașului tentacular" poartă în filigran umbra unei nostalgii, punctează distanța morală a neparticipării, a intemporalizării: "acești bărbați minunați și femeile lor roditoare/ de la ultimul etaj rotitor al poemului de dragoste/ rostogolesc soarele printre vitrine/ snopind trecătorii
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
în aceeași formă de undă, avem un reper de dinamizare a lui. În raport cu cealaltă pereche de principii, consecvența sau inconsecvența mărimii intervalelor concatenate unui profil aspectează modul omogen sau eterogen al volumului acestuia. De exemplu, structura (exprimată ca număr de semitonuri) a unui profil ascendent de [2,2,2,2], indică nuanța unui volum omogen (de 8 st.). Referindu-ne la masă, dacă este constantă sau variabilă numeric (în succesiunea clipelor sau a secvențelor), determină modurile de static/dinamic. Pe de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri în muzica europeană. Intervalul care stă la baza construcțiilor melodice este secunda, în cele patru ipostaze utilizate : mică, mediană, mare și mărită. Prin secundă mediană se înțelege intervalul ce se regăsește între sunetele re și mi b+, mi b+ și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
doua strofă accentuează atmosfera de lâncezeală, de abulie senzorială de care se lasă marcați eroii lirici. Cuvintele, gesturile și mișcările au o lentoare extremă, dinamismul este minim, iar rezonanța afectelor se înscrie și ea într-o astfel de poetică a semitonului, a nuanței afective infinitezimale ("}i-aș spune-ncet: "Dămi mâna..." și poate că mi-ai da-o/ Cu sufletu-n ruină ca-n vechi foiletoane/ în care-n moi fotolii leșină dulci cocoane/ Vărsând pe sâni ceșcuța de lapte cu
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
cunoaștere aprofundată a publicisticii interbelice. ăntrebat de Grigore Scarlat cum i se par revistele de azi an comparație cu cele de dinainte de 1945, Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe acea vreme am avut reviste purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei, o unitate an diversitate, ceea ce a asigurat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
de La, Cuclin suprapune un alt acord major, re#-fa#-la#, care ar constitui o triplă apogiatură pentru acordul mi-sol- si. Cuclin alege altă rezolvare:enarmonizând, grafic, transformă sunetul re#, sensibilă expansivă pentru mi, într-o sensibilă depresivă, exprimată printr-un semiton cromatic mib-mi♮. Același procedeu este aplicat în mersul semitonal fa#-fa♮ și la#-la♮, în care cromatismul este tratat ca sensibilă<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 63 footnote> La nivelul mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Același procedeu este aplicat în mersul semitonal fa#-fa♮ și la#-la♮, în care cromatismul este tratat ca sensibilă<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 63 footnote> La nivelul mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm pe subdominantă, dar aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de tip tectonic (cu distincția lui Spengler din Declinul Occidentului: muzica de adîncime, care corespunde intuiției vitale și flerului genial, este mereu o muzică tectonică și niciodată una armonică, care e simplu ornament bazat pe tehnica facilă a tonurilor și semitonurilor). Dacă spovedania e actul prin care, sub pretext de confidențe, dai dorințelor ascunse un statut oficial, atunci volumul de față e chiar autoportretul teologic pe care Kierkegaard și-l face în marginea unor teme de inspirație creștină. Temele sunt uvertura
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
de abordare pe care le-am întâlnit în Palimpseste m-au fascinat de la distanță. Nu cred în supralicitările ermetice ale acestei nuvele, nici în șansele reale ale grilei - pure - structuraliste. Iar aceasta pentru că ambele paradigme, coborâte fie și cu un semiton, pot aluneca extrem de ușor în panta exhibițiilor didactice. Scoase din contextul lor funciarmente erudit, multe dintre căutările de aici devin - rezumativ și simplificator - surse fertile și populare de comentarii pentru liceu. Ceea ce ar fi de neconceput, să zicem, în cazul
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
din finalul primului capitol), pune dragostea sub semnul unui impresionism reflexiv cultivat și al unui estetism plastic lunecând imperceptibil de la rafinamentul culorilor spre subtilitățile unor subînțelesuri ce solicită un cititor pregătit să descifreze și să guste combinațiile de tonuri și semitonuri, ambiguitățile și previziunile. Doamna Iliescu, mama lui Matei, vine cu fiul, la puțină vreme după moartea tatălui, să-l prezinte avocatului Jean Albu, față de care se simțea profund îndatorată, pentru a-i oferi un ajutor în aranjarea hârtiilor. Ambianța coloristică
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
mi-l înălțase. E drept că Jojo nu era prea inventivă. Linia sa melodică era mereu aceeași. Uneori însă, pentru că începusem să-i percep doar muzical tânguirile, îmi venea s-o abordez, să-i atrag atenția că a greșit un semiton, că n-a respectat nu știu ce măsură. Mai târziu, aveam să realizez că Jojo mi-a fost primul maestru în universul armoniilor. Când am învățat primele note muzicale, prima melodie pe care am compus-o n-a fost una originală: pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fiecare poem a fost stârnit de acest leitmotiv esențial - întâi a fost scris și gândit acesta, apoi restul textului(așa cum făcea Wagner, a cărui tehnică a fost în continuare utilizată de moderni). Cele 12 cicluri, ca lunile anului sau ca semitonurile în gama cromatică, se succed repetitiv, lăsând în urmă o atmosferă de o melancolie uniformă (neavând absolut nimic din Capriciile cu tehnici diferite ale lui Pagannini - deci titlul a fost dat doar ca urmare a anecdotei concertului performat monocordic). În
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
litanie a iluziei care se încheagă din figuri suave, din frăgezimi, din tresăriri mistice care se substituie certitudinii raționale. Aceasta se vede pusă mereu în chestiune, însă nu prin-tr-o dezbatere conceptuală, prin-tr-o dialectică articulată, ci prin subînțelesuri, prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria-i oglindire blînd fantastă: „rogu-ne ție / să ne dezbraci de orice clipă / și lasă-ne în schimb doar / îngeri de frunze" (35). Tendința generală e derealizarea. O derealizare dictată de incapacitatea
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
ea «se recită», se declamă, că, pe cât posibil, noi trebuie să ne îmbătăm cu rima și cu ritmul ei. Or, nu acesta este cazul poeziei lui Ivănescu. Ea te înhață din clipa în care gândul începe să simtă tonurile și semitonurile unei teme ce clipocește la nesfârșit în ochiurile de apă ale vorbelor care se chinuiesc căutând chipul melodiei finale” (pp. 11 - 12). Dar e și mai mult decât atât. Categoric. Marea performanță a lui Liiceanu, sub raport interpretativ, mi se
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
lacrimi: simple danii... El, / un sânge rar, de nalbă pală, - / uns înger, arde-n albă pală! / În lacrimi simple, - Daniel”. De o rară pregnanță e un poem în care sunt inventariate nuanțe cromatice vagi, reflexe ale lumii greu descifrabile, insesizabile semitonuri ale unui univers ce îți trăiește, în pură așteptare, prezența impalpabilă: „Lumina albă, în reflux,/ filtrată printr-o copertină,/ ca să nu doară la retină,/ făcea cleriere, de un lux/ sau doi, pe pavilionul tern/(ca într-un pod cu obosită
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
Totuși un liant universal nu se exclude. Vorbirea se confruntă cu astrele interdictive (O zi întreagă să tot fii spiritual, helas!), după cum sonurile naturii se textualizează (Vine Alex). Creația în chestiune, bizuită pe o țesătură de nuanțe fine și de semitonuri, asemenea unui cod, presupune, pentru a fi receptată cum se cuvine, o inițiere nu în primul rînd literală ci sufletească, ceea ce e poate o predestinare. Ioan Moldovan e un poet foarte bun, meritînd în opinia noastră un loc de prim
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
discutat”, fie de pe poziții de acceptare, fie de pe pozițiile îndoielii, nu o dată printr-o alternanță a atitudinilor. Alt tip se întemeiază pe contemplație și extaz. Fiind în bună măsură transverbală, emoția mistică își aproximează un limbaj prin plasticizări nuanțate, prin semitonuri. Caligrafia se manifestă ca un corespondent mundan al rîvnei de îndumnezeire. Raportul cu divinul nu constituie obiectul unei „demonstrații”, al unei „dezbateri”, ci al unor trăiri. „Adevărata milostenie, scrie Vladimir Soloviov, e relația pur morală, harică, cu aproapele, tot așa cum
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
a dat naștere unei logici, ci doar unei gestici. Japoneza, la fel ca muzica locală, nu are armonice, ci doar o melodie liniară care curge univoc. Sunetele cad pure și izolate, fără pretenția de a se îmbina în tonuri și semitonuri. Același detaliu îl surprindem în gastronomie, care frapează prin voința de a fugi de promiscuitate. Meniurile nu conțin combinații sisifice de ingrediente exotice, ci doar elemente pure, servite ca atare. Amestecul înseamnă impuritate, corcitură, așadar tentă trivială, tot ce poate
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]