229 matches
-
archiviola da lira" sau "lirone". Numărul coardelor sale ajungea uneori până la 24. Pe tastiera ambelor instrumente erau montate bare metalice (, , , , - uneori se foloseau în locul barelor, ațe speciale înnodate în jurul gâtului, mobile și pretabile la acordaje variate), împărțind-o astfel în semitonuri și înlesnind formarea sunetelor. În afara instrumentelor amintite, altele asemenea cu arcuș folosite în secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt cunoscute având diferite dimensiuni și, de regulă, cinci coarde (exemple: "basso di camera", "bassetto", "Halbviolon" ș.a.). Numărul de
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
unui contrabas cu patru corzi. Pentru acordajul la patru corzi, un paralelism de remarcat este cel cu chitara bas. Totuși, când se folosesc cinci corzi, a cincea va fi, în cazul chitarei bas, Si și nu Do (deci, cu un semiton mai jos). În interpretările „tradiționale” de muzică barocă sau clasică, contrabasul dublează adesea partea violoncelului; studiile recente dovedesc, totuși, că practica dublajului la octavă era în epocă, nu de puține ori, improbabilă (este confirmată doar parțial, în școlile italiană și
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
ce cuprind 48 de Preludii și fugi, în toate tonalitățile treptelor gamei cromatice, constituind o demonstrație pentru acordarea clavecinului în sistemul egal temperat. Este meritul lui Andreas Werckmeister (1645-1706) de a fi realizat temperarea egală, prin împărțirea octavei în 12 semitonuri egale și neglijarea comei sintonice. Acordarea clavecinului în sistemul egal temperat permite modularea (transpunerea) la cele mai îndepărtate tonalități, ca și utilizarea modulației prin enarmonie, procedeu important în istoria limbajului muzical. Odată cu aplicarea sistemului egal temperat, termenul enarmonic își schimbă
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de succes conjunctural a lui Al. Mirodan, în care suficiența, ipocrizia, filistinismul sunt aspru penalizate de aspirația spre vis, dragoste și poezie. Realizatorul a mizat, în reliefarea tipurilor, exclusiv pe jocul aluziilor și ironiei dialogului-recital de calambururi, ghiftuit cu aforisme. Semitonul și șoapta compun climatul unei comedii de marivodaj, curajoase în conjunctura timpului. Diapazonul vocal al protagonistei e valorificat mai bine ca oricând, Crișan are rolul cel mai întins din cariera sa cinematografică, cât despre Beligan, deficitar condus, deși în dublu
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
făcut o descoperire revoluționară. El a plasat un orificiu în apropierea pavilionului trompetei și l-a acoperit cu o clapa căptușita cu un material moale, cu rol de dop. Acționarea acestei clape avea ca efect urcarea fiecărei note cu un semiton. În 1801 un trompetist din Viena, pe nume Anton Weindinger a îmbunătățit proiectul lui Kolbel, producând o trompeta cu 5 clape. Există, în sfârșit, o trompeta care producea toate notele gamei, fără să fie greu de cântat la ea. În
Trompetă () [Corola-website/Science/314270_a_315599]
-
ale emisiunii se concentrează pe această expresie. Coloana sonoră a emisiunii a fost compusă de Keith și Matthew Strachan și oferă o atmosferă tensionantă. Este prezentă pe aproape tot parcursul emisiunii. Începând cu întrebarea a șaptea, muzica urcă cu un semiton pe măsură ce concurentul evoluează. În Regatul Unit a fost lansat un album al coloanei sonore. Coloana sonoră a primit numeroase premii de la Societatea Americană a Compozitorilor, Autorior și Editorilor (ASCAP). Cea mai mare sumă câștigată la " Vrei să fii milionar?" în
Vrei să fii milionar? () [Corola-website/Science/314274_a_315603]
-
au bucurat de o primire entuziasta. În schimb prima sa opera „Diavolii din Loudun” nu a avut un succes imediat. Începând din mijlocul anilor 1970 Penderecki și-a modificat stilul de compoziție, primul său concert pentru vioară fiind axat pe semitonuri și tritonuri. În anii 1980 a compus Recviemul polonez, pe care l-a extins în 1993 și în 2005. Penderecki este căsătorit cu Elżbieta Penderecka și este tatăl a trei copii: o fiică din prima sa căsătorie, Beata, absolventa a
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
numai de intervalul dintre două tonuri, nu și de o anumită frecvență (sau înălțime), a tonurilor individuale. De exemplu, are o frecvență de 440 Hz și are o frecvență de 466 Hz. Intervalul între "La" și "Si bemol" este un semiton, cum este și cea "Si bemol" și "Si" (frecvența 493 Hz). În consecință, rapoartele frecvențelor sunt aceleași: Prin urmare, logaritmii pot fi folosiți pentru a descrie intervale: un interval este măsurat în semitonuri luând logaritmul în al raportului frecvențelor, în timp ce
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
între "La" și "Si bemol" este un semiton, cum este și cea "Si bemol" și "Si" (frecvența 493 Hz). În consecință, rapoartele frecvențelor sunt aceleași: Prin urmare, logaritmii pot fi folosiți pentru a descrie intervale: un interval este măsurat în semitonuri luând logaritmul în al raportului frecvențelor, în timp ce logaritmul în al raportului frecvențelor exprimă intervalul în centisunete, adică sutimi de semiton. Acesta din urmă este utilizat pentru o mai bună codificare, după cum este necesar pentru temperări inegale. Logaritmii naturali sunt strâns
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
consecință, rapoartele frecvențelor sunt aceleași: Prin urmare, logaritmii pot fi folosiți pentru a descrie intervale: un interval este măsurat în semitonuri luând logaritmul în al raportului frecvențelor, în timp ce logaritmul în al raportului frecvențelor exprimă intervalul în centisunete, adică sutimi de semiton. Acesta din urmă este utilizat pentru o mai bună codificare, după cum este necesar pentru temperări inegale. Logaritmii naturali sunt strâns legați de (2, 3, 5, 7, 11, ...), un subiect important în teoria numerelor. Pentru orice număr întreg "x", numărul de
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
folosită de afro-americani în muzica lor tradițională. În cadrul ei apar celebrele "blue notes": terța mare, septima mare și - începând cu epoca muzicii de jazz bebop (a doua jumătate a anilor patruzeci) - cvinta perfectă sunt coborâte cu mai puțin de un semiton, dând naștere unor sonorități ambigue din punct de vedere tonal, imposibil de reprodus la pian; din acest motiv, tradiția a impus folosirea combinată a stării nominale a scării (ca în majorul european) și a variantei cu trepte coborâte prin suprapunerea
Blues () [Corola-website/Science/303809_a_305138]
-
T, D și S, notat Tl, Dl, Sl în game majore și tL, dL, sL in game minore. In game majore, acordul Tl se obține prin modificarea lui T=(Do, Mi,Sol) prin schimbarea bazei cu o notă cu un semiton sub bază (sensibila), sau Tl=(Si, Mi, Sol)=triada minoră Mi. Simetric, tL in Do minor este schimbarea lui t=(Do,Mi Bemol, Sol) prin înlocuirea „bazei” (acum Sol) cu o notă cu un semiton "peste": tL=(Do, Mi Bemol
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
cu o notă cu un semiton sub bază (sensibila), sau Tl=(Si, Mi, Sol)=triada minoră Mi. Simetric, tL in Do minor este schimbarea lui t=(Do,Mi Bemol, Sol) prin înlocuirea „bazei” (acum Sol) cu o notă cu un semiton "peste": tL=(Do, Mi Bemol,La Bemol)=triada majoră La Bemol. Similar se pot afla acordurile dL, sL, etc. De exemplu, pentru a găsi acordul sL trebuie aflat mai întâi acordul s. În gama Do minor =(Do, Re, Mi Bemol
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
taste); deși nu respectă unul dintre aspectele specifice ale instrumentului, ele sunt numite în continuare chitare - este vorba despre chitara fără taste (en. "fretless guitar", unde "fret" înseamnă „tastă”). În ajutorul interpretului se vor desena marcaje pe tastieră, fie din semiton în semiton, fie în punctele obișnuite pentru marcaje de la chitara cu taste (en. "fretted guitar"). Mai rar întâlnite în cazul chitarelor standard, modelele fără taste sunt mult mai răspândite în cazul chitarelor bas, destinate genului jazz sau altor genuri mixte
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
nu respectă unul dintre aspectele specifice ale instrumentului, ele sunt numite în continuare chitare - este vorba despre chitara fără taste (en. "fretless guitar", unde "fret" înseamnă „tastă”). În ajutorul interpretului se vor desena marcaje pe tastieră, fie din semiton în semiton, fie în punctele obișnuite pentru marcaje de la chitara cu taste (en. "fretted guitar"). Mai rar întâlnite în cazul chitarelor standard, modelele fără taste sunt mult mai răspândite în cazul chitarelor bas, destinate genului jazz sau altor genuri mixte ale muzicii
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
și îi conferă o concluzie satisfăcătoare. \relative c' { </score> A doua parte în Si major, în contrast standard cu prima parte, este calmă și reflexivă. Tranziția spre partea a treia se realizează fără întrerupere când fagotul solo coboară cu un semiton de la Si la Si bemol, nota subdominantă a tonalității tonice de Mi bemol. \relative c" { </score> Ultima parte a concertului este un rondo în șapte părți (ABACABA), finalul tipic pentru un concert. Pianul deschide partea cu tema principală, urmat apoi
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
Harpa celtica este acordată deseori în Mi bemol major, pe când cea modernă este acordată în do bemol major. Diferite sisteme există pentru a extinde gamă harfei sau a o reacorda: - pedale (ridică toate corzile pedalei respective cu unul sau două semitonuri) - clapete, cârlige etc. (ridică tonul unei corzi cu un semiton) - apăsarea corzii pe râma (idee similară cu grifurile chitarei) Harpele moderne au deseori 47 corzi. Coardă roșie reprezintă notă Do, iar cea neagră/albastră reprezintă notă Fă.
Harpă () [Corola-website/Science/314606_a_315935]
-
cea modernă este acordată în do bemol major. Diferite sisteme există pentru a extinde gamă harfei sau a o reacorda: - pedale (ridică toate corzile pedalei respective cu unul sau două semitonuri) - clapete, cârlige etc. (ridică tonul unei corzi cu un semiton) - apăsarea corzii pe râma (idee similară cu grifurile chitarei) Harpele moderne au deseori 47 corzi. Coardă roșie reprezintă notă Do, iar cea neagră/albastră reprezintă notă Fă.
Harpă () [Corola-website/Science/314606_a_315935]
-
Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9 de sutimi. Tonul mic (ț) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi. Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvarta pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi. Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvarta pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde/septime mici și mari) și 70.7 de sutimi (egal cu t-s, între terțe/sexte mici și mari). Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde/septime mici și mari) și 70.7 de sutimi (egal cu t-s, între terțe/sexte mici și mari). Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate alcătui scară sonoră din tabelul de mai jos. Deoarece există două tonuri diferite există mai multe posibilități pentru intervale. De exemplu, secundă mare poate fi definită că M2=P1+Ț sau M2=P1+ț. Această schimba alte intervale
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
Pann formată din 22 de secțiuni. Diferite moduri (sau glasuri sau ehuri) bisericești au diferite scări sonore. De exemplu, glasul 8 are un ton mare (Ț) egal cu 4 secțiuni, un ton mic (ț) egal cu 3 secțiuni și un semiton (s) egal cu 2 secțiuni (echivalentă din acest punct de vedere cu "ragă" indiană). Scară sonoră a glasului 8 (care este în modul diatonic) se obține prin trepte succesive de {4,3,2,4,4,3,2} de secțiuni. În
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
nefiind nimic anormal în faptul că se modifică tonul de bază în timpul compoziției. Corzile sunt pișcate de trei pene (tsume) din fildeș, purtate pe degetele de la mâna dreaptă, mijlociu și inelar. Sunetul fiecărei corzi poate fi modificat, crescut cu un semiton, un ton sau un ton și jumătate, în funcție de preferință. Cea mai mare parte a repertoriului tradițional implică koto ca acompaniament pentru voce, în recitarea unor poeme clasice. Compoziții recente utilizează koto in solo instrumental sau ansambluri pur instrumentale. Părintele stilului
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
opere), un ton protocolar, un stil bine cumpănit, studiat, așezat, iată ce caracterizează până la urmă romanul lui Ion Lazu.(...) Conglomeratul de întâmplări, gânduri, idei, fapte - sentimente/evenimente este ordonat de un glas muzical în note armonice, arareori găsești câte-un semiton discordant... Muzica interioară a textului, care izvorăște în egală măsură din „tonul elegiac al povestirilor tatălui”, cât și din tăcerile de sfinx ale mamei, îmbinarea acestor două voci generând întreagă textura melodică a cărții. Deși nu am , ca alți exegeți
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
muzicale; se folosesc la notația în scris a pieselor de muzică. Notele reprezintă pentru muzică ceea ce literele reprezintă pentru vorbire. Reprezentarea înălțimilor sonore în sistemul tradițional de notație se face după cerințele (principiile) temperanței sonore, pornindu-se de la ideea că semitonul este cel mai mic interval. Prin locul pe care îl ocupă pe portativ, notele determină înălțimea sunetelor: Notele muzicale se reprezintă de obicei cu ajutorul unor ovale (goale sau pline) și se scriu și pe liniile portativului și pe spațiul dintre
Notă muzicală () [Corola-website/Science/311507_a_312836]