98 matches
-
de asta, cred, uneori, toată întîmplarea se pierde în ceața minții, imaginației, ceața fizică și metafizică care plutește pe străzile medievale, prin misterul ființei, prin umanul angoasat de nimicnicie, de trufie, de frici mici. Undeva, în spatele actorilor, zăresc pe sub văluri semitransparente, peretele de oglinzi. Iluzia perfectă a jocului realului cu irealul, iluziei că ceea ce se vede poate să fie concret tot așa cum poate să nu fie. La fel cum nasul poate să fie pe fața lui Platon Cuzmici după treisprezece zile
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
ale Observatorului de la Antena 1, Geanina Ilieș, și-a permis să apară pe străzile Capitalei îmbrăcată extrem de provocator pentru orele prânzului. Geanina Ilieș și-a etalat sânii, dar mai ales fesele bombate, ziua în amiaza mare, ajutată de o rochie semitransparentă Fotoreporterii Click! au surprins-o pe șatenă zilele trecute, în timp ce încerca să-și schimbe sandalele pe care și le ține în protbagajul mașinii. S e pare că portbagajul SUV-ului nu ține loc doar de șifonier, ci și de bibliotecă
O prezentatoare de știri din România în rochie transparentă pe stradă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72285_a_73610]
-
părăsesc niciodată acest interior somptuos. Chiar scenele care, corespunzător libretului, ar trebui să fie jucate lîngă o fîntînă, în pădure, într-o grotă, se desfășoară în același interior, cu o luminație mai intensă, care lasă să se vadă, sub podeaua semitransparentă, ca sub un strat de gheață, nenumărate crizanteme. Aceasta este poate și motivul tragediei: Pelléas și Mélisande, căutând singurătatea și naivitatea amanților romantici în cadrul naturii, nu pot totuși evada din încăperea prejudecăților culturale, nu se pot iubi dincolo de privirea adulților
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
pentru a nu știu cîta oară, Și v-ați căsătorit, din dragoste, într-un tîrziu. Privești pe geam: mașinile au adormit și ele, îmbufnate, În fața blocului. Te-ntinzi la loc: "E bine. Încă-s viu." Interior La geam, în folii semitransparente, de mătase, După-amiezele prelungi, în care Eram spălați pe cap, afară, în zilele cu soare, Sau făceam floricele pe plită, în zilele ploioase. Sau stam ciuciți pe pragul de lemn. În buzunare Cu fîștigoi și ace de undiță. În burtă
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
și galbene, asemenea literelor disparate dintr-un rebus convex. Pădure tăcută, vidă și singură, acoperind fundații străvechi. M-am imaginat un moment minuscul ca un păduche, explorihd pădurea cea stearpă, călcând pe solul ei elastic, prinzând în palmă trunchii groși, semitransparenți, de substanță cornoasă. Incercînd să trasez pe o hartă inextricabila Sandală de sub pașii mei. Am desprins din locașul ei mașina de tuns. Am acționat-o de câteva ori prin aer, privind cum se încalecă în partea anterioară cele două lame
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
după-amiază tăcută de sfârșit de vară, în care stau în maieu în fața caietului cu copertă cafenie de plastic. Mâinile mi se profilează astfel, palide, dar cu contururile întunecate, pe aurul roșu al ferestrei. Privesc pielea care le acoperă, zbârcită și semitransparentă ca o sticlă moale, întărită doar în vârful degetelor, acolo unde, ieșind ogivale din pielițele zdrențuite, pe care mi le tot rod până la sânge, unghiile rm-au crescut ca niște elitre rigide peste pântecul unor insecte. Sub piele, tensionate și fragede
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lungul cerului înserat... aș prohibi subit producția hormonilor estrogeni în toate aparatele genitale, ale oamenilor, șobolanilor, muștelor și tuturor celorlalte ființe și aș urmări de-a lungul anilor destructurarea lumii vii prin angelizare... aș transforma toate bisericile ortodoxe în meduze semitransparente, prin carnea cărora s-ar vedea icoanele din pereți ca niște granule difuze de auriu și azur, preoții în odăjdii ar fi vacuole și organite pulsând lent în jurul altarului, iar enoriașii, filiformi ca-n El Greco - franjuri zdrențuite, palide, purtând pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
două lacuri în crepuscul, face schimb de trăsături, haine și organe interne, cu propria ei umbră diformă, anamorfotică, pâlpâitoare. Desface palma și, în podul palmei ei, ca-n miezul unei flori cafenii, se află un elefant de plastic alb, subțire, semitransparent în lumina galben-întunecată. Îl așază pe scaun și lasă să atârne peste marginea scaunului bănuțul auriu, legat cu un fir de ață de gâtul elefantului. Bănuțul se rotește ușor și sclipește, clipocește ușor, aruncând vagi scântei pe podea. Greutatea lui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
obscen și profetic, căci semăna bine fie cu sperma procreatoare, fie cu un creier topit, dar cel mai mult cu mărgăritarele vechi și bolnave ce-mpodo-besc nimburile Dumnezeilor bizantini. Atunci aerul de sub fantastica boltă se veșteji către un cafeniu cald și semitransparent, iar pereții, din galbenul de caolin de la început, deveniră pulsatili ca de pieliță și colorați într-un mozaic incert de vinișoare stacojii și albastre, pe fondul hialin al unei cărni diafane. Uitîndu-se împrejur, unora li se părea că sânt în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Vă privesc: sînteți aici cu toții: reali și virtuali și iluzorii. Persoane reale, personaje din cărți (bine sosiși, Dionis! și tu, Oliveira...) sau filme, sau jocuri pe calculator (Mario și Luigi, fiecare cu o koopa grăsuță în brațe), opaci ca Zoharul, semitransparenți ca agatul sau străvezii ca viermii abisurilor - toți sînteți aici pentru ce? Firește, pentru El. Pentru constructor. Pentru cel ce a plămădit. Pentru țesător. Pentru cizmarul Arepus ce ne ține pe toți pe genunchii lui tari ca stâncile. Pentru creierul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
avortonul desfăcu deodată ochi galbeni, și gura sa abia schițată începu să pronunțe cuvinte neauzite, căscîndu-se ca a unui pește exotic. Albinosul, a cărui uniformă se volatilizase ca un gaz în văzduh, se apropie încet de masa de operație. Sexul, semitransparent, cu scrotul ca o sticlă moale prin care se vedeau testicule de fildeș filigranat, îi era erect, așa încît toți am crezut că vom asista la violarea rituală a fecioarei de către oribilul sacerdot. Nu ne imaginam, în schimb, inimaginabilul. Și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
navigat spre centrul sferei ca o corabie. Și-n centrul sferei lumina s-a contopit cu creierul și cu urletul meu. Întotdeauna ajungeam aici, la acea aură de urlet și de lumină, de parcă toate visele mele ar fi fost petale semitransparente, filigranate, unite toate la baza aceluiași pistil de lumină. Mereu mă trezeam complet stors, mă ridicam din pat și străbăteam camerele apartamentului nostru la aceeași oră crepusculară, fără nici o bănuială la deschiderea ușilor, singure, în fața mea și la acea înaintare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca al pisicilor, erau albastre ca și când ar fi mâncat afine. Medicii știau că era vorba de-o malformație a inimii, și hotărâră să aștepte un an până la o eventuală operație. Dar după un an corpul Soilei deveni ca de jad semitransparent, iar prin cărnița moale a pieptului ei se zărea zvâcnind ceva ce nu părea deloc o inimă. Acea pată de întuneric îi trimitea în artere, pulsând lent, un sânge otrăvitor. Urmă o operație dificilă, instrumente stranii clinchetiră ore-n șir
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pentru totdeauna. În odaie, cele două femei scoaseră copilul din cămășuța lui și-l așezară pe masă, gol, în picioare, contemplîndu-l cu un fel de fericire întunecată. Căci Victor avea un sex erect, aproape cât al unui bărbat în putere, semitransparent la lumina luminării. Coca privea fascinată organul animalic și minunat din centrul lumii ei, elasticul corp calos dintre emisferele minții ei, menhirul de carne dură cu inimioara lucioasă și delicată din vârf. Era aidoma cu toate sexele de bărbați pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de piatră de Albești și, în urma lor, porțile grele s-au închis. Cu un gest, vodă concedie garda care-l însoțise la denia Vinerii Mari și intră cu pas măsurat în pridvorul cu felinare florentine din fier forjat și sticlă semitransparentă. Din urmă îl ajunseră doamna Marica, capuchehaia Ianache Văcărescu și prinții Constantin și Ștefan. Intrând în sala de jos, Vodă spuse: — Aș dori să cinăm în iatacul doamnei, să pună masa roabele măriei sale. Constantine, dă poruncă unui ostaș să-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-mi spui cum te cheamă. Ne-am dat întâlnire în piață. Îmi pare rău că m-ai așteptat degeaba, dar m-am încuiat pe dinăuntru. N-am cum să ies din casă. Vecina a băgat capul la loc și perdelele semitransparente au căzut în urma ei. Mai mult ca sigur ne privea mai departe din spatele lor. - Pe el îl cheamă Jerry, a spus blonda, arătând către câine. A venit pentru că te-a auzit că-l strigi. Dacă nu era el, eu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
făcut una și i-a zis X. Asta e istoria noastră. E o istorie foarte scurtă. Am deschis primul album. Avea coperțile îmbrăcate în catifea roșie și o etichetă pe care scria, într-o caligrafie tremurată, AG. Am dat pagina semitransparentă. - Acum o să înțeleagă, spuse una din fete. Ce era de înțeles? Erau niște poze vechi în alb și negru, sau mai degrabă în maroniu și alb, înfățișând o fetiță de două-trei luni în pielea goală, lăfăindu-se pe un prosop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că eu și sora mea găsiserăm într-un sertar niște filme vechi, cu imagini în negativ, și ea le lungise ca pe niște bastoane lucioase, de vreo jumătate de metru, le pusese în degetele unei mâini și, cu aceste gheare semitransparente, spiralate, mă amenința, zgîriin-du-mi ușor fața. Am fugit, umplut brusc 42 pe dinăuntru de o teroare uscată, deschis ușa camerei atât de bine cunoscute, dar în locul micului hol am dat de un culoar cu pereții coșcoviți, plini de apă, care
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
am ajuns la poarta de la intrare, ferecată toată cu scoabe și ținte de fier. Am deschis-o și am respirat cu ușurare aerul proaspăt al nopții. Am coborât scara arcuită, cu balustrade somptuoase. Clădirea conacului era luminată stins și părea semitransparentă. Am înaintat spre havuzul cu statuie în mijloc. Am atins cu degetele buza lui rece de marmură. Apa era neagră și amestecată cu stele. Pești ca de abur se mișcau lent pe fundul bazinului, neliniștiți poate de fața mea reflectată
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
subterane? Aceleași cabine verzui în grote cu apa până la glezne... Aceleași receptacule de faianță în care picură stropi strălucitori din stalactitele tavanului. 109 Aceleași conducte-mpăienjenite, cu mari robinete mâncate de rugină, cu smoala și cartonul pleznite în jurul lor. Aceiași șobolani semitransparenți furișîndu-se în cotloane... Ațipisem aproape azi-noapte și începusem deja să schițez, din petele fosforescente de sub pleoape, un scenariu hidos. Mi se părea că sânt încuiat pentru totdeauna în cabina unui closet de țară. Pe pereții de scânduri văruite încremeniseră păianjeni
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
imens gălbenuș de ou, dar purpuriu-stins, cu pielița străbătută de rețele alburii, schimbătoare, soarele umplea aproape tot spațiul, așezat direct pe clisa mlaștinei și împrăștiind în aerul sulfuros raze cafenii de asfințit. Era mai mare decât putea fi gândit, era semitransparent și tremurător, umplând subterana fantastică. între pielița lui și pereți, prin razele stinse, prin valurile moi de purpură, zburau monștri. Nu erau lilieci 159 , nici fluturi, nici păsări, ci himere fără spiță și nume. Cu materia purulentă până la brâu, apoi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sexual frustration“, cum ar spune Arthur Holmberg, comentatorul lui Robert Wilson. Acest prolog odată încheiat, avem acces la ceea ce se ascunde în spatele cortinei: un spațiu de joc larg, aflat sub semnul unei geometrii riguroase, traversat pe diagonală de o perdea semitransparentă. Aceasta din urmă va servi drept instrument în realizarea efectului de oglindă vizat de regizor - de o parte marchiza de Merteuil și Valmont, de cealaltă, ca reflexie mută a acestora, cuplul cel tânăr - până când cele două perimetre astfel delimitate vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
înaintez așa pentru cât ține veșnicia. Din povestea asta îmi fac un acvariu, cel mai mizerabil, căci nu mă interesează un acvariu decorativ, în care eu si el, fiecare garanție pentru realitatea celuilalt, să încercăm sa supraviețuim, ca doi pești semitransparenți, cu inima vizibilă în zvâcnirea ei și târând după noi un firișor subțire de excremente. Mi-e groază de gândul că acvariul va rămâne găurit. Pentru Dumnezeu, să fac un efort, deși nu mai îmi simt șira spinării... Ani de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sticla rece a vitrinei, suprapunîndu-le peste labele păianjenului. Pe sticlă rămase conturul de abur al mâinii ei. Scorpionii erau mai ușor de suportat. Erau identici, de la cei imperiali până la cei care ar fi încăput într-o cutie de chibrituri: chihlimbarii, semitransparenți, doar cu o dungă neagră-verzuie străvăzîndu-se prin crusta de opal: drumul otravei, care străbătea segmentele cozii și ajungea la ghimpele din capăt. Cleștii mari nu provocau oroare, erau cleștii inofensivului rac. Am trecut repede, ca și când oprirea la păianjeni ar fi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de asta, rânji ea, savurând senzația mâinilor sale mari și ale degetelor lui între ale ei. Când au ajuns la mașină, Jack era fleașcă. Părul îi era de un negru strălucitor și era lipit de cap, iar tricoul lui era semitransparent și lipit de corp, lăsând să se vadă părul de pe piept. Nici ea nu era cu mult mai uscată. —Iisuse! Râzând, el se privea. Alăturându-i-se, Lisa spuse amuzată: —Deschide repede mașina! A ocolit mașina alergând, așteptându-se ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]