118,237 matches
-
privind activitatea literară a lui Octavian Goga, pe timpul șederii sale la studii la Budapesta (1900-1905), îndeosebi editarea seriei budapestane a Luceafărului și apariția primului volum de poezii (1905). Pe de altă parte, profesorul Domokos a fost, prin anii '70, o semnătură frecventă în paginile culturale ale ziarului Foaia noastră, unde au apărut multe din materialele sale documentare despre Goga la Budapesta (studiile universitare, publicațiile, traducerile, colegii și colaboratorii, corespondența etc.). Amintim aici doar un articol care consemnează întâlnirea lui Sámuel Domokos
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
credințe. Dacă și Băsescu se victimizează, ca fost primar al Bucureștiului, atunci măcar să arate cu degetul spre cei care l-au transformat în victimă, fiindcă altfel va părea complicele celor care au văzut în București o vacă de muls, sub semnătură.
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
la spațiul UE. Altceva - ar vrea astfel să presupună aderarea Moldovei la Uniunea Vamală, iar "Rusia puternică să redevină un partener strategic pentru Republică Moldova". Anticipând sufragiul, incepand cu primăvară 2014, socialiștii au reușit să colecteze peste un milion de semnături în sprijinul aderării Moldovei la Uniunea Vamală. În ultimele două luni până la data sufragiului au fost organizate adunări ale cetățenilor în peste 550 de localități ale țării și adoptată Declarația "Pentru Uniunea Vamală". În principalul bildboard și spot electoral al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
serviciul plin de eleganță și bun simț, de OM MARE, pe care l-a facut Cristian Mungiu cinematografiei române: a ales ca după victoria supremă la Cannes, să meargă cu un film în care alți tineri regizori și-au pus semnătură. a girat pentru ei, le-a deschis ușile cinematografiei mondiale și a adus criticii și producătorii în sala de cinema ca să-i vadă și pe ei, nu doar pe marele cîștigător al Palme D’Or-ului. mi se pare cel
Eleganţa lui Mungiu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82736_a_84061]
-
Dragoș Bucurenci Semnați aici pentru salvarea iconostasului cantacuzin de la MNAR. mulțumesc de linkul pentru salvarea iconostasului de la Cotroceni, sper să se strângă multe semnături noapte bună probabil este pentru noua biserică ce vrea președintele să o ridice în locul celei demolate. ar fi o întoarcere acasă. greșesc? ..cuvintele sunt de prisos...nu s-a inventat încă un cuvânt care să descrie “aberațiile” unora vis-a-vis de
Restitutio in dezintegrum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82753_a_84078]
-
2006, arată că 3 din 10 europeni sunt activi în domeniul voluntariatului, iar 80% din respondenți consideră că activitățile de voluntariat sunt o parte importantă a vieții democratice din Europa. Anul European al Voluntariatului 2011 a fost sprijinit și prin semnăturile a 22 de europarlamentari români și a fost promovat din partea României de către Pro Vobis, în calitate de membru al CEV. Tot în anul 2011 se va serba și cea de-a zecea rezoluție ONU privind Anul Internațional al Voluntariatului.
2011 sau Anul European al Voluntariatului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82764_a_84089]
-
ai echipei sau susținători ai cauzei, între care și subsemnatul: mult efort, rezultate nesigure și recompensă sufletească plus respectul și recunoștință noastră! Pe principiul, plata în ceruri! am uitat să menționez că sunt sigur că am putea strânge foarte repede semnături doar de la călători care folosesc metroul în medie într-un număr de minim 650.000/zi
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
se îndoiește, n-are decât să se convingă. Dar de ce trebuie noi să ne pierdem timpul dovedindu-ne nevinovăția? Dacă politicienii semnează pe propria răspundere că nu au colaborat cu Securitatea, de ce nu pot cetățenii de rand să confirme sub semnătură că nu sunt infractori? Sau, altfel spus, dacă toți suntem infractori, de ce, boieri dumneavoastră, unii sunt mai puțin flagranți decât alții?
Tara de infractori by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82985_a_84310]
-
în grija pt. cititorii blogului, incapacitatea ta de a încasa o critică articulata de la un “non name” (dacă primeai criticile alea de la Andrei Pleșu le înrămai și făceai poze cu ele, de la distanță e drept, ca să nu se vadă decât semnătură!). De ce am postat comentarii kilometrice! Pur și simplu fiindcă este mai dificil să dezamorsezi niște aberații decât să le amorsezi! P.S. Le mulțumesc Mirunei și lui Mourice că “s-au lăsat plictisiți” de comentariile mele și le cer scuze tuturor
Scurt, stimabile! Daca ma iubesti… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83027_a_84352]
-
istorice ar trebui să preocupe pe toată lumea și să nu fie frînata de convingerile politice“, opinează penelistul. Dragoș Bucurenci, unul dintre susținătorii acestei cauze, detaliază începutul demersului: „Beep Fashion a reușit să strîngă, în toamna anului trecut, 3.500 de semnături online de la bucureștenii care doresc să se implice în acțiunea de curățire a fațadelor clădirilor istorice“. Petiția a luat drumul Primăriei Capitalei care a și răspuns inițiativei prin eliberarea cîtorva ziduri de mesh-urile publicitare. Campania a fost susținută și de
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
am găsit-o pe-aici.Nu vreau decât că spitalele să aibă medici,asistente,medicamente,aparatură,să nu mai meargă rezidenții prin starinatate,hai că știți mai multe decât mine.Semnati ceva ,vă rog.Atatea petiții s-au făcut,atâtea semnături,de ce nu și pentru sănătate?http://www.petitieonline.ro/petiție/impotriva spitalelor horror din romania-p50900040.htmlsau nu suntetm bolnavi? Mi se pare o smecherie.sincer reclamă e bunișoara Patriciu e unul dintre cei mai mari demagogi, joaca ipocrizia precum jucăm noi când eram mici
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la 40 și ceva de ani. Deci, repet, să facă fiecare cum vrea, dar să fie sincer cu sine și cu ceilalți. > - Și acum ultima întrebare a acestui interviu, pentru care vă mulțumesc. În pagina culturală a Adevărului apar, pe lângă semnăturile unor critici și gazetari reputați (C. Stănescu, Magda Mihăilescu, Constantin Coroiu, Carmen Chihaia.), cele ale unor tineri pe cât de talentați, pe atât de ne-complezenți în comentariile lor: Cristina Modreanu, Diana Popescu, Florena Dobrescu, Gheorghiță Aurelian Ion. Mizați pe tineri
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
pentru angajare Saviana Stănescu, Costică Brădățan, Sorin Băiașu, Cristina Modreanu, Diana Popescu, Florena Dobrescu, Gheorghiță Ion... Cu câteva secunde în urmă, debutau în Adevărul literar și artistic Andrei Pogorilovschi, Răzvan Rădulescu, Cezar Paul-Bădescu, T.O. Bobe, Svetlana Cârstean... Apărea prima semnătură a lui Daniel Cristea-Enache... Cred și sper în tineri, dar nu orbește. Uneori ei pot fi mai conformiști și mai alunecoși decât bătrânii. Ar fi totuși o sărbătoare a vieții mele să vină clipa în care un tânăr îmi va
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de acea Întâmplare stranie... La puțină vreme după aceea, cineva mi-a trimis de la Paris o revistă În care erau consemnate răspunsurile mele la ancheta despre viitorul teatrului absurd. Trăia? Sau apucase să transmită redacției totul, Înainte ca... Am privit semnătura: Floriana Flower. Și am izbucnit În râs. Era atât de simplu! De unde putea să izvorască o mireasmă, dacă nu din adâncul unei făpturi cu nume de floare? Am telefonat la redacție. Da, mi s-a spus, realizatoarea anchetei era vie
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
intrarea în materie este directă, abruptă, neintermediată de nimic. O parte din text îmi era cunoscută exact de acum un an, de la premiera lui Mihai Maniutiu de la Teatrul Național din Cluj cu spectacolul L'Oublie/ Uitarea, după un scenariu purtînd semnătura lui George Banu. "Brusc, n-am mai simțit nevoia să acumulez și am inceput sa tînjesc după uitare. A uita - nu aveam nici o îndoială - era, prin urmare, decizia mea". Așa începe un eseu în fărîme despre uitare, o lungă zbatere
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
III al Agendelor lui E. Lovinescu, la rubrică din "Facla" semnată F.A., privind articolul Memorialistica despre E. Lovinescu " Dacă autorul nu e F. Aderca după cum precizează în altă însemnare din Jurnal E. Lovinescu, n-ar fi cu totul exclus că semnătură să indice primele două litere ale revistei și, eventual, pe directorul ei, Ion Vinea (sau poate, pe prim-redactorul N. Carandino)". Amănunt verificabil dacă este parcurs fragmentul final din Note și comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
poetului spaniol Juan Valera. Soțul ei publicase într-un ziar din 1849, scrisori despre călătoria lui în Moldova. Se informează, cu acest prilej, și despre călătoria lui Mihail Kogălniceanu la Madrid, pusă tot pe seama frumoasei românce, pe albumul căreia, descoperind semnătura lui Kogălniceanu, Alexandru Busuioceanu se entuziasmează: "E cea mai frumoasă descoperire pe care o fac în Spania". Datele se strâng încurajator pentru un viitor articol, eseu, ori carte, iar personajul feminin ajunge să-l atragă într-atâta, încât să simtă
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
cutărui Bin Laden vorbitor și scriitor de franceză maoizată, de italiană arhaic-stalinistă și de germană ecologizantă. Din acest punct de vedere, destui intelectuali și jurnaliști români baletează și ei plini de gravitate spre găurile negre ale prostiei. A scrie că semnătura pusă pe acordul cu americanii înseamnă trădarea patriei e o gravă formă de deranj mintal. Scufundați într-un antiamericanism coleric, ei nu-și mai pun problema elementară: bine-bine, dar ce-ar căuta soldații americani în România? Are de gând Washingtonul
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
nici măcar defini. Ori, după cum inspirat a remarcat simpaticul american Will Rogers, " Nimic din ceea ce nu poți să exprimi, nu va funcționa vreodată". P. S.: Textul a fost inspirat de apariția în două numere succesive (23 și 24) ale României literare, sub semnătura doamnei Rodica Zafiu, a comentariului referitor la cartea lingvistului David Crystal "Language and the Internet". Deși autorul britanic îndeamnă la înțelegere și răbdare în legătură cu deteriorarea lingvistică aferentă Internetului, el remarcă totuși că mesajele ludice sunt repetitive și banale în conținut
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
vedere legal și profesional: prima dintre ele este concursul deschis, a doua o constituie concursul cu invitați, cel pe care Buculei l-a cîștigat, iar cea de-a treia privește atribuirea directă, în cazul în care comanditarul vrea să aibă semnătura unui anumit artist, și nu a altuia. Privind lucrurile și dintr-o altă perspectivă, una mai puțin supusă logicii administrative, dar nu lipsită de o anumită logică ascunsă, Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit pentru acest proiect. Elev al
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Bistrița a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui Rebreanu. Articolul e, de altfel, publicat în deschiderea noii reviste, după un editorial al celor care de azi și un editorial (reluat) al celor de ieri. Primul număr se bucură de semnături cunoscute, Gh. Grigurcu, M. Sin, Ruxandra Cesereanu, Olimpiu Nușfelean (care e și director), Ioan Pintea (redactorul șef), Gh. Crăciun, Aurel Rău ș.a. Urăm revistei bistrițene o viață mai lungă decît a celei omonime care a precedat-o. Primul număr este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
sau nu - "durează toată viața"�" E un permanent război cu propriul nume transformat în altul într-un fel aparent ludic, în urma unor jocuri de cuvinte și a unei descoperiri întîmplătoare ("pe o pagină din Contemporanul anului 1947, în titlul și semnătura unei poezii: Trei cosași de Radu Boureanu"), un război al identității sociale, între "copilul lui Izi" și tînărul revoluționar care trebuie să vorbească limpede și sincer, între relațiile ambigue cu mătuși și relațiile cu tovarășe care îl invită în sînul
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
de ordinul evidenței celei mai accesibile că, din activitatea istoriografică "de resort" dinainte de 1990, neîndoielnic validă rămînea o filmografie, dar una care-și depășea spectaculos specia: Filmografie adnotată - subtitlu la formularea în termenii epocii: Producția cinematografică din România. 1897-1970, cu semnăturile scurtate ale autorilor așezate modest după: "de I. Cantacuzino și B. T. Rîpeanu". Fiindcă antetul era ocupat de tutela instituțional-editorială dublă: Institutul de Istoria Artei și Arhiva Națională de Filme - la volumul I, 1, la volumul I, 2 adăugîndu-se supraetajările
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
place omul, care, se știe că a fost moralist (tolstoian). <2 martie 1972> în tempo lent Bach și Chopin căștigă în frumusețe; Beethoven pierde la lectura încetinită. Originalitatea cu orice preț! în secolul XX căutarea ei a devenit căutare paroxistică. Semnătura autorului capătă pregnanță mai mare decât însăși opera. Veșnicia este efemerul adus la valoarea continuului. Cât mai repede scrie-ți impresiile despre Paris: - fascinantul - curva dulce cu mărgăritărel de Mai - înainte de a te înfășura el cu miere pe la urechi - Sat
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
sinteză oficială de istorie a României. Mă întreb: cum ar fi reacționat în zilele noastre Maiorescu, văzând un tratat publicat de Academia Română în anul 2002, în care se utilizează studii de peste patruzeci de ani vechime, în care se pune sub semnătura unor autori, fără știința și acordul acestora, texte care nu le aparțin, asupra căruia planează serioasa suspiciune de plagiat etc. etc.? Răspunsurile responsabililor tratatului la acuzațiile deosebit de grave care s-au adus sunt puerile, la nivelul replicii pe care a
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]