9 matches
-
nu este bătut în cuie și ce negociază, între ei, seniorii politichiei din Chișinău rămâne un pariu cu viitorul simplilor lor alegători. Alegători atenți, în bună măsură, la deciziile imprevizibile ale președintelui rus Vladimir Putin, care se bucură de o semnalabilă apreciere, la est de Prut, pentru că este perceput a fi un lider care știe ce vrea și acționează în acest sens. În schimb, la Chișinău, omologul său, Nicolae Timofti, pare a fi într-o defensivă permanentă. Iar la București, șeful
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/mai-are-tara-barbati-de-stat/ [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
ce nu mai are nimic de-a face cu locurile comune. Asocierile, întemeiate frecvent pe antifrază și paradox, intră într-un joc riscat, cutezător, teribilist chiar. Țintele sunt absurditatea actului critic, refuzul poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
și Negru Vodă, ca să se mențină ambuguitatea legendă/istorie: Din oraș, din Cîmpulung, La poarta lui Negru-Vodă, (Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragă, Că-i d-un mic de ciobănaș). Unul dintre eroi este domnitor, celălalt, simplu cioban. Compoziția cuprinde două elemente semnalabile care se repetă și se amestecă în stilul narativ al speciei: o întîmplare năprasnică petrecută în timpuri imemoriale și care a dus la răzlețire și la schimbare de destin; portretul cu însemne tainice. Acesta iese la iveală în momentul final
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
I. Olteanu, E.Ar. Zaharia. Revista urmărește mai cu seamă mișcarea literară din Transilvania, publicând eseuri de Emil Isac (Țăranii în automobil), Octavian Șireagu, George Sbârcea (interviu cu poetul maghiar Desideriu Kosztolányi), Corneliu Albu, Raoul Șorban, G. M. Samarineanu ș.a. Semnalabile sunt o piesă a lui Al. Ceușianu, Întâlnirea, și un fragment din romanul istoric Simfonia roșie de Nistor I. Petre, ca și un interviu cu Emil Isac. Fenomenul literar este comentat la rubricile „Cărți și reviste”, „Viața literară”, „Idei, oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286013_a_287342]
-
Mihailovici și lui Eugen Victor Popa, activ și cu eseuri: Romanul social românesc, Criza intelectualității românești, ca și Ion Potopin, preocupat de condiția geniului în Destinul marelui Însingurat, sau Cuza Marinescu, descriind lupta pentru expresivitate în Dificultățile și eroismul poetului. Semnalabil e și studiul doct al lui Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir. Sectorul animat al revistei este ilustrat de rubricile de cronici - literară, istorică, teatrală și chiar sportivă - și „Reviste”. La „Cronica literară” F. G. Pajiște consemnează elogios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
Pisani, Adrian Maniu, Hortensia Papadat-Bengescu, Dragoș Protopopescu. Semnatarii primului număr au fost Paul Zarifopol, Perpessicius, Mircea Bârsan, Petre Cătunaru, F. Aderca, Vladimir Streinu, Ilarie Voronca, George Silviu, Șerban Cioculescu, prea puțini continuând pe întregul parcurs. Dintre materialele cu tematică profesională semnalabile sunt În jurul organizării muncii intelectuale, Învățământul românesc în complectă descompunere, Profesori universitari „fără rușine” și profesori universitari „cu”, Premiile literare la noi, apărute fără semnătură. Pagina a treia, intitulată „Critica săptămânii”, purta un chenar de recapitulare punctuală a săptămânii culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
apărea în 1977, Orgolii a fost amânat de cenzură o destul de lungă perioadă (doi sau trei ani), ca dovadă că ceea ce dezvăluia și acuza ca realitate politică, socială și morală nu convenea regimului comunist. Într-adevăr, aceasta este senzația imediat semnalabilă citind romanul Orgolii: senzația că pune degetul pe rană. Senzația dureroasă era mai acută înainte de 1989, iar publicul cititor a fost mai sensibil la terapia morală a adevărului din moment ce romanul s-a vândut în 45.000 de exemplare la prima
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
aspect literar, dar odată cu numărul 2 (august 1950) se introduce o semnificativă rubrică în corpul revistei, „Cultura și creștinismul”, susținută mai ales de Octavian Buhociu. Este astfel de reținut aici un concentrat eseu, Eminescu și bucuria Învierii. În numărul 3-4, semnalabil este debutul publicistic al poetului Ioan Cușa cu câteva succinte considerații intitulate O capelă ecumenică la Sèvres, iar în numărul 5-6 (Crăciun, 1950), este inserat rezumatul comunicării Ortodoxia în luptă de Paul Evdochimov, ținută în cadrul manifestărilor Centrului Român de Cercetări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286006_a_287335]
-
continuată în lucrarea Poezia autentic populară (1938), ce dezvolta opinia izvodirii creației populare prin indivizi de talent, care au ajuns la un grad înalt de identificare cu etnosul. În viziunea lui I., geneză poeziei populare cunoaște trei momente esențiale: primar, semnalabil în etapa șlefuirii formale și ideatice a textului de către un creator anonim; secundar, reprezentat de faza receptării de către persoană sau persoanele din preajma creatorului; terțiar, în perioada circulației textului la nivelul colectivității, când acesta se cristalizează în forme supraindividuale. În poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]