4,940 matches
-
riscurilor și amenințărilor, școala maghiară apreciază creșterea numărului actorilor cu relevanță în domeniul securității, prin creșterea importanței actorilor non-statali (organizații internaționale, companii multinaționale, asociații nonguvernamentale, grupări criminale și organizații teroriste). Un aspect accentuat în documentul programatic de securitate îl reprezintă semnalarea unei noi categorii de riscuri, altele decât cele tradiționale, care se pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parte de dinainte de Revoluție. Volumul de micromonografii critice al lui Romulus Diaconescu nu ne oferă însă o revizuire, ci o recapitulare a operelor unora din dramaturgii cotați ca cei mai importanți din perioada postbelică. Deși miza afirmată a cărții este semnalarea cîtorva dramaturgi de valoare, "a căror operă (nu în totalitate) rezistă la proba timpului", grila lui azi e prea puțin utilizată în aceste lecturi, singurele semne ale unei alte perspective fiind observațiile despre încercările de păcălire a vigilenței cenzorilor sau
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
înseamnă și publicare, de aceea numai includerea respectivelor texte în ediția de față egalează cu un prim pas în această direcție, amplificând motivat argumentația pentru caracterul "integralității" ediției. Chiar și unele descoperiri ale lui Șerban Cioculescu rămân la stadiu de semnalare și comentare a textului, A. Thiers, de exemplu, deși altele sunt restituite și însoțite de comentarii privitoare la modul responsabil de identificare. În această ordine de idei, semnalez dificultatea procesului identificării, Paul Zarifopol venind cu un exemplu, pentru limpezirea paternității
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
nu este supus aceluiași regim de integrare proprie. Stancu Ilin stabilește cronologia apariției și dispariției "Moftului român", într-o cuprinzătoare demonstrație în "Revista de istorie și teorie literară", atât referitoare la unele inconsecvențe din Viața lui I. L. Caragiale, cât și semnalarea că numerele din 1902 "aparțin juridic" lui D. Teleor, articolul lui George Caïr Fuit "Moftul român" îi confirmă opinia că seria a III-a a publicației este o altă revistă, fără nici o legătură cu I. L. Caragiale. Scrupulul exactității caracterizează activitatea
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
bune montări sunt unite printr-o anume încrâncenare comună, o dorință acută de a spune că trăim într-o lume rea, bolnavă din cauza nesimțirii, a surzeniei, a dizarmoniei create de vocile discordante ale singurătăților. într-o ordine a importanței în semnalarea fenomenului ar trebui spus că mult discutata, pe tonuri plângăcioase, problemă a dramaturgiei originale își găsește o rezolvare firească când materialul dramatic e integrat în semnele de întrebare și tentativele de răspuns ale viului. Tinerii regizori montează piesele lui Ștefan
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
perspectivă privilegiată, încorporând-o substanței timpului său? Izabela Sadoveanu scrie articole și studii. Unele sunt extinse, prilej de reflecție asupra mișcărilor literare, asupra continuității și rupturii dintre ele, a condamnării convenției în interpretare și a susținerii constante a analizei, a semnalării direcțiilor care le despart, dar și a cunoașterii mediului și a realității psihologice a scriitorilor. Altele, de fapt majoritatea, sunt scurte, scrise la apariția cărților despre care referă. Interesant este că tocmai în ele, mai mult decât omul cu pasiunile
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
dublare, disociind între cazurile de obligativitate și cele de alegere liberă. Și gramaticile din secolele trecute semnalau fenomenul (Elementa linguae daco-romanae, 1780), dar atitudinile autorilor erau mai clar evaluative și produceau luări de poziție foarte diferite între ele. Putem înregistra semnalări exacte, dincolo de pitorescul vechii terminologii gramaticale, ca în Gramatica românească (1822) a lui C. Diaconovici Loga: "de multe ori pronumele dativului în unele închieturi îndoit se pune"; "pronumele Acusativului adeseori pentru mai pătrunzătoare înțeleagere îndoit se pune" (s.n.). Avantajul repetiției
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
dedicată romanului Moartea cotidiană în presa vremii, cea menționată la bibliografia critică consacrată operei lui Dinu Pillat în volumul amintit mai devreme 2 și în studiul monografic al subsemnatei, Dinu Pillat - Un destin împlinit (București, DU Style, 2000). Această unică semnalare a romanului aparține lui N. Papatanasiu și a apărut în nr. 617 al Drapelului din 1947: "în editura Vatra, a apărut de curând romanul tânărului romancier Dinu Pillat, intitulat "Moartea cotidiană". D. Dinu Pillat nu este un debutant în epoca
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
a fi citit-o. Nu cred că el era mai mult decât un instrument servil al puterii. De altfel, convingerea mea a rămas, de atunci, că "acțiunea" cuprindea toată România socialistă. Mă surprinde, prin urmare, că nu apar și alte semnalări. Toți bibliotecarii ar trebui să aibă lista aceasta. (Dar cineva ar putea, cum am sugerat și în articol, să-i dea de urmă într-o arhivă. Poate chiar la Ministerul Învățământului de pe atunci.) Pentru școli ar trebui să fie ca
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
portret viu și generos al gândirii umane, departe de a fi doar înșiruire uscată de nume și date, altfel, componente firești într-o lucrare științifică. De o reală valoare sunt intervențiile editorului de la subsolul paginii. Găsim aici revizuiri de date, semnalări ale unor atribuiri greșite venite chiar din partea lui Ion Ghica, corectări de versuri și replici, identificări de scene și date, reluate de autor în mai multe din scrisorile sale. Și, pe un loc de primă importanță, relația stabilită de Constantin
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
bine se înțelege. Identificarea tuturor pasajelor care, față de ediția princeps, nu se regăsesc în noua versiune călinesciană. Restabilirea acestora și reproducerea în Addenda I, în măsura în care nu au fost folosite în cuprinsul aceluiași capitol, chiar cînd este vorba de alt context. Semnalarea lor prin paranteze drepte, în cazul că se regăsesc în alte capitole, în intenția de a nu fi nimic pierdut și a legitimării oricărei acțiuni de la sursă. Cu expuneri concentrate, ceea ce nu exclude calitatea de a fi cuprinzătoare, Ileana Mihăilă
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
locurile comune ale epocii lor, mai ales la cele pe care opera lor de mai tîrziu le va respinge cu vehemență." Unul dintre cele mai utile servicii pe care un critic îl poate face unui tînăr scriitor constă exact în semnalarea acestor locuri comune și manierisme de care cu greu scapă orice carte de debut. Deși se poate întîmpla (și, în realitate, cel mai adesea se întîmplă) ca însuși criticul să nu poată identifica aceste locuri comune; mai mult, se poate
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
a făcut-o, cam din totdeauna, cu ale ei mijloace subtile, dar și investigația sociologică și psihanalitică. Pe urmele celei contemporan-americane și cu aplicație la realitățile franceze - serioasa cercetare în privința căreia mi-am propus să spun câteva cuvinte - doar o semnalare... Este vorba așadar de o manipulare perversă a diverselor atitudini în relația interumană, de o varietate de procedee și metode de destabilizare a celorlalți, aparținând mediului de proximitate. Dar cine ar cuteza să utilizeze în caracterizarea acestor fenomene curente termenul
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
Cronicar Ștefan Agopian față cu reacțiunea Academia Cațavencu a încheiat anul 2003 cu două preocupări majore: publicarea unei liste de foști securiști (între care destui au avut sarcini în... cultură) și semnalarea nivelului scăzut al României literare, al cărei director, pe deasupra, s-ar fi dat cu puterea. Dl. Șt(efan) A(gopian) ține cu tot dinadinsul să ne impună criteriile d-sale de valoare. Iritat, s-ar părea, de o notiță a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
în care s-a înscris apoi dl. Cornea cu Noapte bună, dialog (întrebarea de mai sus rămâne valabilă) în 22 nr. 719. Nu vrem să ne exprimăm, cel puțin acum și aici, un punct de vedere propriu. Dar credem că semnalarea polemicii e utilă. Citiți cele trei texte și vă veți convinge! * În Viața românească nr. 10 din 2003, două articole scandaloase. Unul, Cît de actual este astăzi Caragiale?, al dlui Marian Popa reia cîteva inepții colorate rasist despre marele scriitor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
edificarea, în sfârșit, a unor poduri trainice. Ele ar merita mai multă atenție din partea lumii culturale românești. O spun pentru că în nici una dintre (nu puținele) publicații de cultură pe care le frecventez, nu-mi amintesc să fi întâlnit măcar o semnalare a acestei foarte importante cărți. S-o punem însă pe seama precarei sale difuzări și a lipsei oricărei publicități, ferindu-ne încă a emite prezumții de dezinteres, scepticism, blazare, lehamite, deși simptomele se manifestă. A generaliza ar fi însă trist. Iar
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
Virgil Mazilescu în cartea din 1983. Alegerea narativității și a mai marii coerențe nu aduce simplitate și claritate discursului poetic, el rămîne la fel de baroc, sofisticat și abscons, dar ceea ce era gest teatral, artificial pînă acum, devine aici trăire mai sinceră, semnalare mai exactă a tragicului existențial. încep să cadă prea multele măști, acea "stilistică a eschivei", cum o numea Eugen Negrici, pălește în fața unei stilistici a asumării. Dacă practicarea unei poezii axate pe virtuțile limbajului presupune (cel puțin, conform evoluției genului
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
apărut undeva. Citindu-l, nici nu-ți dai seama că au trecut paisprezece ani și că, de pildă, alegerile de care e vorba în intreviu nu sînt cele de astăzi. ACADEMIA CAȚAVENCU (nr. 16) ne atrage atenția, a propos de semnalări, că jurnalul lui Virgil Mazilescu remarcat de noi într-o revistă craioveană a apărut în Manuscriptum încă din 1993 și, apoi, în volumul recent al Operelor poetului. Mulțumim pentru precizare. Reaua informație nu e o scuză. Dar despre reviste care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
seamă, pe deasupra, și condițiile nefaste ale războiului, ale absenței unei vieți literare coerente care abia se reorganiza, nu e deci de mirare că volumul Calvarul nu s-a bucurat de nici o receptare semnificativă. Cartea beneficiază doar de o notiță de semnalare a apariției în revista "Sburătorul", unde Liviu Rebreanu era un fel de secretar de redacție, mâna dreaptă a lui E. Lovinescu. Și mai ciudat este că prozatorul nu-și va mai reedita niciodată cartea, care se va pierde pentru contemporani
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
am vorbit de nenumărate ori. Salonul de gravură mică, astăzi unul dintre proiectele de bază ale muzeului, al cărui caracter internațional nu este doar unul de fațadă, ci reprezintă chiar specificul său cel mai adînc, este atît o formă de semnalare a unui loc și de solidarizare în jurul unei idei, cît și o sursă directă, rapidă și eficientă de îmbogățire și de nuanțare a patrimoniului. în absența, deocamdată, a unor spații amenajate muzeografic și a unor expoziții permanente, chiar dacă juridic Muzeul
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
Fundației Culturale Române, romanul Povestea cu cocoșul roșu, apărut inițial la Chișinău în 1966. Sunt atent la actualitatea editorială și publicistică din România, dar nu am văzut nici cartea în librării și nici nu am observat o cât de mică semnalare în presă. Prozatorul basarabean despre care s-a vorbit cel mai mult în România este Alexandru Vakulovski, datorită sfidărilor și inconformismelor din romanul Pizdeț, scris și publicat la Brașov, în urmă cu doi ani. Cam aceeași este și situația lui
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
aceea a egalității cu mediocrul Vasile Pop. Dar Nicolae Iorga va ști, totuși, să găsească diferențierea și să încununeze excepția, proclamând 1904 ca "anul lui Sadoveanu" (lui i se datorează sintagma), în "Sămănătorul" din 2 ianuarie 1905, în cronica de semnalare a volumului Crâșma lui Moș Precu: Cu acest volum se mântuie un an de literatură românească, ce s-ar putea numi, după acela dintre scriitori care s-a ridicat, în cuprinsul lui, printr-o bogăție de activitate admirabilă, la situația
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
succesul mă interesează și chiar încerc să-l întrețin, deși inconstant. Dar obosesc repede să mă "pomovez", iar deseori mă cuprinde rușinea s-o fac. După care, tot singur îmi spun că sînt obligat să întreprind ceva pentru cunoașterea și semnalarea cărților mele, cel puțin trimițîndu-le la revistele de specialitate. Se vede și din această ridicolă dilemă, tipică mai cu seamă esticilor (căci poeții occidentali nu ezită să fie niște manageri metodici pentru succesul carierei lor), ce animal amfibiu, ce arheopterix
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
mai bune, poate cea mai bună colecție de literatură populară românească." "Folosul cel mare ce-l poate trage un om cult din cunoașterea proverbelor, este îmbogățirea stilului cu formule scurte, cuprinzătoare, pregnante și sugestive" - încheie criticul ieșean. Un articol de semnalare a apariției volumului I este cel din Resboiul (an. XXII, nr. 7019, din 4 august 1898), de fapt o reproducere după Drapelul. O serie de articole au fost de fapt pledoarii pentru premierea corpusului proverbelor. Un articol foarte patetic este
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am propus să relatez, în această simplă cronică de semnalare a unei mari izbânzi editoriale, istoria relațiilor criticii românești cu manuscrisele eminesciene, fie și pe scurt (de la Iorga și Călinescu la D. Vatamaniuc și Petru Creția, cu o stăruință obligatorie asupra lui Perpessicius), și nici să analizez în sine acest
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]