773 matches
-
ins zidit și răstignit în joc", de victimă nu doar a "jocului" estetic, ci și al celui cosmic. Înciudarea sa morală sporește la rîndu-i pe seama celei lirice, căci una o îngroașă pe cealaltă. Apare un cerc închis al semnificatului și semnificantului ce se întrepătrund în chip inextricabil. Astfel, spre a impresiona, concretul devine și mai... concret (în fond este reliefată ideea de concret), după cum un text s-ar sprijini pe ilustrații menite a-i ajuta înțelegerea. Autorul se simte încolțit de
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
din anecdote moralizatoare: fata încântătoare, Șeherezada acestor tâlcuri, corespondenta Fatimei din Alchimistul, se îndepărtează, într-o mlădiere melodică, ca în poemul simfonic al lui Rimski-Korsakov, ,,spre luna care răsare". Moment de apogeu al ficțiunii asezonată cu ingredientele feeriei, apariția lunii - semnificantul astral al poeziei, nebuniei și mareelor subconștientului - ,,îneacă" morala anecdotelor în poveste. Dar, ce altceva este războinicul luminii, decât un mic prinț ,,instrumentat" marțial, un visător incurabil, plonjat veșnic în propria-i ficțiune. A califica acest text al lui Coelho
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
săvârși, de a-l încuraja. Vreau să spun că acest vers devine clar numai în măsura în care, printr-un reflex invers, din strofă în strofă, proiectăm asupra lui propria-i semnificație; adică dacă eliminăm poeticul în favoarea prozaicului, dacă ne mutăm din planul semnificantului în planul semnificației. Cu alte cuvinte, dacă acceptăm că acest vers vrea să spună într-adevăr că "iubirea este o ucenicie a morții". Dar oare spune acest vers într-adevăr așa ceva? Voi întârzia asupra cuvintelor care-l compun, pentru a
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
pagini re- și răs-copiate, fac obiectul primei apariții editoriale, în 1930, și rămîn ca mostră a unor inginerii lingvistice fără precedent la noi și aiurea. Mutațiile așa-zicînd informaționale se produc prin specularea echivocului, prin dereglarea "cu metodă" a raportului dintre semnificant și semnificat și, nu o dată, prin îndiguirea asociativă a polisemiilor în structuri cu mărci semantice sui generis. Masa "bazată" pe calcule și probabilități, aripile puternice ale inspirației ce îl ajută pe Fuchs să zboare pînă în Olimp, pedalele pianului transformat
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
textuală a unui poem reprezentativ, Boala fantomelor (de Elisabeth Stambor, Universitatea din Haifa). Câteva pagini consacrate raporturilor lui Fondane cu Argentina - Fondane și Buenos Aires, de Ricardo I. Nirenberg, de la Universitatea din New York) și “trecerii” de la Fundoianu la Fondane ( Spre noi semnificanți poetici - Marlena Braester, de la Universitatea din Haifa) completează această secțiune a volumului. Secvența dedicată operei românești a lui Fundoianu, inaugurată de studiul lui Ion Pop privind receptarea acestei opere de către critica literară din țara sa de origine (B. Fundoianu și
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
se adresează cu precădere elevilor de liceu (mai greu de crezut că se va regăsi în bibliografiile universitare), atunci este ușor de intuit dificultatea primă a învățăceilor: înțelegerea fragmentară datorată lipsei unui substrat teoretic suficient pentru a înțelege diferențele dintre semnificant și semnificat, dintre poetică și poietica ori ce este metapoetica sau metasemantica. Observația este ușor de înțeles în momentul în care capitolul monografic va fi analizat în paralel cu fragmentele critice din final, adunate într-un dosar de receptare, unde
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
Luca douășpatru-douășnouă! - Cinci ori cinci? - Douășcinci! - Radical din șaișpe? - Patru!” O. Nimigean știe ca nimeni altul să savureze sonoritatea cuvintelor celor mai exotice, iar sensul lor aproape că nici nu mai contează. Pentru scriitor importantă este doar funcția lor de semnificant, nu și cea de semnificat, așa cum se poate deduce din această savuroasă scenă de bătaie: „Execut fulgerător un myo sho, dar m-a ginit, era vulpoi! Parează cu un kakuyu-matsu, deșirîndu-se prin aer ca o brezaie și-mi întoarce un
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
pînă „în fundul prăpastiei”, cu consecința imediată în anularea acelei „forțe evocatoare” a cuvintelor, atît de importantă pentru hermeneutica filozofică, și, aparent paradoxal, într-o eliberare fără seamăn a semnificațiilor. Poetul procedează demiurgic, „dînd nume” și, printr-o îndrăzneață topire a semnificanților și semnificaților, creînd și codînd un nou „limbaj în limbaj” sau „un limbaj ca limbaj”. Nu-i de mirare pentru Bollack că Celan a crezut că-și poate rosti adevărul propriu dincolo de „vîrtejul de metafore”, în cuvinte ce nu mai
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
este însă una destul de laxă. Și aceste povestiri preponderent erotice amintesc pe alocuri de scrisul lui Borges, prin atenția cu totul specială acordată de autor modalităților narative în detrimentul conținutului propriu-zis. La fel ca în scrisul lui Borges, la Liviu Antonesei semnificantul ia adesea fața semnificatului. Povestirile erotice sînt un soi de memorii fictive. O combinație de întîmplări trăite sau doar imaginate, un joc la vedere al ambiguităților relației autor-narator sau al celei dintre timpurile narațiunii și timpul prezent. Deplin edificator în
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
fiindu-ne refuzată, recunoaștem. Semiotic vorbind, știm că expresia nu e motivată de obiect, ci de conținutul lui cultural, care este - după cum iarăși prea bine știm - rezultatul convenției, al unei codificări prin consens. De aceea, căutând cu orice preț urmele semnificantului dispărut, riscăm să proiectăm in absentia asupra textului setul comun de pattern-uri hermeneutice. În demersul de articulare a unui sens, actul receptării nu este suveran, independent de o sintaxă textuală. Superficială, în acest caz. Nu e suficient că opera
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
sînge.// Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul,/ începînd să vorbească, de la o vreme,/ numai în aforisme.// Ce de marmură, ce de ceramică,/ ce de bronz!" (Ca Demostene). Patetismului îi este preferată ironia, nu o dată livrescă, într-o arborescență caracteristică: "Corespondența dintre semnificant/ și semnificat e, așadar,/ de acum sigură. S-a obținut/ o victorie cel puțin/ contra limbajului figurat,/ a alunecărilor/ de teren și de sens. Eternitatea/ autentică - se dovedește/ în ciuda tuturor aparențelor -/ nu suportă polisemia./ Metaforele, ca și viermii,/ sînt la fel de
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
doar o atmosferă-îndemn mai mult decât stimulative în creațiile sale. Cu unele dificultăți specifice în pledoariile de amănunt, în problemele mai generale de concepție și formalizare - precum relativizarea canoanelor teoretice și de elaborare la toate nivelurile (fabulă, personaje, timp, spațiu, semnificanți), modificarea exigențelor atribuirii de valoare, eliminarea intruziunilor extraliterare ori, nu în ultimul rând, reintroducerea cu drepturi depline în cetatea literelor a subiectivității eliberate de tirania comenzii sociale, a utilitarismului publicistic etc., - demonstrația nu presupune obstacole de netrecut, acordându-i scriitorului
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
își caută ,corpul pereche". După ce a luat locul preotului, psihologul este acum înlocuit de sexolog. Ducînd lucrurile și mai departe decît psihanaliza, sexologia a teoretizat imanența sexualității: corpul ca ,ultimă instanță a metafizicii", dar, incapabil de mărci identitate esențiale, un semnificant absolut. Neîncrederea în realitatea durabilă a sentimentelor a transformat sexualitatea în propriul ei semn, devenind un simulacru: procrearea a fost înlocuită cu ,obligația orgasmului": , Iubirea ia locul datoriei morale, iar plăcerea erotică ia locul iubirii." Iubirea este acum necesară, neapărat
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
fie interpretate ca o garanție pentru "Real TV". O altă caracteristică fundamentală a documentarului este "voice-over", care funcționează ca o marcă a autorității, din moment ce imaginea servește ca dovadă a adevărului comentariului și evocă noțiunea de vizibil ca probă. Astfel de semnificanți se dau drept nesemnificanți și au efectul de a camufla faptul că documentarul este și el o reprezentare, nu o transparentă și inocentă redare a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste coduri având conștiința implicațiilor lor politice și
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
10, din Craiova, nu mi-a dat posibilitatea să cunosc pe de-a-ntregul temeinicia subiectelor tratate de Ion Nistor În volumul Consemnări În labirint. Nu adjudec acum titlul lucrării - titlu, care În toate spațiile de cultură ale lumii, rămâne un semnificant Încărcat de nuanțe și trimiteri subtextuale. Întâi, ca luat În sine, iar după parcurgerea materialului din interiorul coperților, Întregit și asumat În cercul activității ordonate. Aici, termenul „consemnări” ne conduce spre... note fugare, tablete, enunțuri, microsioane critice. Limbajele au tot
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
che mi sfrecciavano davanti"). Cu toate acestea, mă voi opri la câteva din opțiuni de traducere în care căutarea echivalentului strict lingvistic pare a fi fost mai insistentă. Iată, de pildă, în poemul Știu puritatea (Lo so la purezza), aria semnificanților pentru puritate, tema majoră a poeziei Anei Blandiana, este variat redată: puritate - purezza, maculare - l'impuro, (zăpadă) neatinsă - (la neve) casta, (pământ) impur - (la terra) infetta, neprihănit - incontaminato. În același poem, sunt cred discutabile opțiunea pentru traducerea "păcatului" prin "colpa
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
a romanului," intervine Radu Lupan, „relevă o dispariție frecventă a timpului ca prezență, el fiind mai mult o absență, o amintire involuntară." Autorul se situează, așadar, pe o poziție deconstructivistă nedeclarată, în care absența, sincopa semantică, relația aleatorie, instabilă, dintre semnificant și semnificat, imposibilitatea fixării unui sens unic și unitar sunt ingrediente indispensabile ale jargonului critic. Astfel poziționat, autorul nu face decât să interpreteze proleptic operele lui Proust și Joyce ca „anticipări" ale postmodernismului. Pe de altă parte, dacă luăm în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
act. Dacă autoficțiunea mizează pe o estetică a autenticității, aceasta se manifestă mai degrabă ca pragmatică. 4) o instanță enunțiativă care se referă permanent la ea însăși, incapabilă să se atașeze defintiv de o reprezentare și condamnată la statutul de semnificant. La întrebarea eului autoficționalist "cine sînt eu?", tocmai imprimarea pe pagină a întrebării constituie răspunsul. Eul acesta nu are profunzime, doar suprafață (de acoperit) Fii imanent ca să fii autentic! Să luăm afirmațiile referitoare la discursul personal: "Scrisul bate experiența" nu
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
sunt relevante două citate din textul lui Robert Fink: (1) "Proiectul modernist al acestui secol a fost definitivat, cu aproximare, în anii șaizeci în fenomenul minimalismului că apogeu al modernismului (s.n. - O.G.), ca o reușită în deconstrucția muzicii până la semnificanții ei de bază: pulsația, acordul, sonoritatea. Muzică anilor șaptezeci a marcat începutul perioadei postmoderne." ((1) "The modernist project of this century was concluded, give or take a few years, during the sixties with the phenomenon of minimalism, the apogee of
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
răspunde ca vânător: „Eu îl iau la ochi prin luneta mitralierei mele / și-l sărut cu o rafală, drept între ochi, / împroșcându-i creierii de fiară / peste uscata-i baligă spiralată din drumul / colbuit pân-la genunchi și, totodată, / ștergându-i semnificantul din cortexu-mi... Doar sunt în Junglă / și n-am altceva mai bun de făcut...!“ (Doar sunt în Rai și n-am altceva mai bun de făcut...!). Poetul, având drept armă de temut mitraliera cuvântului, este biruitor peste Era Arheopterix, alt
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
unor termeni cheie pentru a mistifica adevărul. Astfel raptul teritorial din 1812 era numit "eliberare", cel din 1940 "reunificare" (cu inventată, în 1924, Republica Moldoveneasca), denaturînd cinic adevăratele stări de fapt. Analiza riguroasă a limbajului urmărea să evidențieze abisul dintre semnificant și semantic, dezvăluind însă, dincolo de înșelătoria ideologicului, tragicul adevăr al celor două momente istorice cînd Rusia (apoi URSS) a răpit Basarabia din trupul țării noastre. Noua carte a d-lui Michael Bruchis, o culegere de studii, are un caracter polemic
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
pregnanta inserțiilor suprarealiste și tenacitatea de a urmări pînă foarte departe epicitatea aventurilor sale interioare, cu ambiții mimat-silogistice, par să se fi domolit sub o crustă elegiaca. Încadrat de Al. Mușina în direcția unei "poezii a textului" în proliferare de semnificant, Traian Ț. Cosovei tinde să se îndepărteze de colegii săi Florin Iaru, Mircea Cărtărescu și Ion Stratan, spre a evolua mai degrabă către o poezie a textului "alb", ilustrata de un Bogdan Ghiu sau de un Daniel Piscu. Versurile bogate
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
transparență a semnificatului; ceea ce nu înseamnă că aici stilistica ar fi inoperanta, numai că ea apelează la strategii dinamice, ătransfrasticeă (cum ar spune lingviștii), desfășurate pe suprafețe mari, adică pe texte. Ca să putem observa câteva asemenea modalități de organizare a semnificantului în Orașul minunilor, să citim incipit-ul primului capitol": lungul paragraf ce începe cu El año en que Onofre Bouvila llegó a Barcelona la ciudad estaba en plena fiebre de renovación și sfârșește cu Luego la ciudad conoce años de
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
ămicro-stilisticeă, acelea care ridică cele mai multe dificultăți în fața traducerii. Altfel spus, una sau alta din opțiunile traducătorului pot fi discutabile sau chiar eronate; ele sunt lipsite de importanță câtă vreme rămân punctuale, adică statice, si nu impietează asupra echivalentei dinamice a semnificantului textual global. Cum spuneam, opere că Orașul minunilor înlesnesc sarcina traducătorului, canalizându-i efortul în direcția ămacro-stilisticiiă. Dificultatea începe de aci încolo. Opțiunile epistemologice cele mai grele de consecințe practice tocmai la acest nivel se operează, și tot aici apar
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Gheorghe Grigurcu O tendință apăsată a poeziei noastre actuale este cea a "demitizării". Adică a destrămării convențiilor, deopotrivă cele ale semnificatului și semnificantului, a unei deplețiuni de substanță consacrată, pînă acolo unde mijește ori se instaurează de-a binelea golul. Astfel lirismul pare a se răzbuna pe lume ca și pe sine, printr-un discurs sado-masochist. Golul ontologic pare a fi ținta sa
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]