809 matches
-
și își apare - ca o mare neadaptată la modul de viață american și civilizația secolului XXI, inadaptare care se intersectează cu primele semnale majore pe care i le trimite înaintarea în vârstă. Intenționam să scriu despre emigrație și nu De Senectute, spune ea undeva - și totuși ambele teme ajung să o solicite în egală măsură. Citînd cuvintele optimiste cu care se încheie cartea unei emgirante poloneze, Eva Hoffman, I Am Here Now (Acum sînt aici), Vera Călin constată, dimpotrivă: ,I am
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
Din “necrologul” tău reiese limpede, ca atunci când nu te-ai mai întâlnit cu Pruteanu pe aceeasi “cărare cu idei”, omul ți-a devenit “indezirabil”. Apoi, cu docta stăruința, ne explici cum ar trebui să arate un individ care pășește spre senectute. “Hei, ar fi strigat Diogene, de unde știi? Vii de acolo?” De fapt, “necrologul” tău este tipic atmosferei culturale postdecembriste românești: “Delictul de opinie” este inadmisibil și trebie pedepsit, de la genunchiul broaștei la marea elită. Cât despre observația lui Machiavellian, într-
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
probleme cu finalul în care metaforă scoicilor erodate nu e pe gustul meu, dar restul e pur și simplu fermecător. @Dragoș: Eu te iubesc oricum. Ajuns oarecum la jumatatea vieții, ceea ce pentru cei mult mai tineri s-ar putea numi senectute, iar pentru unele femei, maturitate, încep să pun totul sub umbră dubiului. N-am cunoscut suficiente ca să emit păreri calificate și nici atât de puține încât să nu am nicio opinie. În puținele relații pe care le-am trăit, e adevărat
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi frecventat personal pe Beniuc ca să-i constate amărăciunile de la senectute, încît uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
după 1967. Mi-a fost tot atunci șef de catedră la Filologia bucureșteană. Mi-a condus teza de doctorat despre Maiorescu. Am scris de cel puțin trei ori despre articolele din . Voi relua, pe scurt, mai jos, observațiile principale. La senectute, Ș. Cioculescu adoptase o anumită manieră de comentariu și frecventa anumite subiecte. Știa ca puțini alții să umble cu manuscrise ori cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece zilnic cîteva ore la BAR, nu ca director, dar ca om
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
anagrama licențioasă, jocuri de cuvinte cu efect libidinos, metafore și metonimii jignitoare. Fantezia este explozivă în acest registru, tocmai fiindcă ea rîvnește să-l spurce pe adversar în chip iremediabil. Registrul al optulea este cel funebru. Prin intermediul lui este vizată senectutea celor incriminați, mizîndu-se pe acuza unei decrepitudini cu efect repulsiv. De obicei, acest registru apelează la un atac corporal frontal, scopul fiind anihilarea existențială a celui incriminat, extincția acestuia. Felul în care i s-a oferit un sicriu gol lui
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
spre pădure, spre parc. Așa de vreo 35 de ani", își nota în jurnalul său un intelectual căruia i se spunea că este uneori arogant, pe când, de fapt, el se considera un robit al muncii și un mare timid. La senectute, când a-ți întocmi un bilanț poate să însemne și un act de exorcizare încă mai mult decât sfidarea neantului, jurnalul din celelalte vârste servește, resuscitant, prin prospețimea datelor, pentru că un autor de monografii nu și-ar fi iertat lapsusuri
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
Magdalena Boiangiu Alina Nelega-Cadariu își urmărește cu încăpățânare programul de implant al modernității în organismul teatrului românesc, decisă să forțeze barierele puse în numele imunității de către persoane care apără, de fapt, patologia senectuții. Intenția de a face un teatru consonant cu preocupările, visele și dezamăgirile celor care deocamdată trec pe lângă ușa teatrului fără să se oprească, corespunde proiectului de continuitate necesar oricărui organism viu. Intenția devine realitate prin propria ei creație, dar și
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
nașterea și de instaurarea unei ordini noi, într-o lume a fiilor. Ciclul romanelor care îi are ca eroi și ca pretext pe muschetari este expresia ficțională a unei civilizații și a unor mentalități. Chiar și eroii, acum în pragul senectuții, se referă astfel la faptele lor de la tinerețe și maturitate. La fel o fac și fiii lor.Vicontele de Bragelonne e, între altele, un roman al fiilor. Care vor eșua. (Nici chiar Louis XIV nu este, întru totul, o excepție
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
să-și satisfacă cele mai costisitoare dorințe. Ideea și imboldul scrierii acestei fenomenale cărți, asupra căreia nu ni se permit decât indicii vagi, i-au fost insuflate lui Ravelstein de către bunul său prieten Chick, ceva mai în vârstă (amândoi la senectute), dar aflat sub tutela intelectuală a lui R. Pentru tot cititorul devine repede evident că Chick reprezintă de fapt un altger ego simplu construit al autorului. Modelul care i-a servit lui Bellow la crearea personajului principal este, într-un
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
vine să crezi că un asemenea lucru poate să ți se întâmple și ție... Obrajii se lasă în jos, a pagubă. Când nu compun masca antică a tragediei. Ochiul sticlos capătă fixitatea unei șopârle. Până și Leonardo da Vinci, la senectute, părul lui alb, lung, răsfirat într-un vârtej, parcă i-ar fi luat foc, privirea având răceala unei reptile. Un alt personaj vine de dincolo de tine, din filogenia sbuciumată. Unul rapace, cu o sete sălbatecă de a trăi, dacă până
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
Tobei de tinichea răsucindu-se grațios și plin de elan într-o figură de tango lîngă o tînără parteneră. Dansuri ultime se și intitulează de altfel cea mai recentă carte de poeme și desene ale multitalentatului scriitor care - la anii senectuții - știe mai bine ca oricînd să-și comercializeze gloria... Cu două zile înainte, germano-rusul Vladimir Kaminer, un scriitor tînăr nu lipsit însă de o promițătoare notorietate literară (ultima sa carte este înscrisă pe lista de succese a revistei „Der Spiegel”, după
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
dreptul în maxilare, mușchi de atlet în urma unei stăruitoare cure antireumatismale, când, la mijloc de bulevard știi, fără să ai nevoie să întrebi, dacă te duci sau te întorci. Încă din timpuria antichitate agerii elini remarcaseră puținele foloase ale unei senectuți devastate, unui personaj al mitologiei lor, căruia cu totul întâmplător i-am uitat numele, i se acordase nemurirea, nu însă și eterna tinerețe. Ajunsese, decrepit, muncit de suferinți, disperat, să cerșească zeilor o imposibilă moarte. Atâta cât îmi îngăduie puterea
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
iubiți de Providență aproape că au atins două secole pe care se pare că le-ar admite fiziologia speciei, ca punct maximal, în mit faimoși longevivi au trăit trei, cinci, nouă veacuri. Tot în mit, căi de a alunga nesuferita senectute se găsesc - nu chiar la tot pasul, dar, orișicât, începând cu scăldatul în izvorul juvenței: citind cu atenție lucrarea dlui Lucian Boia vă veți face o cultură în materie. Remedii la insuportabilele ofense ale bătrâneții se găsesc la dorință, după
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
care muncesc în condiții speciale, ar putea deveni pensionari fără pensie sau ca și fără, soartă care i-ar putea ajunge pe toți bătrînii care au cotizat la stat și care oricum s-au înșelat sperînd că vor avea o senectute fără griji.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
cum ar fi călătoriile aceluia la Sfântul Mormânt sau în SUA în 1982, cu care prilej se va întâlni cu Mircea Eliade. Memorabile sunt paginile și scenele cu Părintele-Profesor, bolnav terminal, operat doar ca să se constate o metastază ireversibilă; portretul senectuții, de-a dreptul cutremurător, este demn de pana unui romancier. Dumitru Stăniloae s-a stins cu puțin înainte de a împlini 90 de ani, în seara zilei de 4 octombrie 1993. Așa cum este ritul, părinții Galeriu și Bordașiu au venit să
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
vuietul acela și ne asurzește pe toți uneori cădea melancolic pe gânduri ochii i se făceau galben-albăstrii mustățile vechi i se îndreptau după urechi îi atârnau ciorchini de clepsidre „știi - eu n-am avut adulteță am avut numai pubertate și senectute alfabetul e o aventură nu merită să faci profeții” pe scurt era un zeu imprecis cumsecade Nu sună nu anunță deschide ușa cu capul zice că e ortodox aprinde cinci lumânări pentru vii tropăie în podea se-așează la birou
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
ceara și moartea proorocește aidoma unei flori din goana mașinii la marginea pajiștii cum a unei coli de hîrtie cu suspine scrise de altul. Vîrste Contorsionist al bietei imagini nu știi încotro s-o iei. Visul e-un soi de senectute dar nu-ți e de-ajuns. Un calendar cu file de vin rubiniu dar fiecare clipă e mai tînără decît cea precedentă. Și fiecare se pierde-n sine fără speranță. Cititorul Se-ntîmplă uneori să te bucuri de viață ca de-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
Novalis, în Bruionul general din 1798: "Ce este, de fapt, bătrân? Ce este tânăr? Tânăr - este acolo unde stăpânește viitorul. Bătrân - acolo unde domină trecutul. Tânăr și bătrân - predicate polare ale substanței istorice. (Accidentele sunt întotdeauna polare). Nici un fel de senectute fără juvenilitate - și invers. Bătrân corespunde solidului. Tânăr fluidului. Bătrânețea este ceea ce-i format - plastic. Tinerețea, ceea ce e mobil - în comun. Când două istorii se ating, ele devin polare" (trad. Viorica Nișcov). În paginile de jurnal ale lui Julien Green
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
la conformismele de toate felurile. Disprețuiește vanitatea, emfaza, complezența de sine, răsfățul autocontemplării, curente, aproape fără excepție, în astfel de "convorbiri", de "mărturisiri". Vorbește despre sine, mai ales despre copilăria și dificila sa adolescență, dar și despre prezentul energicei sale senectuți și despre proximitatea morții privite drept în față - cu o loialitate de neîmblânzit; și fără precauții, fără teama că unele mărturisiri l-ar pune într-o situație - ca să zic așa - stingheritoare. Episodul relațiilor incestuoase cu tânăra și prea senzuala sa
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
Femeia europeană a anului, iar această recunoaștere a găsit-o exact acolo unde trebuia, adică în plină activitate fizică și mentală, într-o efervescență a cercetării și a scrisului care, cel puțin din afară, părea să fie mai mare la senectute decît cu vreo cîteva decenii în urmă. Chiar dacă trupul îi era fragil și împuținat, iar deplasarea mai puțin sprintenă ca altădată, totul părea a nu fi decît o echilibrare pe care natura (sau poate cultura!) însăși a operat-o în
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
astăzi clasici Camil Petrescu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Geo Bogza, unii amănunțit frecventați, alții contactați o singură dată. Fiecare din medalioane aduce ceva nou istoriei literare, cu toatele la un loc alcătuiesc un integral portret al autorului, în tinerețe și la senectute, așa cum singur se înfățișează: "Prin succesive oscilații, fusesem documentarist, redactor, corector iar, în etape, bibliotecar, librar, redactor doi, în fine cercetător științific, pe un traseu nu linear, nici vorbă." Odată ce: Din jocul început la fragedă tinerețe, ținut în cumpănă de
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
urmă armaș, 1923), fie în memorialistică (Închisorile mele, 1921; Amintiri, 1924). Această situație (involuția artistică) a avut drept consecință umbrirea meritelor anterioare, nici așa evidente. Imaginea nuvelistului viguros și a romancierului puternic în Mara este întunecată de literatura minoră de la senectute. Adevăratul prozator nu se vedea, nici nu era bănuit și nici nu avea cineva inspirația să-l descopere, pentru că era înăbușit sub moloz, datorită acestei mediocrități industrioase a creației slaviciene din ultimii ani. Două aspecte biografice obturează și mai necruțător
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
le succed altele la limita normei ludice, modeste, trudnice, cu premoniția nerealizării și verdictul uitării înainte de a fi consemnate în prima clipă a deșteptării. Se dă vina pe numărul crescând de pastile ingerate de cel care, pe variatele metehne ale senectuții, pe starea de inconfort moral a românului la începutul celui de al treilea mileniu, își trage peste umeri o plapumă subțiată. La ore tot mai înaintate. S-ar mai spune că degradării în serie a visurilor - cele cu ochii deschiși
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
limitat și conjunctural al operei argheziene și anume perioada postbelică acuzată de oportunism. Însă negația nu se poate exercita fără a face distincții și departajări. Pe de o parte, rămân perfect valabile și păstrează legăturile firești cu etapele anterioare poezia senectuții, poezia universului domestic și poezia sensibilității metafizice din ultimele volume, Frunze (1961), Poeme noi (1963), Cadențe (1964), Silabe (1965), Ritmuri (1966), Noaptea (1967), din volumele postume Frunzele tale (1968), Crengi (1970), XC (1970) și alte culegeri de inedite (Călătorie în
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]