22 matches
-
et debemus, predictum Silvestrum inquisitum predictum în libris viginti quinque denariorum parvorum l. xxv, dandis et solvendis generali camarlingo vicariatus Mucelli pro communi Florentie et recipienti, în pecunia numerata infra tempus viginti dierum proxime futurorum a die huius nostre lațe sentenție computandorum sub pena et ad penam quarti, plures și infra dictum tempus non solverit, mitiganda sibi pena propter beneficium confessionis et pacis cum quarto minus reservato sibi benefitio solutionis librarum decem cum effectu dicto camarlingo sine aliqua diminutione, quod ex
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
et debemus, Chiarum Bettini inquisitum predictum în libris decem denariorum parvorum l. x, dandis et solvendis generali camarlingo vicariatus Mucelli pro communi Florentie recipienti în pecunia numerata, infra tempus et terminum viginti dierum proxime futurorum a die huius nostre lațe sentenție computandorum, sub pena et ad penam quarti, plures și non solverit infra dictum terminum, mitiganda sibi pena propter beneficium confessionis et pacis cum quarto minus, reservato sibi benefitio solutionis infra terminum cum quarto minus, omni meliori modo, via, iure, causa
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
P. Gilmore, New York, Harper Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et purgată di non ... avere voluto mai ignuno magistrato, dove avessi a dare sentenție contro a persona"; Vespasiano, Le vite, ÎI, p. 241. Pentru sentimentul de disperarea cu care erau obișnuiți florentinii, în loc să spere în alegeri pentru funcții, fie în cadrul dominionului sau în locuri străine, a se vedea analiza nuvelei lui Bianco Alfani, în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 1-22, ed. M. F. Moos, ț. 4, Paris, 1947 IV Super Sent. 18. Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 IV Super Sent. 19. Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sent. Ethic. 20. Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sent. De anim. 21. Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
4, Paris, 1947 IV Super Sent. 18. Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 IV Super Sent. 19. Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sent. Ethic. 20. Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sent. De anim. 21. Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 IV Super Sent. 19. Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sent. Ethic. 20. Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sent. De anim. 21. Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 De sensu și De mem. et rem. 22. Summa theologiae, Operă omnia (ed. Leonina), IaIII, Romă, 1888a1906
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am ajuns încă la posibilitatea identificării unui cunoscător nu ține de incorectitudinea criteriului, ci de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune că forma unui obiect poate fi receptata în mai multe feluri, adică un lucru poate avea, pe lângă forma lui, altă formă în moduri diferite: (I.3.) Dicendum igitur, quod licet hoc sit omni
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai pentru că nu este perceput per se sau în mod esențial de către un anumit simt extern, ci este perceput în mod accidental de către o putere, atunci când o altă putere își percepe obiectul propriu. Exemplul utilizat de Toma din Aquino în Sentenția libri De anima recurge la Socrate și la Diarus; nu simțurile noastre externe sunt afectate în mod direct de vreunul dintre acești indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cazul acestui tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv pot fi denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până acum despre obiectele simțurilor externe, putem distinge între obiecte esențiale și obiecte accidentale ale senzației. În clasa obiectelor esențiale sunt incluse sensibilele per se, cele care se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1). Cu alte cuvinte, calitatea este cea care face un obiect să fie, de exemplu, roșu sau să aibă o anumită formă, circulară sau dreptunghiulara. În Summa theologiae (supp. III, q. 82, a. 3, co.) apare aceeași distincție că în Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20), însă într-un mod mai ex plicit: schimbarea naturală are loc atunci când organul este dispus în același mod în care calitatea naturală este în obiectul din afara sufletului care acționează asupra organului, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rămas neclarificata, si anume unde au loc aceste schimbari: în obiectul simțit, în mediul intermediar sau în organul de simt? Cât privește cazul simțului tactil, Toma din Aquino pare a nu avea o părere constantă de-a lungul timpului. În Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20) afirmă că: (ÎI.1.15.) Immutatio vero spiritualis est secundum quod species recipitur în organo sensus aut în medio per modum în tentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am îmbrățișa această perspectivă, am fi într-o eroare, căci un lucru este clar din cele citate: simțul comun nu are un obiect propriu, pe care să îl sesizeze doar el, ci obiectele sale sunt tocmai obiectele simțurilor externe. Din Sentenția libri De anima (lib. 3, l. 3, 612-613) aflăm că, pe lângă faptul că acest simt intern percepe afectările simțurilor, discerne obiectele diferitelor simțuri în parte: (ÎI.3.4.) Considerandum est etiam, quod licet hoc principium commune immutetur a sensu proprio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în corpore, scilicet mediam cellulam capitis. Universalem enim sententiam quam mens habet de operabilibus, non est possibile applicari ad particularem actum nisi per aliquam potentiam mediam apprehendentem singulare, ut sic fiat quidam syllogismus, cuius maior sit uni versalis, quae est sentenția mentis; minor autem singularis, quae est apprehensio particularis rationis; conclusio vero elecțio singularis operis, ut patet per id quod habetur III De anima (De ver., q. 10, a. 5, co.). Trebuie spus, este clar din ceea ce a fost spus că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că, după abstragerea speciilor inte ligibile, „prima operație a intelectului constă în formarea, de către intelectul agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe a exact ceea ce ne-am aștepta“. Dar stau lucrurile chiar așa cum „ne-am aștepta să stea“? În Sentenția libri De anima (lib. 4, l. 7, n. 690), Toma din Aquino afirmă că intelectul posibil este cel care înțelege, cel care cunoaște (A.1), si, deoarece nu putem cunoaște fără să formăm un concept (De potentia, q. 9, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ț. 3, Paris, 1956 Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 1-22, ed. M. F. Moos, ț. 4, Paris, 1947 Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 1-22, ed. M. F. Moos, ț. 4, Paris, 1947 Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, Romă Paris, 1984
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, Romă Paris, 1984 Summa theologiae, Operă omnia (ed. Leonina), IaIII, Romă, 1888-1906 Super Evangelium S. Ioannis lectură, ed.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
punem problema în modul următor: de vreme ce, în anul de grație 1705, Cantemir simte nevoia să explice potențialului (deși improbabilului) cititor al vremii sale ce înseamnă noțiuni precum apofthegma, argument, dialectic, etimologhia, ithica, idea, ironic, melanholie, metafizic, monarhie, paradigma, prognostic, ritor, sentenție, silloghizmos, sinonim, fantazie, fiziognomie, theatru, theorie, ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței în orice domeniu spiritual care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
singur a să chivernisi și viața din primejdiia foamei a-și sprijeni știind, cu binele altora nici cearcă, nici poftéște să să îndemânédze, căci în școala lui Dioghenis și în filosofiia ce-i dzic cănească s-au învățat, a cărora sentenție ieste acela lucru de la cineva să ceară pre carile altul nici îl poate da, nici de la sine îl poate lua. Căci odânăoară un împărat mare întrebând pre Dioghenis ce poftéște să-i dăruiască, i-au răspuns să-i dea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
subsemnând în unire cu noi și grefierul. Jude instr. Stoica M. Eminescu Act de sumisiune Subsemnatul, domiciliat în Iași, desp. III, declar prin aceasta ca mă voi prezenta la toate actele de procedură ori de câte ori voi fi chemat și chiar la sentenția definitivă de va fi necesar. M. Eminescu În prezența noastră, jude Stoica {EminescuOpXVI 507} {EminescuOpXVI 508} CHITANȚĂ [DE CHIRIE, 28 NOIEMBRIE 1878] [ACONTO LA LEFURILE REDACȚIEI "TIMPUL" PE LUNA OCTOMBRIE 1879] Chitanță 350 l. n., adecă trei sute cinzeci lei noi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
papale. Pe el îl interesa locul instituției în stat și pe aceasta n-o discreditează. Dimpotrivă, îi acordă un credit enorm de instituție, sine qua non în obținerea ordinii civile, fără să afecteze independența statului, în concluzia lui e o sentenție cu valoare de oracol "... conchid că religia introdusă de Numa a fost una din principalele cauze ale prosperității Romei, însă, dacă atașamentul față de cultul divinității este garantul cel mai sigur al înfloririi republicilor, disprețul religiei este cauza certă a ruinei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să prevadă consecințele [unor acte], aceia nu sînt niciodată cei care guvernează; astfel se pot vedea reapărînd aceleași greșeli, urmate de aceleași consecințe." (ibid.) Discursul își ipostaziază, astfel, emițătorul, pe gînditorul care, oferind o analogie lucidă a evenimentelor exemplare, emite sentenția, pentru a feri de eșecuri pe principe și pe toți aceia dispuși să-l urmeze în demonstrația lui. Este interesant cum această citire a faptelor istoriei se sprijină deopotrivă pe "înțelepciunea veche", condensată în maxime ("oamenii sînt îndurerați de răul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]