105 matches
-
Acasa > Cultural > Traditii > LOREN CRISTEA, SENZAȚIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu există o dependență a candoarei copilăriei mai aproape de sursa și criteriul voinței pasionale cum sunt sentimentele pătimașe ale adolescenței
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480081991.html [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
fascinată de splendorile circului află zi cu zi povestiri de la care încep legendele... mâine, acești copii vor fi eroii consacrați ai arenei sub care se întâmplă frumuseți și minuni...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Loren Cristea, senzaționalismul pozitiv în arta circului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480081991.html [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
bombei atomice? În acest context de rațiune, nu e mai agreabilă citirea cuvântului vorbitor de frumos și de bine, decât al celui semănător de invective și deșeuri morale? Cum să nu?! Plină-i media și cartea românească și internațională de senzaționalisme oripilante. În ce ne privește se lasă îndelung așteptată în acest spațiu al lecturii textul fără insultă, țesut de chipuri frumoase și elevate. Cum să nu indigneze faptul că urâtul începe să valseze cu profitul și frumosul cu falimentul?! La
BIANCA BRAD. STATORNICIE FĂRĂ JURĂMINTE, DEZAMĂGIRI CU JURĂMÂNT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477036965.html [Corola-blog/BlogPost/364762_a_366091]
-
Profesorul universitar american Roy Peter Clark a publicat un articol care merită toată atenția jurnaliștilor nu doar de peste ocean, ci din toată lumea: mai ușor cu senzaționalismul și trâmbițarea dezastrului iminent al SUA! A fost posibil mult mai mult rău de-a lungul istoriei! Sub titlul „Ziariști, America nu se află în pragul dezastrului! Să nu ne mai prefacem că este așa”, profesorul Clark, specialist în jurnalism
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” by http://uzp.org.ro/jurnalisti-mai-usor-cu-trambitarea-dezastrului/ [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
să creeze, devorați de complexe, de invidie și de ură, de nevoia gratuită și patologică de a calomnia, devin experți în demolări. Calomniatorul (de altfel ,,persoană onorabilă și virtuoasă”), într-un anume spațiu de rezonanță, exploatând credulitatea și setea de senzaționalism, operează cu falsul și neadevărul, arma comodă și agresivă a denigrării, atacând demnitatea, onorabilitatea și reputația omului cu merite, invadând o societate, neavând limite în capacitatea de a urzi și învenina tot ce ating. Răspândirea discretă de zvonuri, insinuările prealabile
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Recurs_la_intelepciune_rodica_elena_lupu_1373889929.html [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
stilistică - și nici nu se dorește a fi așa ceva dar e cuceritor la lectură prin fluxul său narativ și firescul discursului prozastic.Povestea curge cu o naturalețe care te captează, întâmplările și răsturnările de situație se succed alert, fără căutarea senzaționalismului strident, ci numai prin ritmul unei vieți ce parcurge vremuri neobișnuite. Un roman despre un ofițer nazist?, s-ar putea burzului unii. Nu, zic eu, Maor Gruber e un roman despre un om aflat sub apăsarea cumplită a unor timpuri
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1417466777.html [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
hipersferic va fascina încă multă vreme spiritele.” Jacques Merleau-Ponty, Cosmologia secolului XX Să vedem acum care este temeinicia apropierii lui Einstein de Brâncuși sau, mai degrabă, a lui Brâncuși de faimoasa formulă E = mc2, lăsând la o parte ispita oricărui senzaționalism. Ce e drept, Brâncuși a atins sensul cosmogonic modern, dar nu prin calcul matematic, ci printr-o genială intuiție, fără asemănare încă pe tărâmul artelor. În lumea oltenească ― ne mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
de imagini statice și în mișcare și pendulând între punctul de vedere al subiectului și al celor care îl privesc, filmul descoperă iconografia originară a fotografiei; Ronny Trocker destabilizează percepția spectatorului și pune sub semnul întrebării - dacă nu chiar subminează - senzaționalismul din media de azi.” (motivația juriului BIEFF 2017) Summer de Ronny Trocker Premiul pentru Cel mai bun regizor român, oferit de Uniunea Cineaștilor din România (în valoare de 1000 de euro), a fost acordat Luizei Pârvu și lui Toma Peiu
Marele Premiu BIEFF 2017 sfidează granițele – 489 Years, o incursiune în zona demilitarizată coreeană by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105640_a_106932]
-
articole care, în mod normal, ar leza inteligența cititorilor. Și, totuși, acest gen de informație are „lipici” la o mult prea mare parte a publicului. Cine pe cine credeți că imbecilizează: publicul, presa sau presa, publicul? Explicația vine din efectul senzaționalismului, care nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut presa de senzație, cu fotografii mari, cu intimități din viața celebrităților, cu priviri
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” by http://uzp.org.ro/brindusa-armanca-social-vorbind-jurnalistii-sunt-zero-in-fata-societatii-neavand-niciun-fel-de-protectie-sociala/ [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
articole care, în mod normal, ar leza inteligența cititorilor. Și, totuși, acest gen de informație are „lipici” la o mult prea mare parte a publicului. Cine pe cine credeți că imbecilizează: publicul, presa sau presa, publicul? -Explicația vine din efectul senzaționalismului, care nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut BRÎNDUȘA ARMANCA presa de senzație, cu fotografii „Social vorbind, jurnaliștii sunt zero în fața
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca by http://uzp.org.ro/practica-romaneasca-de-a-escamota-barfe-sub-acoperirea-pe-surse-nu-face-decat-sa-discrediteze-profesia-interviu-cu-jurnalistul-si-profesorul-brindusa-armanca/ [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
sau presa galbenă este un model de jurnalism, care prezintă știri mici sau nu foarte bine documentate și se sprijină pe titluri atractive pentru a vinde mai multe ziare. Tehnicile pot include exagerări ale evenimentelor, scandaluri și senzaționalism. Prin generalizare, noțiunea de "presă galbenă" este folosită peiorativ pentru a condamna orice formă de jurnalism, care tratează știrile în moduri neprofesionale sau neetice. Campbell (2001) descrie ziarele din presa galbenă ca publicații cu prima pagină împărțită în mai multe
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
anului 1896. Când Hearst l-a angajat pe Outcault pentru New York Journal, Pulitzer a fost nevoit să apeleze la serviciile lui George Luks. Aparițiile Copilului Galben au continuat concomitent în ambele ziare. Utilizarea termenului de “jurnalism galben” ca sinonim pentru senzaționalismul care există în cantități mari în SUA, se pare că a început cu comentarile și criticile unor ziare serioase la excesele din publicațiile copiilor galbeni. În 1890, Samuel Warren și Louis Brandeis au publicat "Dreptul la confidențialitate", considerat cel mai
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
ziare serioase la excesele din publicațiile copiilor galbeni. În 1890, Samuel Warren și Louis Brandeis au publicat "Dreptul la confidențialitate", considerat cel mai influent articolul de revizuire legală al tuturor timpurilor. A fost ca o reacție critică la formele de senzaționalism prezente în jurnalism, pe care ei le-au văzut ca o amenințare fără precedent a vieții private individuale. Se consideră că acest articol ar fi condus la recunoașterea unor noi drepturi comune de confidențialitate. Pulitzer și Hearst sunt adesea prezentați
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
ar fi încercat-o și apoi, zice el, ar fi abandonat-o pentru că mai mult le încurca. Cred și eu că le încurca!...”" Potrivit lui Alex Ștefănescu, autorul nu aprofundează această explicație, fiind interesat mai mult de situația pitorească decât de senzaționalismul științific. Analizând evoluția inginerului Eugen Cucoaneș, criticul literar Carmen Mușat considera că personajul abandonează Cultura și se reintegrează în Natură (traseu invers față de cel urmat de Dumitru din „O fotografie veche de 14 ani”), depășindu-și condiția de om în urma
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
colegilor - bullying-ul fiind invocat adesea de copiii de la școlile generale. De asemenea, mulți dintre copiii interesați de jurnalism și-ar dori să găsească în presă <b>mai multe povești pozitive</b>, de succes, care să compenseze pentru dozele masive de senzaționalism sumbru din ziarele și programele televiziunilor românești. ”Îmi dau seama după proiectul ăsta că tot ce am făcut eu în școală a fost să învăț să scriu caligrafic, să mă supun autorității, să nu contest, să iau note bune la
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
cu o altă femeie. Publicarea acestei piese a fost la început oprită, biograful lui Doyle, John Dickson Carr, a declarat că publicul ar face să n-o citească, o opinie pe care Haining o susține bucuros. Piesă este notabilă pentru senzaționalismul sau contrastant și scenele sale comice. Este conținuta în Apocrypha lui Klinger. Acestea sunt lucrări, despre care s-a crezut în trecut că au fost scrise de Doyle. Dacă despre unele s-a dovedit în mod concludent că nu au
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]
-
ofere un sens, cu atât mai mult cu cât totul se desfășoară în perspectiva unei morți anunțate, a unei despărțiri iminente. Uxbal poate vorbi cu morții și pentru o sumă de bani le comunică apropiaților ultimele lor gânduri. La limita senzaționalismului, „darul” lui Uxbal îl plasează în preajma morții, și de la un capăt la altul filmul nu face decât să ilustreze această proximitate. Bea (Ana Wagener), o femeie vârstnică, îi predă câteva lecții despre moarte, însă ceea ce îl va situa în cercul
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
un an de abstinență audio-video românească, efectul acestei emisiuni urâte ca un jurnal vechi în care s-a împachetat șunca este copleșitor. Românii transmit în buclă imagini ale atentatelor cu bombă din Madrid, dublate de un comentariu fatalist mixat cu senzaționalism ieftin. Urmează, pentru a rămâne pe linia tematică, două-trei incendii din România și de aiurea. Abia la final, relatarea vizitei Președintelui Traian Băsescu în SUA, dar imaginile nu sunt dublate de niciun comentariu de substanță. De aici, de departe, se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am înfățișat pe cetățenii orașului nostru ca pe niște oameni sobri, cu vederi înguste, ceea ce este într-adevăr caracteristic pentru marea lor majoritate. Totuși, în bună măsură se manifestă aici, și nu numai în cercurile tineretului, o anume înclinație spre senzaționalism și neliniște, ceva de o natură aproape superstițioasă, care pare să erupă la intervale periodice. Cu câțiva ani în urmă, un evanghelist care se afla în trecere pe la noi, a creat o profundă impresie strigând pe parcursul unei predici: „Voi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându-se situații neașteptate, surprinzătoare. Sunt, în fond, procedee proprii beletristicii nonficționale. Ce lăsăm în urma noastră (1973), de pildă, include reportaje despre oameni ce muncesc în locuri izolate, fără confortul marilor așezări urbane și relevă apelul la instrumentarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
a adevărului". 156 Scrisoare către Elena Farago, 30 septembrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 144. 157 Peter Brooks, op. cit., p. 78: "he has achieved melodramatic consciousness". 158 Potrivit lui Ben Singer (op. cit., p. 50 ș.u.), senzaționalismul conduce la un proces de absorbție diegetică din partea spectatorului, ceea ce înseamnă că melodrama senzaționalistă nu vrea să creeze iluzii, ci anti-iluzii, prin efectul de hic et nunc ("antiiluzionism interactiv"). "Prezenteismul" e principala caracteristică a genului melodramatic (vezi Imitations of Life
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o altă, a treia, modalitate, dovedind, astfel, "propria nefamiliaritate cu muzica, limba și cultura tejano"49. Dacă, atâta timp cât era în viață, comunitatea culturală familiarizată cu expresivitatea Selenei se limita la grupurile mexican-americane din sudul statului Texas, purtători ai culturii tejano, "senzaționalismul"50 morții artistei schimbă radical lucrurile, astfel că Selena dobândește, după moarte, acces la un public inedit. În fața tragicului eveniment, media anglofonă se confruntă cu o imagine pentru care nu dispunea de mijloace discursive adecvate de apropriere, neavând "nici bagaj
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
p. 41. 26 Arthur Miller, The Misfits, Londra, 1961, p. 51. 27 Vezi relatarea lui Gatrell, The Hanging Tree, op. cit., care este bazată pe surse provenite din ziare, arhive penale și balade populare. Amploarea din secolul al XIX-lea a senzaționalismului neînfrînat al ziarelor în relatarea actelor de violență accentul pe acapararea știrilor de ultimă oră, afirmații despre nemaipomenita ferocitate a criminalilor, reportaje despre detalii înspăimîntătoare este prezentată detaliat în Thomas Boyle, Black Swine in the Sewers of Hampstead: Beneath the
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
planurilor de manipulare ale unor lideri autoritari, ci în primul rând accesului la un volum uriaș de informație și dorinței mass-media de a răspunde la o serie de întrebări referitoare la evenimente și fenomene insuficient elucidate, asociate și cu atracția senzaționalismului. Fascinația exercitată de teoriile conspirației indică un fenomen cultural semnificativ în ultimele decenii, pe care istorici, politologi, psihologi și sociologi sunt interesați să îl exploreze. Acest lucru se întâmplă pentru că afirmația potrivit căreia aceste teorii se adresează doar unor segmente
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cercurile influente ale societății americane, a reușit să obțină câștiguri considerabile din scrisul său. Ca mulți alți păcătoși cu conștiință și cu remușcările de rigoare, Pulitzer a dispus, prin testamentul său, instituirea unor premii care să răsplătească excelența, nu neapărat senzaționalismul, în presă, dar și în alte domenii de expresie (proză, poezie, teatru, compoziție muzicală, precum și secțiuni distincte în domeniul lui Pulitzer, jurnalismul, în total 21 de categorii). Paisprezece din cele 21 de categorii sunt rezervate presei, dintre care cea mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]