18 matches
-
din sorginte oficială, datată din București, prin care se zicea că d. ministru de esterne Cîmpineanu a ținut în Senat un cuvânt foarte dezvoltător, foarte energic în favoarea izraeliților și că elocuentul cuvânt a produs în Senat și în țară o senzațiune foarte mare și utilă. Acest faimos cuvânt nu s-a ținut nicicind și nicăiri. Cuvântul este cu desăvârșire apocrif, nici d. Cîmpineanu, nici colegii săi, chiar la somațiunile făcute de-a se rosti, n-au zis un cuvânt în cestiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a face politică pe picior mare și se vor mulțumi cu dezvoltarea ce le-o acordă dreptul public pozitiv, stipulat prin tractatele europene. [30 mai 1881] ["ÎNCHIDEREA CHIAR... "] Închiderea chiar în mijlocul anului școlar a școalei de la Panteleimon a produs senzațiune în public și mai multe foi din capitală au stăruit să se deschiză iar școala, apelând mai ales la simțimântul de dreptate și de iubire creștinească a celor ce aruncaseră pe sărmanii elevi pe drumuri. Însă aceasta se întîmplă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
genunchi, și totuși el se plânge că îl doare un deget de la acel picior pierdut. Această impresiune, rămasă de mai înainte în cerebru, se produce prin nervul centrifugal în ființă. Câteodată, deșteptîndu-ne dimineața, surprindem deștepți ultima figură a visului. Aici senzațiunea este de tot internă, ceea ce în grad mai pronunțat ajunge a fi o alucinațiune. Așa o damă a auzit vocea plângătoare a bărbatului său. La întrebarea: tu ești? el răspunde cu: da! Dama sculîndu-se, caută și nu găsește pe nimeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sub toată rezerva și așteptăm ca amănunte mai pozitive să ne lumineze până la ce grad bănuielele noastre pot fi întemeiate. Oricum de pe acum încă putem conchide că alegerile din Anglia erau deja îndeajuns de însemnate pentru a produce nu numai senzațiune, ci o prefacere generală în politica diverselor state și în constelațiunea alianțelor. Cu cât mai mult s-ar produce o asemenea dislocare de alianțe prin retragerea cancelariului? Această problemă atât de grea se-nțelege că nu se poate slei prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recomandă o strictă neutralitate pe câtă vreme lupta va fi îndreptată numai contra cauzelor turburărilor. Reaua administrație turcească face cu neputință apărarea cauzei otomane. [8 aprilie 1877] ["O ȘTIRE CAM SERIOASĂ... O știre cam serioasă sosită la 6 l. c. a produs multă senzațiune în publicul din București. O depeșă din Londra spune că generalul englez consideră pe România ca făcând parte din Imperiul otoman și că neutralitatea specială a României nu e garantată prin nici un tratat. [10 aprilie 1877] ["DECLARAȚIA SUBSECRETARULUI DE STAT
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce trebuie și că, de nevoie, ea s-a dus la mamă-sa să șadă. Ascultând-o, mă gândeam la proverbul că „dracul nu face biserici". Eu, ahtiat de atâtea abstinențe, și de mâncare, și de odihnă, și de alte senzațiuni mai plăcute, ascultam plângerea fetei cu mare băgare de seamă, însă cu o figură severă de senator roman pe sediul lui curul. Simțeam că mă furnică ceva prin tot corpul, dar față de primar îmi țineam aerul gânditor și, întorcându-mă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată de cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii este mai tare decât inima, mai fertilă decât senzațiunele 142. Pantazi Ghica distinge trei autori prin calificarea lor ca genii: V. Cârlova, Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Însă în mod semnificativ, ezită să îi acorde același titlu lui Bolintineanu. Pentru autorul Boemului român, care îl privește pe Bolintineanu din
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românească, că armata principelui Carol a luat Plevna. Își poate lesne închipui cineva bucuria ce cuprinsese pe toți locuitorii Capitalei. Din nenorocire însă, acea știre nu era exactă și nu putem dez aproba îndestul modul de a da știri de senzațiune false din partea unui ziar ce abia a apărut de două-trei zile și care, prin urmare, ar avea mare necesitate ca să câștige încrederea publi cului. Asemenea știri nefondate, în alte țări se urmăresc pe calea judiciară căci ele ating într-un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
către Bucureștii prăvăliți în vale sau urcători către dealurile opuse, turnurile, edificiile mansardate, tinicheaua coperișurilor, varietățile de colorit, petecele de grădini, iar peste toată această panoramă, prăfuirea de aur orientalizând civilizarea încă proaspătă a orașului voievodal, îți umplu vederea cu senzațiuni învietoare, îți întineresc inima, îți șterg din memorie cruda experiență a unui trai petrecut în mijlocul unui conglomerat neomogen...” (Pe Dealul Spirei, 1890). Mahalaua lui N.N.Beldiceanu e locuită mai ales de oameni în vârstă, locuind într-o căsuță modestă, dar
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
cădeau istoviți. Încercînd să citească poezie în doi, Alexe considera rima - ca toți simboliștii - o încătușare a libertății de gîndire ("O poezie rimată îi trezea aceeași impresiune ca și cum ar fi văzut un gigant îmbrăcat în haine de copil. Avea completa senzațiune că-l strînge cineva de gît"). Deși Mariei îi murise tatăl și tinerii se iubeau pînă la uitare de sine, nici vorbă să-i fi încercat gîndul căsătoriei. Dimpotrivă, Alexe simți nevoia să plece o vreme pentru a se regăsi
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
sala teatrului nu era îndestul de plină. Acești artiști executori iau arta lor cu sine și cine nu se folosește de puținele ocazii ce li se oferă pentru a-i auzi au pierdut pentru totdauna o plăcere artistică fără seamăn, senzațiuni muzicale pe care numai artistul acesta și nu altul le poate produce. A auzi de la un altul oricât de celebru aceeași piesă muzicală chiar nu echivalează pierderea de-a nu fi ascultat pe acesta, care-și are feliul lui de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pedant, dar just - nu avem cu ce apercepe ceea ce spune el. ESTETICE 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mo]metru care arată numai 36. Orice mișcare de dinafară, deci sunetul, lumina, cari nu sunt introduse prin alimente, adaogă această temperatură c-o picătură de mișcare în plus. Numaidecât acea picătură se varsă pe altă parte sub formă de senzațiune. Orice plus de temperatură, fie cât de neînsemnată, peste 36 se traduce prin o senzațiune. ["POSTUL... "] 2267 Postul e stabilit în țările calde, în cari soarele se-nsărcinează însuș cu misiunea de-a-ți fierbe sângele. În țările reci el produce
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sunt introduse prin alimente, adaogă această temperatură c-o picătură de mișcare în plus. Numaidecât acea picătură se varsă pe altă parte sub formă de senzațiune. Orice plus de temperatură, fie cât de neînsemnată, peste 36 se traduce prin o senzațiune. ["POSTUL... "] 2267 Postul e stabilit în țările calde, în cari soarele se-nsărcinează însuș cu misiunea de-a-ți fierbe sângele. În țările reci el produce o eternă tihnire și lipsă de energie. Întreg procesul vital e mai lung la asimilarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mare, ea sparge pielița și ajunge a se cunoaște pe sine însăși. Aceste sunt calități organice ale chiar creierului nostru, sunt moara în care intră mișcările din afară pentru a ne da făina unui produs necunoscut, spre a ne da senzațiuni și idei coordonate după principii înnăscute. Dar ceea ce e a priori e moștenire se va zice? Bine. Ceea ce-au pus părinții înlăuntru iese azi la iveală; dar părinții înșiși n-au făcut decât să-și coadapteze intelectul unor medii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca argument al suferinței extreme în Psalmi, e o descoperire a „senzitivilor” și „meteorosensibililor” de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. „între simțirea mea și Natură este atîta apropiere - scria Traian Demetrescu -, încît o mare parte din senzațiunile mele, plăcute sau triste, sînt hotărîte de starea vremei”. Versul lui Bacovia face parte dintr-o strofă care îmi evocă ceva similar: „Oh, punctează cu al tău foc,/ Soare, soare.../ Corpul ce întreg mă doare,/ Sub al vremurilor joc”. Te
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și pe când la Iași unii dintre noi ironizau pe Beldiceanu că la rostirea sau la reprezentarea unei anumite litere el simte că mănâncă „răbdări prăjite”, că pipăie o blană de jder, că miroase un crin sau că are altfel de senzațiuni, greu de zugrăvit prin vorbe, la Londra, în 1892, la Congresul de psihologie experiemntală, Gruber, încurajat de celebrul Galton, își dezvolta conferința despre audiție colorată în care, vorbind despre subiectul studiilor lui, despre Beldiceanu, îl descria ca pe un om
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Auzea persoane ce nu existau? Ce anume auzea? Simțea cu nasul obiecte care nu erau? Ce anume? Simțea în gura sa sau fără a mânca un gust care nu corespundea la nimic real? Simțea pe piele sau pe trupul său senzațiuni care nu corespundeau la nimic real? Bolnavul uita repede ce făcea? Sau ceea ce i se zicea? Cunoștea el persoanele? Se rătăcea pe străzi? Se lupta contra impulsiunilor sale? Se scula noaptea și rătăcea prin casă? Avea impulsiuni să lovească, să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]