136 matches
-
de ani în urmă. Cu toate acestea, nimic nu este vetust. El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Inovator în gândire și în concepție, prin sensibilitate, imaginație și fascinația senzorialității, aduce într-un alt timp și spațiu Barocul! Apartenența romantică e dată de temele și motivele propuse, de structură, de alternarea planurilor, de limbaj și expresivitate. Din punct de vedere formal (versificația), vorbim, cu certitudine, despre elaborare și eleganță clasică
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
fiindcă în acele clipe” Lumina doare/ în curcubeul răstignit/ pe fiecare lacrimă( ... )“( Curcubeul). Poeta aduce în lirica sa și o bună doză de ingenuitate și fervoare. Ionela Flood jubilează în fața candorii și a freamătului naturist, însă reprezentările poetice au o senzorialitate intensă, comprimată, chiar când tema lirică e, aparent, de extracție nostalgică:” Norocul /vine noaptea/ ca un hoț/ de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un joc jovial, și această înscenare delicată și
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ionela_flood_tranzitii_al_florin_tene_1349687830.html [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri, percepută de cititor face ca simțurile să dobândească tot mai mult caracterul unei facultăți interioare, subordonate, ținând de un domeniu de instincte obscure, ineluctabile. În poezia bacoviană un rol însemnat îl are momentul senzorialității. Tocmai datorită acestei receptivități, acestei dăruiri deschise a simțurilor către obiect, simțurile pot deveni o sursă a fericirii, fiindcă în ele izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca mijlocirea esențială de cunoaștere a societății în
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
Chirilov, în unele filme nu se rostește absolut nici un cuvânt: Days of Gray, SF post-apocaliptic în decor islandez, desprins parcă din catalogul videoclipurilor celor de la Sigur Rós; Test, povestea primului experiment nuclear din stepa sovietică; Nude Area, explorare de-o senzorialitate incendiară a etapelor parcurse de un cuplu îndrăgostit din Amsterdam; Brazilian Dream, un visceral documentar dadaist cu imagini de-un suprarealism amuțitor. În altele, se aud doar câteva replici din afara cadrului: Labour of Love, film de debut premiat pentru regie
Cuvintele sunt de prisos la TIFF 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9030/cuvintele-sunt-de-prisos-la-tiff-2015 [Corola-blog/BlogPost/96726_a_98018]
-
amintit brusc, privindu-i bătrînului fața ridată și fruntea apăsată de grijile zilei de mîine, de lucrarea lui Kant: “De l'usage des principes theologiques” ... Treci peste pește ... a șoptit ea, sesizînd agonia sufletului meu filozofic în lupta pentru purificarea senzorialității, care este paradoxală și, mai grav, iluzorie și, creînd un joc de cuvinte, care îmi sugera că fabricasem un edificiu lingvistic monstruos, o frază aiuritoare și lunecoasă, pe care ea n-o accepta, pentru că ocolea povestea în sine și, în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
în cazul de față, avem de-a face cu specificul trăirii și comunicării artistice. Proza, literatura, în general, nu pot face abstracție de fenomene, arta fiind, cum bine se știe, cunoaștere sensibilă. Și, simultan, nu pot fi reflecție pură, întrucât senzorialitatea, închipuirea, emoția, impulsurile subconștiente sunt parte integrantă din structură, compoziție, tipologie, mesaj. Ca urmare, sfâșierea rămâne, mai mult: ea potențează valențele persuasive ale discursului. Acesta pare a fi destinul artistului: să viețuiască în spațiul incert, ambiguu, dar cât de uman
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
să-mi armonizeze cumva antinomiile spiritului. Căci, pe de o parte, mă pasiona studiul totalităților productive - contexte, metode, scheme, clasificări - care permit generalizarea, suișul în orizontul conceptului; pe de o altă parte, mă atrăgea irezistibil spectacolul individualului, în culorile, pitorescul, senzorialitatea, bogăția lui empirică non-reductibilă fără rest. Cursurile lui Gusti și Stahl erau savante, se bazau pe o imensă substructură bibliografică, impuneau prin cartografierea exemplară a materiei, îți dădeau iluzia unei "explicații" credibile, reutilizabilă în contexte diferite. Ele mă inhibau totuși
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
ȘPAIUC, Ionela OLARU, Ioana Cezara POIATĂ, Liviana PÎNZARU, Mihai Pînzaru PIM, Oana CHINCHIȘAN, Rodica POSTOLACHE, Alexandru RACU, Olga GODOVANIUC și Marcela GRAMATIC. În marea aventură a artei pe care o parcurg, ei își propun să trăiască experiența eului și a senzorialității imaginative. Fiecare artist tinde să coloreze prin “complementara” sa spațiul înconjurător, însă calitatea și încărcătura emoțională a fiecărei opere de artă evidențiază expresia artistică individuală. Acest grup de „boemi cu spiritul liber și sincer” este ghidat de o prezență feminină
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_la_static_la_dinamic.html [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
în care voi facilita experiențe tactile plăcute, calmante, ca mod de a pune oamenii într-un dialog strâns cu corpul și cu senzorialul, emoționalul, energeticul, transcedentalul, potențialul de a da și primi îngrijire. Într-un context alienant și privat de senzorialitate, cauzat de o eră a tehnologiei virtuale, de către inegalități sociale și alți factori, această metodă privilegiază atingerea, experiențele fizice, înaintea experienței vizuale care domină societatea tehnologizată contemporană.” spune Mădălina Dan, creatorul. Performance-ul este gândit pentru un singur spectator, și are
recomandări pentru weekend by http://www.zilesinopti.ro/articole/10673/temps-dimages-recomandari-pentru-weekend [Corola-blog/BlogPost/98502_a_99794]
-
despre poezia americană „scrisă de femei”, dar sînt sigur că în ea este urmărit un interes polemic: acela al studierii unei altfel de feminități, a unui referențial revoltat, cu conștiința comunicării de stări existențiale grave, ieșite din sentimentalism desuet și senzorialitate frivolă: „Cobor în mine ca-ntr-o catedrală/ Pașii mei foșnind pe caldarîmul ideii de ieri./ Cobor în mine, îmi întind mîna/ Printre gratiile sufletului:/ Mereu puterea/ din/ Nerostite cuvinte” (Cobor în mine). Pe de altă parte, lecția textualizării - precoce
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri, percepută de cititor face ca simțurile să dobândească tot mai mult caracterul unei facultăți interioare, subordonate, ținând de un domeniu de instincte obscure, ineluctabile. În poezia bacoviană un rol însemnat îl are momentul senzorialității. Tocmai datorită acestei receptivități, acestei dăruiri deschise a simțurilor către obiect, simțurile pot deveni o sursă a fericirii, fiindcă în ele izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca mijlocirea esențială de cunoaștere a societății în
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
și a abandonat. Acum dacă e să analizez dezvoltarea noastră ulterioară văd transformările pe care doar timpul le permite. Adică eu am învățat să nu mai găsesc realitatea decupata ci ca un întreg și prietena mea lasă experiențele să releve senzorialitatea existenței. Cu drag,prietenei mele... http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/ Referință Bibliografica: Cenaclu literar / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 641, Anul ÎI, 02 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CENACLU LITERAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cenaclu_literar_dalelina_john_1349173408.html [Corola-blog/BlogPost/343664_a_344993]
-
a atelierului. Ordinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcție de necesitățile grupului, dar se va ține cont de parcursul propus de Stanislavski și concretizat de metoda Violei Spolin, exercițiile fiind, de asemenea, adaptate vârstei elevilor: Orientare, Senzorialitate conștientă, Relație fizică, Relație verbală (toate conduse de principiul Adevărului). d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev. 3. Metode și mijloace didactice specifice: - Jocuri teatrale, exerciții de improvizație, repertoriul personal; - Metodologia specifică atelierului de arta actorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
a atelierului. Ordinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcție de necesitățile grupului, dar se va ține cont de parcursul propus de Stanislavski și concretizat de metoda Violei Spolin, exercițiile fiind, de asemenea, adaptate vârstei elevilor: Orientare, Senzorialitate conștientă, Relație fizică, Relație verbală (toate conduse de principiul Adevărului). d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev. 3. Metode și mijloace didactice specifice: - Jocuri teatrale, exerciții de improvizație, repertoriul personal; - Metodologia specifică atelierului de arta actorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Scrierile lui Bailey minimalizează aspectele devoționale și tradiționale ale vieții spirituale, în favoarea suportului acordat "Planului Ierarhiei" prin servirea umanității. După ea, acest lucru este cel mai important, totul depinzând de el. Pentru Bailey, "discipolatul" înseamna lucru—"serviciu"—și evoluția acelor senzorialități și puteri ce vor amplifica acea muncă. Discipolii nu vor câștiga niciodată astfel de puteri sau treziri fără să / până când ele nu vor fi folosite doar pentru un serviciu altruist. (Bailey, p. 38) La baza învățăturilor lui Alice Bailey stă
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
direct de lumea spectacolului. În această expoziție sunt trei cicluri distincte, care își urmează fiecare „drumul“ propriu. Cel de-al treilea ciclu își are originea în contemplarea naturii. Drumurile Anei Ilfoveanu sunt însă departe de citirea motivului, de emoția și senzorialitatea percepției. De contactul cu realitatea concretă amintesc vigoarea gestului, energia tusei, voluptatea cu care ea percepe materia, dar expresia de ansamblu capătă și aici accente simbolice. Există o anume impersonalitate a elementului purtător, respectiv a identificării unui spațiu concret fizic
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
o femeie universală aflată în lumi particulare. În poeziile ei de dragoste, imaginile nu provin din experiențe personale, din întâmplări trăite, totul vine de la o puternică fascinație a poetei, dintr-o cultură a erosului. Ea mizează, în versurile sale, pe senzorialitate. Simțurile ei nu percep doar atmosfera generală care o înconjoară, ci și micile detalii ale lumii, obiectele cele mai disparate. Poeta absoarbe materialitatea și o traduce în gând poetic. Anna Ahmatova prezintă evoluția feminității, de la vârsta candorii la cea a
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
grafică, fotografie, obiect, happening și new media. (...)Pictor bine cunoscut al generației 80 din România, remarcat pentru expresionismul abstract al picturilor sale intens colorate, de câțiva ani intreprinde o periculoasă și fascinantă „coborâre în infern”. După o baie prelungită în senzorialitatea explozivă a unui cromatism bogat și exuberant, iată-l plonjând în abisurile unei singure culori: negrul total, negrul profund, negrul abisal. Odată cu seria Noctumbre, de la începutul anilor 2000, și până la seria actuală, Clarobscur, poate fi vorba, oare, de o simplă
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
relațiile de putere și manipulare. Cunoașterea corpului, la nivel fiziologic și științific, e o formă de emancipare societala. Cred că valentă asta intervenționista în social poate fi un demers politic în ceea ce-mi propun, în zona de fizicalitate, de senzorialitate, de tactilitate, care e ignorată voit de societate. Și democratizarea acestei zone, poate, într-o sfera mai accesibilă a artei contemporane care este, să fim serioși, accesata, în general, de oameni pregătiți, care au anumite cunoștințe culturale, ceea ce limitează sfera
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
care percep textura, presiunea, mișcarea și vibrația. Prin proceduri de atingerele a pielii: apăsare, întindere, mângâiere, frământare, periere, prin procedee proprii și coordonate coregrafice spațio-temporale, creez compoziții tactile spontane pe corpul fiecărui participant. Într-un context alienant și privat de senzorialitate, cauzat de o eră a tehnologiei virtuale, de către inegalități sociale și alți factori, această practica privilegiază atingerea și experiențele fizice, înaintea experienței vizuale care domină societatea tehnologizată contemporană. The Agency of Touch se dorește a fi o practica corporală facilitată
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
țintuiește la soare/ una din înfățișările artistului cu o/ arteră deschisă în loc de chip/ cu mîinile copilărește mișcîndu-le/ direct din inimă precum păianjenii/ derutați în fața unui fluture ce/ semnifică la nesfîrșit frumusețea" (Madona desnuda. Toamna de-acum). Bardul se dedă unei senzorialități care trece lesnicios în senzualitate: "calc iarba e putredă de parcă mustul ei fierbe/ aprins de pofte alchimice e indecent cum inima/ pipăie de dinlăuntru un trup făcîndu-i propuneri..." (Pastel). Ori această incisivă notație a unei concupiscențe universale: "O lume de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
sa este orientată către Aristotel - ca un complement funciar, organic al formalismului kantian, axat pe opoziția superior-inferior, adică pe opoziția: dintre legalitatea legii morale „trimițând la rațiune, la capacitatea gândirii conceptuale sau la generalitatea logică”, pe de o parte, și „senzorialitatea inerentă particularității și hazardului legat de caracterul ființei”, pe de altă parte, adică: o acțiune este bună În măsura În care se efectuează ținând seama de caracterul generalității sau al legității; și este submorală sau imorală (deci rea) În măsura În care respinge acest caracter și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
imorală (deci rea) În măsura În care respinge acest caracter și urmează excitația instinctuală particulară”. Paulsen vorbește simplu și conform adevărului, apreciind că: „Este ideea fundamentală platonico aristotelică, de care și gândirea kantiană se lasă pretutindeni condusă (s.n. - V.V.); opoziția dintre rațiune și senzorialitate, dintre superior și inferior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. Așa este În filosofia teoretică: senzorialitatea dă numai materia, senzația, iar numai intelectul ca o capacitate legislatoare, face din ea cunoaștere. Și iarăși la fel este În filosofia practică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adevărului, apreciind că: „Este ideea fundamentală platonico aristotelică, de care și gândirea kantiană se lasă pretutindeni condusă (s.n. - V.V.); opoziția dintre rațiune și senzorialitate, dintre superior și inferior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. Așa este În filosofia teoretică: senzorialitatea dă numai materia, senzația, iar numai intelectul ca o capacitate legislatoare, face din ea cunoaștere. Și iarăși la fel este În filosofia practică: senzualitatea, dorințele și Înclinațiile dau materia vrerii; numai rațiunea, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate fi Întotdeauna altceva decât plăcerea, ci numai norma legală. Kant oferă un răspuns problemei referitoare la originea și pretenția de legalitate a legii morale făcând trimitere la rațiune, la capacitatea gândirii conceptuale sau la generalitatea logică În opoziție cu senzorialitatea inerentă particularității și hazardului legat de caracterul ființei: o acțiune este bună În măsura În care se efectuează ținând seama de caracterul generalității sau al legității; și este „submorală” sau imorală În măsura În care respinge acest caracter și urmează numai manifestarea instinctuală. Pretenția de legalitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]