136 matches
-
determinarea instictuală este, pentru Kant, de la sine Înțeleasă: pentru el, senzorialul este, fără Îndoială partea animalică, inferioară, a ființei noastre, rațiunea fiind partea superioară, specific umană. Este ideea fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
noastre, rațiunea fiind partea superioară, specific umană. Este ideea fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici, ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările rațiunii, Înfațișându se acolo
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ca și la Platon, la Kant apare, pe lângă același caracter nobil din punct de vedere al istoriei naturii, (al rațiunii) și cel al metafizicii: În ea se manifestă esența „inteligibilă” a omului, așa cum este el În sine (homo noumenon), În timp ce senzorialitatea, senzațiile și instinctele aparțin lumii fenomenelor. Și de aceea, omul nu poate face altceva decât să respecte legea morală sau norma rațiunii ca lege a esenței sale propriu-zise. Demnitatea sa umană este Întemeiată tocmai pe faptul că el nu urmează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai pregnant - aflată într-un permanent balans între două entități diametral opuse: Fastul și Nefastul. Violoncelul e rost și sens, e semn și soluție, e răspuns și ajutor. Violoncelul poate fi arca; violoncelistul poate fi Noe. Din păcate, mesajul depășește senzorialitatea personajelor, puterea lor cognitivă, iar de aici? Eșecul.“ - Octavian Jighirgiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
crude, violente închipuie o iubită la ușa căreia se găsește întotdeauna un cal mort, simbol thanatic, ori a cărei siluetă enigmatică se îndepărtează acompaniată de același animal. Singur (1996) dezvăluie aceeași aspirație spre împlinirea erotică. Pasta lirică e definită de senzorialitate, de acaparatorul impuls către trăire: „Poate / se-ndură și vine mai repede sfârșitul înțelepciunii: / în înțelepciune nu te cunosc” (Prin oraș). Și aici descrierile sunt aparente, neliniștea, frământările se metamorfozează în enunț gnomic: „Purtăm câte-o taină care ne-mpiedică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
nevoie fundamentală în dezvoltare. Cu timpul, trebuințele psihologice vor deveni din ce în ce mai prezente și vor constitui premise favorabile în susținerea comunicării și învățării. Prin dezvoltarea acuității senzoriale se ajunge la crearea de impresii din lumea înconjurătoare și exprimarea de reacții corespunzătoare. Senzorialitatea de contact este reprezentată prin gust, miros și simțul tactil, iar prin dezvoltarea funcționalității analizatorilor se constituie și se organizează percepția ca proces de cunoaștere structurată sub forma a două modele: un model perceptiv‑contemplativ prezent în primele trei‑patru
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
examenul clinic al capului; g) aparatul respirator; h) aparatul cardiovascular; i) aparatul digestiv; j) aparatul renal și procesele hidroelectrolitice; 4. Examinarea neurologică: a) reflexele și mișcările involuntare; b) tonusul muscular; c) ortostatismul; d) mersul; e) motilitatea activă; f) examenul sensibilității/senzorialității (analizatorilor); g) examenul nervilor cranieni. 5. Investigații paraclinice: a) examenul LCR (lichidul cefalorahidian); b) electrodiagnosticul neuromuscular (stimularea electrică, cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); c) electroencefalografie (EEG); d) ecografie; e) examinarea radiologică; f) tomografia computerizată; g) rezonanța magnetică
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
memoria vizual‑motrice și cea afectivă au o dezvoltare mai bună; - imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă, la rândul lor, evidente influențe ale dominanței vizual‑motorii în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și auzitor, ceea ce afectează relațiile sociale ale celui dintâi, adaptarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de boltă” a întregului sistem de terapie (re)educațională. Principalele dimensiuni ale terapiei cognitive sunt prezentate în cele din urmează: Cunoașterea senzorială este o dimensiune pentru care fiecare copil își creează propriul ritm, iar după o evaluare inițială în domeniul senzorialității se pot determina nivelul achizițiilor și modalitățile de intervenție pentru recuperarea sa în domeniul cunoașterii senzoriale. Forma generală a exercițiilor senzoriale se diferențiază în funcție de nivelul de dezvoltare atins de copil într‑un anumit domeniu al cunoașterii senzoriale (spre exemplu, un
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fără mișcarea capului etc.; b) exerciții de coordonare motrice generală - urmăresc dezvoltarea capacității de coordonare pentru mișcări din ce în ce mai complexe ale corpului și se adresează tuturor segmentelor anatomice, incluzând o mare diversitate de activități cu caracter ludic, asociate cu elemente de senzorialitate (zgomotul vântului, al ploii, foșnetul pomilor etc.) și cu reprezentări ale unor obiecte, forme, spații și elemente din mediu, anterior cunoscute, care întregesc gama de exerciții și stimulează participarea activă a copiilor la efectuarea acestora; c) exerciții de coordonare a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
14.10. Fișă de evaluare analitico‑sintetică (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vr\jma[ [i Oprea, 2003)" Acest instrument de lucru operativ se folosește în activitățile cu copiii/elevii care prezintă deficiențe de vedere, pentru evaluarea nivelului senzorialității în orice etapă a antrenamentului vizual. Numele și prenumele ........................................., clasa ............, anul școlar............ Diagnosticul oftalmologic ................................................................................. Deficiențe asociate .......................................................................................... • Evaluarea analitică: a) indici funcționali ai vederii: - acuitate vizuală ................................................................................ - câmp vizual ................................................................................... - sensibilitate luminoasă ....................................................................... - sensibilitate de contrast ...................................................................... - sensibilitate cromatică ........................................................................ - vedere monoculară/binoculară/stereoscopică ............................................. - vedere de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lumea fiordurilor nordice; imaginar - tradiția evanescentă a lumii satului și fantomatica apariție a unui marinar, prezență nicicând sigură, între vis și realitate. Ambele se lasă descoperite prin mijlocirea culorii specifice fiecărui tărâm în parte, prin diversitatea expresiei care, elocventă până la senzorialitate, atinge parcă esența lucrurilor și a faptelor (acestea mereu fulgurante, incisive, de o concentrată forță epică). A XI-a poruncă (1969) are la bază experiența teatrală a autoarei. Scena și culisele ei sunt descrise cu o claritate analitică din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
anatomia pe drum și cântă, cu o suvenire a vocilor stinse, romanțe culese din epitafe"199. Dimensiunea tragediei nu poate fi afirmată pur și simplu, ea apare într-o scenă filmată sau, cum ar spune Arghezi, "concretizată vizual", care bulversează senzorialitatea lectorului (imagine, sunet, sugestii tactile). E un spectacol al lumii muribunde și decrepite, "mocirlă de măruntaie", în care autorul nu e doar lupa sensibilă prin care poate fi privită lumea, ci și vocea publică acuzatoare, automandatată să invoce, în numele "binelui
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imagini va fi freschist în secolul al XIV-lea, gravor în al XVI-lea, pictor în al XIX-lea, cineast în 1960, poate videast în 2000. Fiecare epocă are o claviatură estetică (în sensul originar al aisthesis-ul grec), adică o senzorialitate colectivă, analogă mentalității cu același nume, determinată în același timp printr-o scară de performanțe emotive și o scară de prestigii sociale. Tabel comparativ al speranțelor medii de renume (cum se vorbește despre speranțe medii de viață) care atrage vocațiile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
le studiem total detașate de mediul social, cultural și istoric în care s-au născut. Desigur, din rațiuni didactice, o asemenea abordare este necesară însușirii termenilor și metodologiei psihologice. Realitatea cercetării infirmă însă categoric această prezumție de universalitate. Ideea că senzorialitatea noastră ar putea fi influențată semnificativ de variabilele culturale este pe cît de greu de acceptat, pe atît de neliniștitoare, de vreme ce întreaga istorie a psihologiei s-a articulat în jurul conceptului de trăsătură de personalitate ca variabilă inferată din comportamente, caracterizată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și același stimul (vasul cu apă cu temperatură moderată) este deopotrivă cald și rece (rece la mîna aflată pînă atunci sub jetul cald și cald la mîna aflată sub jetul rece). Implicațiile epistemologice ale unui asemenea experiment simplu sînt majore: senzorialitatea nu se structurează niciodată în sine și pentru sine, ci numai pe baza experienței anterioare. Leeper (1939) dovedise într-un registru mai complex același postulat în privința perceperii persoanelor. Așadar, nu numai credințele, atitudinile și valorile diferă semnificativ de la o cultură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
40 100,0 100,0 Tipul cel mai frecvent este ESTJ Cel de-al doilea tip ca frecvență este ISTJ Tabelul 2. Frecvența tipurilor psihologice în cazul eșantionului de militari Specificul acestui tip constă în gândirea de tip extravertit, cu senzorialitatea ca funcție secundară. Acest tip de oameni utilizează gândirea pentru a administra realul: organizează proiecte, sunt logici, analitici. Obiectiv critici, greu de convins altfel decât prin rațiune. Centrați pe muncă, mai puțin pe oameni. Fac un efort sistematic de a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la numărul subiecților de tip ESTJ, procentele corespunzătoare sunt cele din figura 5. EMBED MSGraph.Chart.8 \s După ESTJ, cel de-al doilea tip psihologic frecvent este INTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Acest tip se caracterizează prin senzorialitate introvertită cu gândirea ca funcție secundară. Oamenii de acest tip sunt realiști, practici, memorează și folosesc un număr mare de date, fapte, aspecte, fiind scrupuloși față de acuratețea lor. Reacțiile intime pe care nu le exteriorizează sunt vii și intense, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie logici și analitici, ceea ce le provoacă probleme când evaluează semenii sau când nesocotesc oamenii mai puțin puternici. Se poate observa că funcțiile cu frecvență foarte mare în cadrul tipurilor psihologice specifice mediului militar sunt: E (extraversiune) - 29 de subiecți; S (senzorialitate) - 37 de subiecți; T (judecată bazată pe gândire) - 39 de subiecți; J (judecată) - 37 de subiecți. Cele mai frecvente funcții sunt cele care se regăsesc în tipul psihologic cu cel mai mare procent: ESTJ, care apare în 57,5% dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
5% dintre cazuri. O mai mare aglomerare a tipurilor extrovertite în organizație înseamnă o centrare mai puternică pe spijinul/suportul pentru membri. Judecata bazată pe gândire asigură desfășurarea în bune condiții a activităților, echilibru emoțional, bună organizare și coordonare, iar senzorialitatea accentuează pragmatismul atât de necesar în domeniul militar. Ținând cont de cele prezentate, putem afirma că tipurile cel mai frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nisip de 0,1 mm, rătăcit într-un cub cu latura de 20 m”; „există o Inteligență Superioară, un Spirit mult superior celui al omului în fața căruia noi, cu puterile modeste, trebuie să ne simțim umili”; - apel la sentimente și senzorialitate, operații de comparare în contextul utilizării de interogații capabile să suscite curiozitatea, ca element al motivației: „Fără reperul de contrast, nefericirea, cum ar putea simți cineva fericirea?”, „Cum ar putea cineva defini întunericul, dacă nu vede lumina, cum ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
înainte). ÎI.2.c. Dincolo de textele narative vizuale ale mărcii Burberry Orice reclamă este construită pe următoarea formulă (Goldman, Papson 2004: 24): obiect de marcă + semnificația imaginii = obiect-semn. Produsul pe care îl vom analiza contopește simțul olfactiv cu cel vizual. Senzorialitatea și sensibilitatea (Boutaud [1998] 2003: 89) dincolo de orice imagine a unui parfum pot fi interpretate prin "dublă ipoteza puternică" a lui Greimas (apud Floch [1995] 2000: 92-93). Aceasta se axează pe diferența între semiotica vizuală și cea figurativa. Semiotica vizuală
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
operații intelectuale care constau în selectarea unor caracteristici comune și generale ale obiectelor și fenomenelor și care, prin generalizări și esențializări, sunt implicate în concepte. 22. Generalizarea și abstractizarea se vor realiza doar în proporția în care le va permite senzorialitatea și simbolul imagistic implicat. 23. Comparația este raportarea unor obiecte, fenomene sau trăsături ale acestora la altele asemănătoare sau diferite. Aceasta se realizează prin analiză și sinteză. 23. Comparația se realizează pornind de la concret, prin analiză și sinteză, spre abstract
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]