116 matches
-
Cronicar De la Cernăuți Din Bucovina ne sosește numărul 3-4, octombrie-noiembrie, al revistei SEPTENTRION LITERAR, consacrat în bună parte poetului Arcadie Suceveanu, care a împlinit 50 de ani. Născut în 1952 la Șirokaia Poliana (Poiana Mare, cum s-ar zice), astăzi Suceveni, din regiunea Cernăuți, poetul a debutat, foarte tînăr, în 1968, în Zorile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
zăgazurilor" la nivel de poetică). Doar printr-o scrutare analitică putem discerne în masa acestor imagini învălmășite, bolborosind de sensuri obscure și nu o dată contradictorii, ce nu mai aspiră la o coerență resimțită drept factice, cele două repere consacrate ale Septentrionului abordat. Mai întîi e vorba de acel Nord înfiorător al Vechiului Testament. Adică de un lăcaș al Răului satanic și al ispitei, izvor al unui uragan nimicitor pe care-l circumscrie verbul vaticinar al lui Ieremia: "De la miazănoapte se va
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
de-a politica, nu e decît a-ți da pe față o dublă frustrare: de a nu fi fost tu însuți nici vedetă și de a nu fi reușit să intri în jocul cu pricina decît ca băiat de mingi. * Septentrion literar (nr. 4-5, 2003) de la Cernăuți este o publicație interesantă și echilibrată pe care o scot, în condiții deloc ușoare, cîțiva scriitori români din Bucovina aflată sub administrație ucrainiană. Ne bucură lipsa exceselor, mai ales naționaliste ori localiste, date fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Cronicar Mesaj din Nord Am primit la redacție mai multe numere din SEPTENTRION LITERAR, revista scriitorilor români din Cernăuți care a împlinit în 2004 cinci ani de la apariție. Ilie Tudor Zegrea, redactorul șef, vorbește într-un editorial bilanțier (în nr. 1/2004) despre obiectivele publicației și despre dificultăți, despre faptul că revista "a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
cel puțin. "Vreau să cred, scrie Ilie Tudor Zegrea în editorialul amintit, că ceea ce facem noi, scriitorii români din Cernăuți, este o investiție în ziua de mâine a culturii și literaturii române din nordul Bucovinei, a spiritualității naționale, iar revista Septentrion literar va avea o viață lungă". îi dorim din toată inima. Noduri în papură O persoană deținătoare de multe titluri, semnând pompos Prof. Univ. dr. arh. Dan Păcurariu, umple de câtva timp pagini întregi din JURNALUL LITERAR (v. și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
întîmpinat multe piedici din partea aparatului birocratic ucrainean și, abia după mai bine de un an de suspiciuni și discuții, a putut fi înregistrată oficial. Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
național, cît și excesele iconoclaste. El consideră necesare rediscutarea și reevaluarea operei și a mîțului, desi recunoaște că e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în care se pun de acord axiologia și deontologia". Paginile Septentrionului găzduiesc și confrați din Basarabia, precum Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Vasile Levitchi, mai cunoscuți în țară decît cernăuțenii pe care-i descoperim acum, cu mare interes și cu surpriză că scriu într-o limbă literară foarte corectă, modernă și expresiva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Uniunii Europene, al României și al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, steagurile care străjuiesc intrarea centrală a cunoscutei instituții academice din sudul Bucovinei, am plecat două zile la rând spre istoria de două decenii a două reviste științifice emblematice pentru septentrionul nostru românesc. O istorie rememorată întâi la Rădăuți și apoi la Cernăuți, fiind vorba de „Analele Bucovinei” editată de Institutul „Bucovina” Rădăuți al Academiei Române și de „Glasul Bucovinei” Cernăuți-București, apărută sub egida Institutului Cultural Român. Două reviste și nu una
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
un pion, Nu e nici asasin și nici spion, Doar un actor, în cel mai aprig joc. Vegheat de steaua lui, din Orion, Își caută în lume rost și loc Și se aprinde-n patimă și foc, Chiar dacă vine din Septentrion. Curajul sacrificiului curat Îl pune pe știutul piedestal, Pe care toți eroii s-au urcat. Când jocul se grăbește spre final Și-n raniță, ca orișice soldat, Păstrează un baston de mareșal. CALUL ALB Toți știm că-i libertatea o
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
subtilă eleganță din colecția „Opera omnia, poezie contemporană). Ambele volume sunt reprezentative pentru autori și, desigur, merită o prezentare aparte. Menționăm că Ilie T. Zegrea a venit la sărbătoarea eminesciană și cu trei numere ale revistei scriitorilor români din Cernăuți „Septentrion Literar”, iar Vasile Tărâțeanu - cu o desagă de cărți de diverși autori, consacrate Poetului Național. La capitolul lansării de carte s-a încadrat și monografia comunei Poiana Stampei, promovată de Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, fiind de față autorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
văd zilnic și n-am vreme s-o impun atenției. Grație unui om deosebit, am rezistat tentației încropirii, mi-am reprimat avântul sterp. Pentru că, nu-i așa, în noi sălăsluiesc, laolaltă, ego-ul și demonul. Lumina poate veni, iată și din Septentrion. Aurorele boreale sunt fantastice, dar rămân iluzii. Nopțile nesfârșite adăpostesc har și lucruri frumoase, acolo e locul tainic al sensibilității. Sunt entuziasmat când sorgintea românească se păstrează, refuză alienarea și îndeamnă la reflecție. Tocmai acest aspect l-am urmărit. Scriitoarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
Piața Palatului. Se afla la rude la București, ca În fiecare an În preajma Crăciunului. Fosta lui soție, giuleșteancă și asistentă medicală la Elias, dar și alergică la praful provinciei, preferase divorțul apropierii de soțul plecat În căutare de lucru În Septentrion. Îl aștepta Însă la Începutul iernii cu bilete pentru “Bulandra”, “Național” și “Mic”. Diminețile le petrecea În sălile de cinema, iar serile În cele de teatru. Până la cină mânca doar sandvișuri În pasajul de la Arhitectură. În felul acesta cheltuia puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
indiferența căluțului de lemn al copilăriei, care împinge din cale o roată simbolică. „Grăbită", cum îi spune sculptorul, nu să răspundă performanțelor curente, ci să existe în sine, peste convenții, Himera astfel concepută, avansînd năstrușnic, a ajuns pînă spre mările Septentrionului; atipică, aidoma unui paradox de isteață iraționalitate, făptura ei nu s-a sfiit de prestigiile unui muzeu faimos ca Stedelijkdin Amsterdam, care a adoptat-o - singulară apariție dinspre această longitudine a Dunării extreme. Cîteodată Dunărea poate curge dinspre aval în
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
știință și artă. Mărturisind despre o gintă de spirite colosal înzestrate - Olaf Rudbeck cel Tînăr, ca și părintele său Rudbeck cel Bătrîn, ori marele Linnaeus -, o astfel de întreprindere e departe de a rămîne un monument exotic, sortit doar ghețurilor Septentrionului. Căci densitatea acestei izbînzi sărbătorește tocmai nostalgia imponderabilului. Dar pasărea își fulgeră ființa prin geografii opuse, ea este dincolo de limitări ce îngustează și sufocă. O lucrare a lui Messiaen din 1956 se poate numi, explicit, Pasari exotice, alta, 7 Hai-Kai
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Today-Aujourd’hui (Amsterdam/New-York), Roman 20-50 (Lille), Cahiers Claude Simon, (Perpignan) și reviste on-line: șwww.revue-relief.org RELIEFȚ, șwww.revue-critique-de-fixxionfrancaise- contemporaine.org/ FIXXION XX-XXIȚ. De asemenea, este directorul unor colecții de carte: „Perspectives” și „Claude Simon” la Presses universitaires du Septentrion, „Écritures contemporaines” la Minard, „Écrivains au présent” la Armand Colin. Trebuie spus că tot acest parcurs academic remarcabil - și deloc neobișnuit pentru un universitar francez care a depășit 50 de ani - este datorat emergenței unui nou domeniu în cîmpul studiilor
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
Îl transportai? — Era un om se știință. Cunoști secretul polului magnetic? — Te referi la tija de metal care caută mereu nordul? Cea adusă de amalfitani? E un instrument deja cunoscut. — Da. Dar poate nu știi că orientarea ei deviază dinspre septentrion cu un unghi crescător, pe măsură ce se Înaintează către occident. Bătrânul avea sarcina de a măsura acea deviație, pentru fiecare grad de longitudine. Acum, rezultatul muncii sale zace În arhivele Serenissimei, Încă o armă În războiul Împotriva necredincioșilor, răspunse Veniero cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
1926. 2 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p.157 și urm. 3 Mărturia lui Ionel Ciuchi și a soției sale (27 septembrie, în Fruntești). 4 Balthazar Hacquet, Bucovina în prima descriere fizico-politică. Călătorie în Carpații Daciei (1788-1789), Editura „Septentrion”, Rădăuți, 2002, planșele 1 și 3 de la sfârșit. 5 Ibidem, p. 69-70. Vezi și Ion Cernat, Dorna Candrenilor, satul de la poalele Oușorului, Editura PIM, Iași, 2008, p. 407-408. 6 Ibidem, p. 71. 7 Ibidem, (planșa 4) 8 Pentru problema în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țară și din străinătate. A colaborat cu versuri, recenzii și grafică la publicații periodice din Botoșani și din țară: Amfitrion, Clopotul, Gazeta de Botoșani, Hyperion - Caiete botoșănene, Colloquium, Cronica, Ateneu, Luceafărul. A publicat cărțile: "Poezii" (1981); "Singurătatea sâmburelui" (1984); "Lacul Septentrion" (1985); Zborul" (1995); "Athosul de sub imaginații" (1995); Ochii și omătul cerului" (1997); "Poezii și desene" (2001). În aprilie 1976, Ioan Alexandru îl descria pe Constantin Dracsin astfel: "Un confrate de generație care scrie cu creionul între dinții săi albi și
CONSTANTIN DRACSIN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350031_a_351360]
-
mai și numește Victoria)? Ale noastre? Le-am pictat în pîrjolul soarelui de iulie... Nu e nici luna de cînd ne-am îmbrăcat costumele și am venit emoționați la vernisaj. Ale noastre or fi aceste pînze străine, cotropite acum de septentrion? Dispărînd din cartier, Max, cîinele tuturor și al nimănui, am luat ieri drumul crematoriului din spatele cimitirului Sf. Vasile de la Galata, unde speram să-l mai prind în viață pe companionul hoinărelilor mele nocturne, victimă, bănuiam, a recentei campanii de ecarisare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale continentului. După o Yaltă criminală, cu urmări dintre cele mai dezastruoase pentru fibra noastră, a urmat o Maltă dubioasă și perfidă, care ne-a răscolit, permanent, somnul și trezia, iată, acum, un alt coșmar, de data asta, colorat în septentrion, cu griuri care ne dau frisoane pe șira spinării. O Americă hipercivilizată n-are-ncotro, este nevoită să țină cont de o Rusie turbulentă (dar cînd a fost Rusia liniștită, la locul ei?), Clinton, deși proaspăt operat la genunchi, trebuie să zboare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de reproduction des thèses, Université de Lille 3. * Mireille Vial-Henninger, Essai de mythe-analyse du processus de création musicale. Justification, méthode, application, teză de doctorat în muzicologie, UFR de muzică și muzicologie, sub conducerea lui Marie-Claire Beltrando-Patier, Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV), Septentrion Presses universitaires, 1996. * Thierry Magnin, L'importance de la philosophie morale dans le dialogue entre science et théologie, teză de doctorat în teologie, sub conducerea lui P. Louis Desrousseaux, Universitatea catolică din Lille, Presses de l'université de Lille, Lille, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
philosophie (Spiritul muzicii. Eseuri de estetică și filosofie), Paris, Klincksieck, 1992, sub conducerea lui Hugues Dufourt, Joël-Marie Fouquet și François Hurard; Mireille Vial-Henninger, Essai de mythe-analyse du processus de création musicale (Eseu de mitanaliză a procesului de creație muzicală), Paris, Septentrion Presses Universitaires, 1996. În literatură, vezi Pompiliu Crăciunescu, L' "état T" et la transcosmologie poétique (" Starea T" și transcosmologia poetică), in Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 183-216. 42 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 20-21
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
-lea: 1714-1837), Institutul European, Iași, 2005 49. George Ochoa & Melinda Corey, Ghidul cronologic al științei, Editura All Educațional, București, 2000 [titlu original: The Timeline Book of Science, The Stonesong Press, 1995] 50. Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, Ed. Septentrion, Iași, 1993 51. Blaise Pascal, Cugetări, Aion, Oradea, 2000 52. Platon, Opere VII (Philebos, Timaios, Critias), Editura Științifică, București, 1993 53. Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie universală, Editura științifică și enciclopedica, București, 1983 54. H.R.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR, 1982, 28; Dicț. scriit. rom., I, 655-656. D.Mc.
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al unui Eden montan, învăluit în lumina Septentrionului. Rareori pur descriptive, pastelurile sunt în genere sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar atras de constelația simbolică a muntelui (un fel de centru paradisiac al universului). Formula definitorie pentru prima etapă lirică rămâne aceea enunțată de poetul
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]