13,753 matches
-
pp. 65-75. Mă cfr. anche M. Fusillo, Europa / Mondo: raccontare la letteratura oggi, în P. Boitani, M. Fusillo (edd.), Letteratura europea, UTET, Torino, 2014, vol. 1, pp. 31-39. 13 C. Segre, Quei luoghi comuni che fecero l'Europa, "Corriere della seră", 24.12.1992. 14 Șu questa linea, ad esempio, P. Di Stefano, Scoprire nei romanzi l'identità europea, "Corriere della seră", 13.04.2014, da cui la citazione kunderiana. 15 Cfr. G. Ferretti, La filosofia di Lévinas. Alterità e trascendenza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
UTET, Torino, 2014, vol. 1, pp. 31-39. 13 C. Segre, Quei luoghi comuni che fecero l'Europa, "Corriere della seră", 24.12.1992. 14 Șu questa linea, ad esempio, P. Di Stefano, Scoprire nei romanzi l'identità europea, "Corriere della seră", 13.04.2014, da cui la citazione kunderiana. 15 Cfr. G. Ferretti, La filosofia di Lévinas. Alterità e trascendenza, Rosemberg & Sellier, Torino, 16 Cfr. șu questo V. Sorrentino, Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà, "Lo Sguardo", 4 (2010
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Simone, Îl secondo sesso, Îl Saggiatore, Milano, 1961. Della COLLETTA, Cristina, "L'Oriente tra ripetizione e differenza nelle Città invisibili di Italo Calvino", în Studi novecenteschi, XXIV (1997). Di STEFANO, Paolo, "Scoprire nei romanzi l'identità europea", în Corriere della seră, 13.04.2014. DOMENICHELLI, Mario, "Îl canone letterario europeo", în XXI secolo. Comunicare e rappresentare, diretto da Gregory, Tullio, Istituto della Enciclopedia Italiană, Romă, 2009. FANON, Frantz, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996. FELICIANO
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ebraică, a cură di I. Weiss, Edizioni di Comunità, Milano, 1982. SCHWEICKARD, Wolfgang, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009. SEGRE, Cesare, "Quei luoghi comuni che fecero l'Europa", Corriere della seră, 24.12.1992. SORRENTINO, Vincenzo, "Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà", Lo Sguardo, 4 (2010). TERRUSI, Leonardo, I nomi non importano. Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa, 2012. TERRUSI, Leonardo, "Disdemona e îl Moro
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
e atat de subțire încât pare cules de pe Google la prima căutare după “global warming”. E adevărat că oamenii de știință se contrazic în legătură cu orice, dar nu e mai puțin adevărat că legătura dintre emisiile de gaze cu efect de seră și încălzirea globală e contestată în mai puțin de 1% dintre articolele publicate în revistele științifice în legătură cu schimbările climatice. Prin iunie, Coști Rogozanu îl certă pe premier pentru că s-a plimbat cu bicicleta. “Frumos, zice Rogozanu, dar e doar un
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
Rugăm oamenii din Sydney să oprească luminile timp de o oră. Pe 31 martie 2007, 2.2 milioane de oameni și 2.100 de întreprinderi din Sydney au stins lumină timp de o oră - Oră Pământului. Dacă reducerea efectului de seră obținută în acea oră în Sydney ar fi menținută pe tot parcursul anului ar echivala cu scoaterea a 48.616 mașini din circulație timp de un an. Anul acesta, pe 29 martie peste 50 milioane de oameni au demonstrat că
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
parcele de teren ocupat inițial de ecosisteme, schimbarea destinației terenurilor și distrugerea ecosistemelor de pe acele terenuri, investiții publice pentru construirea și întreținerea unor infrastructuri costisitoare, înlocuirea sorburilor naturale de dioxid de carbon cu industrii care emit gaze cu efect de seră, deversări de lichide reziduale și mari cantități cumulate ale unor deșeuri solide eliminate de industrii, dar imposibil de reciclat, ignorarea agresivă de către investitori atotputernici sau doar « mafioți locali » a siturilor ambientale cu valoare recreaționala și hedonica, perturbarea unor vaste arii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Asnaes, ce îl arde pentru a produce energie. Cenușă de termocentrală rezultată din arderea cărbunelui la Asnaes este vândută unei fabrici de ciment și unei fabrici de panouri de gips. Căldură reziduala a uzinei electrice este folosită pentru încălzirea unor sere de flori și legume, si pentru împiedicarea înghețării unor lacuri piscicole pe vreme de iarnă. Bio-nămolul rezultând din funcționarea întreprinderii farmaceutice Novo Nordisk este utilizat că fertilizator în agricultură locală. Apă reziduala de la rafinăria Statoil este folosită mai departe în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
spațiului terestru” în teoriile economice de tip neoclasic nu asigură automat succesul ecologic și durabilitatea. Punctele de vedere ale lui Nicolae Georgescu-Roegen și Herman Daly sunt bine fundamentate. De altminteri, în contextul dezbaterii despre emisiile de gaze cu efect de seră prin activități industriale, emanații care se înscriu că tema într-o problematică ambientală globală, frontierele spațiale ale unui parc industrial real din ‚prima generație’, deci un parc industrial concentrat pe un teren strict alocat de o comunitate locală, în realitate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
asemenea acelor vietăți care, atacate de un dușman, se prefac moarte. Uneori această mortificare tactică adoptă aspectul psihologic al impersonalizării, al despărțirii sinelui de sine: Dacă aș permite fiecărei zile/ să umble singură pe străzi/ lăsîndu-mi trupul undeva într-o seră/ ca pe-un bonzai micuț" (Soare strivit pe zid). Ori într-o rostire cît se poate de răspicată: "Soare de mai pe fațada policlinicii/ sînt mai departe de mine însumi ca oricînd" (ibidem). Alteori se traduce prin tăcere, suprimarea cuvîntului
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
legitimând-o" (p. 401) În ecuația întrevăzută de critic, mă întreb cam cât ar fi trebuit să așteptăm până la întregirea hărții unei literaturi normale. Cum rămâne cu teoria formelor fără fond, căci este exact ceea ce E. Negrici numește „climatul de seră" pregătit de criticii influenți ai momentului. Cu sau fără „nocivitatea involuntară" a optzeciștilor, întreruperea „cursului recuperator" al literaturii de după 1964 s-ar fi produs oricum, căci neomodernismul era bolnav și atipic. Nu cred deloc în „brusca îmbătrânire a literaturii române
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
face singur zodiacul. Răsfoind cartea, am dat peste următorul exemplu: "Să luăm, de pildă, un nativ născut vineri la orele 17,30, în ziua de 10 august anul 1927.". - Ziua și anul dumneavoastră de naștere! - Exact! Și, în continuare scria: "Sera poete ou inventeur". Am avut impresia că este un fel de semnal al destinului. - Extraordinar!. - Nu am fost inventator pentru că nu am crescut în casa unui matematician, fizician, inginer. Fără îndoială, prezența tatei, a mamei a fost decisivă în formarea
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
un fenomen de elită și poate chiar de laborator; inițial, Nae Ionescu mergea la palat - pînă în 1934 - sau în mediile aristocratice ori ale puterii economice (Malaxa), dar renumele său, pînă în 1938, n-a depășit universitatea, ziaristica, high-life-ul și serele snobilor; el însuși prefera culisele agorei și arenei. La fel, sînt convins că e mult mai cunoscut azi Mircea Cărtărescu decît erau în anii '30 Eliade, Vulcănescu ori Cioran. Eliade, în confesiuni și memorii, susține cu gingășie că a fost
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
va avea viață eternă - sau veșnică dacă doriți - și îl voi învia în ultima zi» - sau «ziua din urmă» - dacă vă place mai mult. - Ioan, șase-treișpatru! - Bravo, dar cum ar zice Suveranul Pontif: «Resta con noi, Signore, poichè si fa sera...» - Luca douășpatru-douășnouă! - Cinci ori cinci? - Douășcinci! - Radical din șaișpe? - Patru!” O. Nimigean știe ca nimeni altul să savureze sonoritatea cuvintelor celor mai exotice, iar sensul lor aproape că nici nu mai contează. Pentru scriitor importantă este doar funcția lor de
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie o temă evitată de prozatorii din Italia, fiindcă memoria colectivă a resimțit emigrația ca o rușine. „Ceea ce frapează în Vita - scrie „Corriere della Sera” - este amploarea documentării nu doar asupra celor zece ani petrecuți de Diamante la New York, ci și a vieții rudelor rămase acasă, în satele sărace din sudul Italiei, drama colectivă a unor disperați care văd o salvare în lumea de peste ocean
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
performanță memorabilă în chip de Virginia Woolf: un rol de caracter care-i dezvăluie talentul cameleonic, deja întrezărit în Moulin Rouge sau The Others și confirmat definitiv cu Dogville. Dar singura care reușește să emoționeze - în acest film ca o seră, cu motive literare și rime interioare în chip de plante exotice - este Toni Collette: într-un rol de ( altă) gospodină americană din anii ’50, bine machiată, bine-mbrăcată și cu toate mergîndu-i țais, care află că este suspectă de-un chist
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
Radiodifuziune), albumul mai conține un booklet abundent ilustrat cu fotografii-document din arhiva personală a artistei, mărturii ale prezențelor și succeselor pe faimoase scene ale lumii. Inserate printre imagini, se află aprecieri de presă extrase din prestigioase publicații, de la Corriere della sera, The New York Times, Opéra International, Die Bühne, Asahi Shimbun, Le Monde, ABC și multe altele, până la mondenele Vanity Fair sau Vogue, ce nu au ezitat să-i confere Marianei Nicolesco apelativul de Diva Divina.
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
de curând, cu mult interes, până când leșinase tot ținându-și răsuflarea. Se temea că și de astă dată va simți slăbiciunea aceea și amețeala, că va cădea, și de aceea, voind să-și abată gândul de la mirosul ce emana din sera ticsită de flori, cu care se continua dincolo de un glasvand deschis salonul, privea încordându-și atenția spre cele două figuri gigantice din portretele de pe perete. Încăperea era atât de întunecoasă, draperiile grele de catifea trase și obloanele de lemn din afara
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
primii pași făcuți pe lunga alee străjuită de pomi, care duce la intrarea în incinta propriu-zisă și te însoțește și când te plimbi prin grădinile din jurul palatului și de lângă lac, reamenajate și ele, sau urmărești activitatea febrilă de refacere a serelor de flori. Intrând apoi în interiorul palatului și parcurgând una dintre cele trei expoziții de la parter, și anume cea care ilustrează dăruirea, priceperea și efortul neîntrerupt, de peste treizeci de ani, făcut de principesa Martha Bibescu pentru a reface întregul domeniu de la
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
grijă a existat însă, chiar de la prima fază de construcție a Curții Domnești, și pentru grădini. Brâncoveanu și Doamna aveau grădini separate, de influență italiană. Mai târziu Nicolae Bibescu a adus grădinari francezi și a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc liber compus, în care grupurile de conifere contrastau
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
fază de construcție a Curții Domnești, și pentru grădini. Brâncoveanu și Doamna aveau grădini separate, de influență italiană. Mai târziu Nicolae Bibescu a adus grădinari francezi și a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc liber compus, în care grupurile de conifere contrastau cu sălciile sau verticalitatea plopilor cu umbrelele
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
de înalt mătură puntea și dărâmă peste mine felia de sticlă înrămată. o acoperă cu noroi. alt vis (aristonul) mica orchestră care cântă muzică italienească nu poate fi văzută din salonul conacului de la pregny. sigur e ascunsă în spatele plantelor în seră - cultura de orhidee glicine geranium și balsamine. uca știe că nu visează acum. e trează și amorțită cum te simți după o anestezie locală. sisi irma și baroana julie de rothschild i se par trei păpuși cu umbre paralele ca
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
Căruia nașterea-n noapte i-o-mbină Multă-a rotirilor muzică lină. Ciulini Las flori, garoafe, dalii și crini și nălbi, codanei Cu sîni rodiți odată la timpuri optsprezece; Poeților horticoli, să-și desfăteze anii, Le las grădini exacte și sere și ghivece. Eu merg pieziș pe cîmpuri la tufa de ciuline Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată: Păzită între suliți ca marile regine, Voi fi țeposul mire din visu-i lung de fată. Nuntași ne fie sgrițpori
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Alčs en 2007 fut un franc succčs avec plus de 6 000 visiteurs et permit ŕ des annonceurs de faire la promotion de leurs gammes de produits. Un salon grand public en quelque sorte! Nul doute que l'édition 2008 sera ŕ la hauteur. dimineața își scotea cămașa de noapte și se proptea goală în fața oglinzii făcea asta de când era mică își ridica brațele se întindea cât putea se ridica pe vârful picioarelor se răsucea la stânga la dreapta se rotea o dată
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
și pietrișului pînă la sfîrșitul acestui deceniu. Pe parcursul istoriei sale, omenirea a considerat nisipul și pietrișul ca fiind resurse inepuizabile, a declarat Jaques Dormand, președintele Comisiei. Din nefericire, recursul excesiv la combustibilii fosili, care are ca rezultat apariția efectului de seră, va lăsa numeroase țări din centrul Europei, inclusiv Germania, la mîna statelor din cartelul nisipului și pietrișului, în special a Lituaniei, bogată în nisip, dacă acestea doresc să își continue programele minimale de construire de drumuri și clădiri." Gitanas R.
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]