441 matches
-
și îmi este permis a indica un anumit punct de vedere (și de intensitate perceptivă), mă simt mult mai atras de experiențele înalte decât de cele joase ale liricii. De azi și dintotdeauna. Prefer un poem din care răsar viziuni serafice ori expresioniste, adânci neliniști, tensiuni intelectuale și convulsii morale, unei file de poezie ,leneșă", minimalist-postmodernistă, în care, cu risipă de cuvinte, nu se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
și blog-ul este neprietenos și nerecunoscător. Poate scoate cu ușurință la vedere fel de fel elucubrații învățate prin școli și de prin cărți prost înțelese. În loc să ne revolte până la un strigăt ultim bătaia de joc a politicienilor, noi, în mod serafic, suntem enervați de fel de fel de ziariști fruntași pe ramura. Păi cum să mai cred eu în intelectuali prea învățați și mai puțin doritori de înțelepciune. Tot timpul mă întreb de ce atât de multă carte și niciun dram de
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
gesturi sterile și mincinoase. Și, eficienți cum îi știm, au și comis două albume după cele mai severe norme ale meseriei; primul se ocupă de Ștefan Câlția, de imageriile, bestiariile și sincretismele sale, iar cel de-al doilea de evanescentul, seraficul și atît de rafinatul Octav Grigorescu. Cei zece ani care s-au scurs, la apariția albumului, de la moartea celui din urmă au fost marcați, așadar, nu prin grija înneguratului ideolog care își încropise un cuib la Ministerul Culturii, ci prin
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
pur și simplu, în virtutea faptului că existența colectivă impune norme, criterii, precepte și identifică nenumărate trebuințe, soluții și decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
De aici, mecanica literaturii sale (în proză, poezie, dramaturgie), o ziaristică a unui univers peregrin ori, cu alte cuvinte, o expediție ca o narațiune presărată de considerații cvasifilosofice (la prima vedere) căutătoare de lumini solare, vitaliste, de esență withmaniană, psalmodiind serafic, în mistere creatoare de trubadur post-modern, vorbind disimulat mulțimilor (de cititori), fără a cultiva lozinci vide, ci ca un efeb într-o serenadă translucidă și, totuși, ermetică. Nu, nu e un versificator imperceptibil sau corect și personal, căci respirația sa
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați, cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub raport artistic, adevărate treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă fixă”, cum este subintitulat
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Lucian Vasiliu Mânia ce-aprinse crivățul Aseară s-a stins ca o blondă silabă pe strada Rusia... Nordul a făcut dragoste cu Sudul în parohia Asachi. Obștea Valahă a Liricilor - Ludică vizitatoare a urbei lui Paul Celan - Eminescianiză Serafic în spațiul Catedralei. (Contemporană cu Lepturariul lui Aron Pumnul, Urnă a norilor orbi, răsturnată precum clepsidra) Este, exultă, există gardul copilăriei lui Fundoianu! Vânare de vânt? Vânzoleală de vorbe? Vanitas vanitatum? Închid orizontul confuz, minat de seisme... La început a
Ceață livrescă la Cernăuți by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/5781_a_7106]
-
ei vor veni cu toți să-ți mângâie singurătatea mereu tânără și brațele-ți obosite de atâția măslini curățați, culeși, sprijiniți. Tu, curajoasă și umilă, mereu îndreptând tot ce se mai poate îndrepta. Azi, în rugăciunea mea te-am zărit serafică, aproape transparentă în ochi cu luminițele din ochii maicii tale, în mână cu valiza aceea legată cu cureaua tatălui cum veneai spre noi. Învierea bucuriei Doamne, Tu care Te îmbraci în frumos, în liliacul din fereastră, în albul rochiei de
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
descrie pe sine, "împodobindu-se", înnobilîndu-se, idealizîndu-se; și dîndu-și seama doar pe jumătate că "floarea de cîmp" (sau "floarea de maidan": Pena Corcodușa) e mai rezistentă, mai vitală, mai longevivă decît "floarea de grădină". Căci naratorul îi supraviețuiește delicatului, pervesului, seraficului Aubrey tot așa cum Pena îi supraviețuiește (demențial și tragic) îndrăgostitului nepot imperial Leuchtenberg-Beauharnais, "în ființa căruia se răsfrîngeau întrunite strălucirile a două cununi împărătești". Într-un fel, s-ar putea argumenta că în ipostaza conștientă de "floare de cîmp" naratorul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
fumez până la capăt. Nu știu nici dacă țin la aceste versuri scrise într-o agendă telefonică (A-2) ca o navă construindu-se pe mare. Aș lua avionul de Corabia Prietenii mei s-au dus - sub biciul colindătorilor - (Sunt Sfintele Seraficele Sărbători) să mănânce porci. Replici cu obiecte "Sinergia faptelor" a rămas rătăcită pe "Meandrele concretului" Președintele Nero se retrage la Scroviștea în ciorapi violet. Călușari sângeroși i-au împlinit poruncile în pâcla artificială a lucrurilor. Eu dorm în orașul industrial
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
gust de mătase/ Albastru ca-n ziua dintâi/ În sufletul lui ne-aspirase,/ Tu n-ai mai putut să rămâi...// De-atunci nu mai știu unde duce/ Cărarea pe care-am pornit.../ Povara iubirii e-o cruce/ Din cel mai serafic granit” (Povara). Ca și multe alte metafore, cea a poverii unei cruci construită dintr-un granit serafic pune în lumină o fină intuiție artistică și un gust sigur și rafinat. În poeziile sale, autoarea surprinde contrastele din care este plămădită
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
putut să rămâi...// De-atunci nu mai știu unde duce/ Cărarea pe care-am pornit.../ Povara iubirii e-o cruce/ Din cel mai serafic granit” (Povara). Ca și multe alte metafore, cea a poverii unei cruci construită dintr-un granit serafic pune în lumină o fină intuiție artistică și un gust sigur și rafinat. În poeziile sale, autoarea surprinde contrastele din care este plămădită iubirea, adesea amintind de un destin neîndurător. “Iubirea noastră s-a pierdut cândva/ Tot colindând limanuri neumblate
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
și o mamă excepțională care citea La condition humaine, în premieră, încă netradusă românește, dar care făcea vâlvă în Europa; oameni de litere deștepți, intelectuali văzuți de mine, cum îl observasem eu de la distanță pe teribilul Leonte Răutu, ori pe seraficul Chișinevschi (scuipând mereu în sertar)... Lui Vladimir, așadar, care-mi este simpatic, mereu pe fază, slăbiciunea sa, la urma urmei, trebuie să-i readuc aminte, în fine, că, după eliberare, întors se pare că din America, de la studii, citase dintr-
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
are?" rostea fostul președinte de partid. Iar caraliul îl punea să sară că broască. Dar a-ți batjocori victima era cea mai ascuțită voluptate a călâului, a părții rele a Securității, căci a existat și o parte bună, ce zic, serafica, aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
al poetului tânăr dar una din cele mai persistente erori ale criticii noastre este suprapunerea acestor două mituri ale vremii. Până la apariția Dreptului la timp, eroarea a fost profitabilă pentru lirica stănesciană, căci ea ăntretinea confuzia asupra adevăratelor intenții ale seraficului poet. Cartea va stârni o extraordinară emulație printre tinerii scriitori, adevărații critici și an mulțimea cititorilor. Ea inaugurează o altă vârstă a poeziei românești postbelice, liberă de orice prejudecată și ideologie. Cu acest titlu paradoxal, Dreptul la timp este cartea
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
zburde atât de imprudent pe la diverse posturi de televiziune. Prezența lor catodica oferă, într-adevăr, enorme episoade amuzante. Întrebat cum de, în trei ani de la pierderea puterii, PDSR-ul n-a fost capabil să aducă oameni noi, Ion Iliescu răspunde serafic: "Dimpotrivă, avem foarte mulți oameni noi! De pildă, Nicolae Văcăroiu, care pe când era prim-ministru nu făcea parte din partid!" Să ne mai miram că, fandând cu atâta nerușinare, dl. Iliescu va deveni președinte pe viață? Cu despletirile stil Ana
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
fel sau altul toți experimentului “reeducare” și are pagini înălțătoare închinate deținuții politici români au rămas cu sechele. Iată ce afirmă martirilor din închisori. Așa cum am menționat, dintre acestia autorul la pagina 206 despre întoarcerea să acasă: se desprinde imaginea serafica a tânărului Valeriu Gafencu, “Eram atât de schilod, de slut, de prăpădit încât nici refugiat basarabean ucis în detenție în propria să țară... Nu știu propria mea mama nu m-a recunoscut. Este știut simțul acela dacă la încheierea lecturii
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
Toni Neacșu, pe jurindex.ro, adăugând că "acest tip de terorism practicat în numele eticii absolute caracterizează societatea noastră de azi". Toni Neacșu subliniază că "mare parte din presa noastră este un cor de behăieli etice. Sunt turme întregi de miei serafici, exhibiționiști ai propriei perfecțiuni morale. Este o inflație a infatuării de caracter, o înghesuială teribilă de comportamente de păuni moralizatori. Este o spoială declarativă, să fim bine înțeleși. Este o puritate agresivă, folosită pe post de ciomag pentru tot ce
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
anilor șaptezeci locuiam într-un cămin studențesc din Timișoara. Eram, cred, în anul al treilea și împărțeam camera cu câțiva juni filologi. într-o seară, unul dintre ei a sosit însoțit de-un tânăr brunet, cu barbă subțire și zâmbet serafic: "E palestinian și caută pe cineva de la engleză să-i facă temele!" Nu mai știu dacă eu sau un coleg de grupă l-am ajutat în seara aceea pe palestinian să facă traducerea din română în engleză și invers, dar
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
astfel să-l căutăm pe "autenticul" Alexandru Mușina exclusiv în ingenuitatea sa originară, rămasă ca un singur braț al ecuației. Poetul de acest gen e la fel de reprezentat moralmente și de aspectul său "secund", inadaptabil și insurgent, provocator cu program. Nostalgia serafică nu dobîndește drepturi superioare demonizării. Cele două fețe ale plăsmuirii poetice sînt la fel de legitime precum cei doi ochi ai autorului, contrastanți: "Ochiul drept zvîcnea de o amintire:/ A luminii pe pîntecul tău. Un cîntec/ Îngînat cu buzele doar, imperceptibil./ Ochiul
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
la prea-ortodoxul popor român nu seamănă deloc, dar absolut deloc, cu această imagine. La noi, idealuri comportamentale au devenit haiducii politici precum "Luceafărul huilei" ori demagogii care asmut la asasinat (nu-i mai dau numele, așa cum am promis!) și nicidecum seraficele figuri pictate pe murii cochetelor bisericuțe vlaho-moldo-ardelene. în România, iubirea față de aproapele ia tot mai mult forma securii cu care-i despici țeasta, a chibritului cu care-i incendiezi casa ori a bestialității cu care-i violezi nevasta sau fiica
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
mici perturbări ale programului zilnic. Într-o parte avem ficțiunea, în cealaltă realitatea, percepută ca îngrozitor de complexă, încurcată, aleatorie. Toate aceste date ale bolii lui Matthew nu fac decât să sublinieze și mai bine, prin contrast, frumusețea lui morală, candoarea serafică, angelismul de care tatăl, treptat, devine conștient. Și tot treptat, printr-o fină, uimitoare translare, copilul chinuit și totuși senin se transformă într-un învățător al părintelui său. Numele unei școli la care Matthew a învățat, Harmony, e întru totul
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
însăși mântuirea. (Motiv de meditație II) Ni se cere mult dar și răsplata va fi pe măsură. Și, dimpotrivă, când mult ți se dă, mult ți se va cere în schimb. Face parte din Legea de aur a creștinismului. Versurile serafice ale Părintelui Radu Botiș, mult folositoare pentru orice suflet creștin sunt, așa cum am amintit, o adiere de bună mireasmă venită din Grădina de unde am purces încă de la începutul lumii și acolo unde ne vom întoarce, dacă vom fi găsiți vrednici
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se sapă / cum se dă gaură în el pentru coșciug / când morții nimănuia fi-vor laolaltă / din milă putrezind, nearși pe rug...” Și avem a reține că seraficul NINI, ne oferă o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
își îmbrățișează suratele, când Dunărea-și botează apele în Marea cea Neagră, când ochiul drept îl strunește pe cel stâng (pentru a-l lecui de strâmbătate), să ne rugăm, prieteni cititori, versuind (în stilu-i caracteristic) împreună cu Nichita, cu-al nostru serafic Poet: „și mă nasc și mă și mor pe pământul de pământ peste care nu-s și sunt nici născut și nici murit mici măreț, nici infinit...” ( Mi se mișcă îngerul...) Livia Ciupercă membru U.Z.P.R.
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]