1,305 matches
-
la fel de nocivi și periculoși ca republica separatistă a criminalului și mafiotului Igor Smirnov? A tipări cărți în România, a publica în ziarele și revistele din România și nu în Literatura și arta (din care a rămas doar ,și", vorba lui Serafim Saka), să însemne ,separatism transnistrean"? E drept că Dvs. ați făcut și înainte referiri culturale inedite, ,încărcate de semnificații", la Transnistria. Pentru a-i pune la respect pe poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
bărbați în putere înconjurau biserica tîrîndu-se pe coate și genunchi, conform unui vechi obicei, menit, se vede, a îndupleca o icoană făcătoare de minuni de la Nicula să-i ia în paza ei, să-i tămăduiască ori să-i reconforteze spiritual. Serafim, mitropolitul ortodox al Germaniei și al Europei Centrale și de Est, i-a învățat pe cei care au împlinit medievalul ritual: Spuneți "dă-mi, Doamne, răbdare" și așteptați o săptămînă, o lună, un an, cît va fi necesar (!) pînă cînd
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
ne propune un angelism sufocat voluptuos de artă, o anamneză a unui Eden filtrat printr-o istorie estetizată: " Ultimele acorduri nu le mai cîntă organistul bătrîn,/ îmbrăcat sobru, aproape monahal, în cenușiu și maro,/ pedalele sînt apăsate de aripile unui serafim din/ vitraliile lui Wispianski de la domul franciscanilor." (Kosciol Mariacki). Un extaz prețios, o beatitudine luxoasă îl conduc pe Adrian Popescu la o considerare a materiei în răspăr cu frugalitatea pietății, cu austerul comportament prescris îndeobște bunului creștin, însă compatibile cu
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
un răgaz încremenit,/ oglindă agonică a vieții consumîndu-se lent.// Surpată în bulboana unei stele subpămîntene,/ spre împărăția zeiței cu cap de șarpe din Mizraim,/ spre tărîmul Asiei, unde uiți întoarcerea spre casă.// Și eram numai cu puțin mai prejos decît serafimii,/ împărat al Tyrului, printre pietre scînteietoare luceam/ onixul, sardoniul, iacintul și crisolitul mă îmbrăcau" (Ultima zi de toamnă). Nu mai puțin, pe această filieră barocă, mustind de bucuria de-a trăi, se cuvin menționate secvențele franciscane, numeroase și foarte expresive
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
regizor celebru al filmului mut expresionist german care, câțiva ani mai târziu, îl va atrage și influența pe Victor Brauner. La București, pentru un scurt interval, Victor Brauner este student la Școala de Belle Arte, ca elev al lui Dimitrie Serafim, un cuminte peisagist postimpresionist. In 1921, tânărul Brauner expune pentru prima oară la București opere de tendințe amestecate. În același timp este în contact cu scriitorii români de avangardă de la Paris: Ilarie Voronca și Tristan Tzara. Influențele acționează din toate
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
În pantaloni cu bretele și fără cămașă... Așa a apărut Nichita Stănescu la Chișinău, în toamna lui 1976, așteptat cu ardoare de admiratorii săi din Basarabia, care îi cunoșteau poezia din ediții procurate cu mare dificultate. Episodul este relatat de Serafim Saka într-un fragment de roman memorialistic publicat în revista SUD-EST (nr. 1/ 2003). De ce nu avea poetul cămașă? Pentru că o dăruise, într-un moment de tandrețe, taximetristei care îl adusese de la gară, o rusoaică acră, insensibilă la frumusețea gestului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
îmbrățișează cu plăcere ca pe niște eroi care se întorc din război și de la bătălie cu multe trofee și victorii. Apoi îi duc, cu suită mare, la Împăratul cerurilor, la tronul cel plin de multă slavă, unde sunt Heruvimii și Serafimii. După ce ajung acolo și se închină Celui ce stă pe tron (Is. 6, 1), li se face de către Stăpânul o primire mai măreață decât le-o făcuseră cei asemenea cu ei robi. Stăpânul nu-i primește ca pe robi deși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cununilor gătite lor. Fiindcă rănile sunt începutul și temeiul răsplăților, nu răsplățile început și temei rănilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Ana, omilia a IV-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi, p. 71) Despre lauda adusă sfinților mucenici „O, fericite limbi, care ați slobozit glasul acesta (care a mărturisit că sunt creștini - n.n.)! Văzduhul a fost sfințit primindu-l, îngerii l-au lăudat auzindu-l, diavolul împreună cu demonii au fost răniți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 354 pp.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să fie judecate împreună. Gagica literară... Pentru început, încercați să vă imaginați următoarea situație: Adrian Urmanov, autorul manifestului celui mai debil -ism poetic din literatura română postbelică, utilitarismul, retras la o mînăstire unde a primit rasă și a devenit Părintele Serafim, a inițiat în spațiul monahal de la Râșca un program de creative writing, al cărui juriu, alcătuit din 5 poeți din care, de fapt, numai Elena Vlădăreanu poate fi numită astfel, a selectat pentru debut volumul de poezie al Dianei Geacăr
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
flămîndă să strige, flămîndă să rupă tăcerea, flămîndă să vadă cu ochii ei frumos mirositori lumea pe care o trag după mine ca un căruțaș cu o stea în frunte. Nu te îndura să mă înduri, îl aud scîncind pe serafimul trezit în faptul primăverii goale. Sunt prea mulți colți care sfîșie iarba, e prea multă iarbă prin care se ascund insecte gălăgioase și ochii frumos mirositori din căpșorul primăverii. Nu mi-am terminat ucenicia la propria-mi melancolie, la slava
Primăvara asta by Iolanda MALAMEN () [Corola-journal/Imaginative/6237_a_7562]
-
disperării universale. îți pun un bănuț în palmă, după care pot să te omor cu sînge rece, fiindcă trupul tău încape într-o coajă de nucă, - îi spun unui bărbat care poartă pe umeri căpșorul mutilat al primăverii. Primăvara asta, serafimul se lungește pe covorul de iarbă și de rouă și înfricoșează natura cu fiecare rugăminte de viață. Nu voi înceta să te îngrop primăvara, chiar dacă din gura ta flămîndă țîșnește o lumină care-mi face transparentă lumina. Sunt pregătită pentru
Primăvara asta by Iolanda MALAMEN () [Corola-journal/Imaginative/6237_a_7562]
-
dai seama că George Meniuc (născut în 1918) e din aceeași generație cu Laurențiu Fulga (n. 1916) și Marin Preda (n. 1922), că Vasile Vasilache (n. 1926), Ion Druță (n. 1928), Aureliu Busuioc (n. 1928), Vladimir Beșleagă (n. 1931) și Serafim Saka (n. 1935) sunt contemporani cu Constantin }oiu (n. 1923), Ștefan Bănulescu (n. 1929), Nicolae Breban (n. 1934) sau George Bălăiță (n. 1935). Dialogul normal între cele două zone nu a existat până în 1989 și rămâne încă un deziderat. Până în
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
basarabean. Constantin Stere e sentimental și memorialistic în Smaragda Theodorovna, George Meniuc e nostalgic și poetic în Disc, Vasile Vasilache e comic și satiric în Povestea cu cocoșul roșu, Aureliu Busuioc e neorealist și ușor melodramatic în Singur în fața dragostei, Serafim Saka e socializant și psihologizant în Linia de plutire, Vladimir Beșleagă e analitic și panoramic în Zbor frânt, Ion Druță e simbolic și patetic național în Clopotnița, iar Emilian Galaicu-Păun e experimentalist și postmodern în Gesturi. Există o suficientă diferențiere
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
să cuprindă: Smaragda Theodorovna, primul volum din romanul memorialistic În preajma revoluției de Constantin Stere, Disc de George Meniuc, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc, Linia de plutire de Serafim Saka și Gesturi de Emilian Galaicu-Păun. Exista speranța de a obține acordul autorului pentru a introduce un roman de Ion Druță: Frunze de dor sau Povara bunătății noastre. Atunci când scriu sintagma "romanul basarabean" și încerc anumite generalizări (discutabile, nu am
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
vinde separat de drama Basarabiei. Cine o reprezintă epic cel mai bine? Până acum, numai Paul Goma și Ion Druță. La ce idei generale mă gândeam citindu-i pe prozatorii George Meniuc, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Emilian Galaicu-Păun, Serafim Saka (în această ordine i-am citit)? Pe Constantin Stere și Ion Druță îi cunoșteam dinainte, dar i-am reluat într-un nou context. Gesturi de Emilian Galaicu-Păun iese din discuție, pentru că este o narațiune experimentală, perfect integrată, sincronizată cu
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
1941-1965 nu selectează absolut nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966), un fragment scurt din jurnalul lui George Meniuc (1967), un text al lui Serafim Saka despre teatrul ,Luceafărul" din Chișinău (1986) și un eseu, cu multe locuri comune, de Gheorghe Mazilu, intitulat Singurătatea și creația (din 1989); restul volumului, adică aproape 300 de pagini, este ocupat de texte scrise și publicate din 1990 încoace
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
moarte. Și seniorii literaturii basarabene sunt reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Serafim Saka, dintre șaizeciști sunt prezenți criticii Eliza Botezatu, Gheorghe Mazilu, Ion Ciocanu și Mihai Cimpoi, dintre șaptezeciști poeții Nicolae Dabija, Andrei }urcanu (mai mult critic decât poet), Leo Butnaru și hispanistul Sergiu Pavlicenco, dintre optzeciști își spun opiniile Valentina Tăzlăuanu
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este eseul confesiv al lui Vladimir Beșleagă despre experiența sa cu cenzura. Serafim Saka meditează despre ,puterea și slăbiciunile scriitorului în fața puterii". Arcadie Suceveanu îl evocă pe George Meniuc, considerat unul din marii precursori, un zeu tutelar. Poetul Nicolae Dabija își exprimă credința în ,salvarea prin cultură ca șansă a popoarelor sărace". Sub
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
orice conjuncturi, e totalmente nefavorabil moldoveanului de dincolo de Prut. Basarabeanul lui Vasile Vasilache, cât o fi el de iubitor de frumos, e un leneș, un superficial împăcat cu soarta, lipsit de noroc și un veșnic perdant. În fond, tânărul țăran Serafim Ponoară din Povestea cu cocoșul roșu e un prost (sau un nătâng, un ins anapoda, un sucit), din categoria lui Dănilă Prepeleac. Nu-i reproșez scriitorului această viziune nefavorabilă (cum au făcut comisarii ideologici la apariția cărții), căci și prostia
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
cred că și-ar găsi aderenți în afară. Dar să vedem, oricât de sumar, despre ce e vorba, care sunt personajele, intriga, narațiunea și recuzita. Plecat la târg să cumpere ceva util pentru gospodărie (de pildă, o vacă pentru lapte), Serafim Ponoară, un țăran tânăr, de curând căsătorit, se întoarce cu un bouț (pe moldovenește), adică un vițel (pe românește), frumos, dar cam molâu, fără șanse prea mari să devină un tăuraș. Adus acasă, după proverbiala întâlnire cu poarta nouă, vițelul
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
simili-umane de înțelegere a lumii. E nostimă, dar puerilă, perspectiva vițelului asupra realității rurale. Proprietarul își înscrie vițelul în registrul agricol, îi dă un nume, Apis-Bălan, se pregătește să-i facă asigurare, îl duce în cireada satului. La antipodul lui Serafim Ponoară se află văcarul, Anghel Farfurel, ins descurcăreț, pragmatic, dotat cu ceas, brichetă-revolver și motoretă, comunicând cu sătenii prin intermediul postului de radio local. E puțin prea deștept pentru un văcar, dar e un personaj pitoresc: țiganul e, din câte se
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
cu ceas, brichetă-revolver și motoretă, comunicând cu sătenii prin intermediul postului de radio local. E puțin prea deștept pentru un văcar, dar e un personaj pitoresc: țiganul e, din câte se pare, copilul din flori al preotului și amantul nevestei lui Serafim Ponoară. El face grevă, ca să obțină o zi liberă pe săptămână, și văcarul care îl va substitui de ocazie va fi tocmai Serafim, cu totul excedat de grijile acestei misiuni. Până la urmă, bouțul devine o pacoste pentru Serafim și chiar
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
personaj pitoresc: țiganul e, din câte se pare, copilul din flori al preotului și amantul nevestei lui Serafim Ponoară. El face grevă, ca să obțină o zi liberă pe săptămână, și văcarul care îl va substitui de ocazie va fi tocmai Serafim, cu totul excedat de grijile acestei misiuni. Până la urmă, bouțul devine o pacoste pentru Serafim și chiar pentru sat. Proprietarul său, ajuns de minunea consătenilor, îl duce la târg să scape de el: îl schimbă pe o capră, capra pe
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
nevestei lui Serafim Ponoară. El face grevă, ca să obțină o zi liberă pe săptămână, și văcarul care îl va substitui de ocazie va fi tocmai Serafim, cu totul excedat de grijile acestei misiuni. Până la urmă, bouțul devine o pacoste pentru Serafim și chiar pentru sat. Proprietarul său, ajuns de minunea consătenilor, îl duce la târg să scape de el: îl schimbă pe o capră, capra pe o gâscă, iar gâsca pe un cocoș roșu - după modelul transparent al lui Dănilă Prepeleac
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]