1,009 matches
-
tânărului interpret. Prin aceasta, toți concurenții au avut de câștigat. Și tot prin aceasta concursul s-a impus ca o competiție a învingătorilor, unică în felul ei. În paralel cu Concursul Internațional de Canto, manifestările Festivalului Darclée ne-au oferit serate minunate, ca apariția tânărului mare pianist Matei Varga, revenit de curând de la New York unde se bucură de mai bine de un an de senzaționale succese. Ori recitalul mezzosopranei Iulia Merca și al baritonului Florin Estefan. Sau Concertul Omagiului lui George
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
să umble cu manuscrise ori cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece zilnic cîteva ore la BAR, nu ca director, dar ca om care citește (și asta și după ce s-a pensionat în 1974). Prezida săptămînal la Muzeul Literaturii serate literare devenite celebre. Se dedica mai ales autorilor din generațiile vechi, pe care-i urmărea însă meticulos biografic și bibliografic. Oprindu-te pe stradă, în curtea BAR sau în aceea alăturată a Uniunii Scriitorilor, avea totdeauna ceva interesant de comunicat
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
Cincea Roată și este un talk-show cultural. Cu argumente, de la cele statistice până la cele analitice, emisiunea cu pricina este, de departe, cel mai valoros produs cultural de televiziune pe care îl avem la ora actuală. De talia și de calitatea Seratelor TV ale lui Iosif Sava și a Profesiunii... sale a lui Nicolae Manolescu (adevărați "părinți fondatori" pentru talk-show-urile culturale moderne în România și, totodată, modele recunoscute și declarate pentru A Cincea Roată), emisiunea realizată și moderată acum de Robert Șerban
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
deja supravegheată de căștile albastre /evenimentele se petrec după 1974/ , numită involuntar ironic "strada libertății", e frecvent traversată de rafale de mitralieră, de răspunsurile firave ale puținelor arme grecești. Pe această linie se află luxosul conac unde, la o misterioasă serată, descinde personajul Keis, care își descrie la persoana întâi aventura. Intrigi politice, dezmățuri sexuale, o noapte... a lui Trimalchio, cu imagini ca din "la dolce vita". O carte nu numai palpitantă, dar care dă viață culorilor sudului, într-o lumină
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și totuși, P. Ispirescu a atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
și toți esticii din deceniile de comunism care dădeau clasă vesticilor. Cum să nu recunoști, în pofida fobiei d-tale, că fără micul ecran am fi rămas mai săraci? Dar să lăsăm filmele. Talk-show-ul lui Tudor Vornicu, l-ai uitat? Dar Serata muzicală a lui Iosif Sava? Nu ne aduceau ele în casă bucurii de nedescris? Probabil că d-ta, Telefob, te uiți la talk-show-urile de azi ale lui Stelian Tănase, Ion Cristoiu, Marius Tucă și nu mai ții minte ce era
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
departe, o tăbliță albastră pe care scrie Piața Iosif Sava. Am avut răgaz, așteptînd ca vecinii mei de la 8 să se spele pe mîini și să-și umple sticlele, sticluțele și bidoanele, am avut răgaz să să-mi amintesc de Serata muzicală, de amfitrionul de sîmbătă sau duminică după-amiază și să-l compar cu moderatorii (despre moderatoare numai de bine, din solidaritate de gen) care fac astăzi talk show-uri la televiziune. L-am zărit pe Iosif Sava la cîteva evenimente
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
împotriva oricărui conformism. În Jurnalul său, Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi amuzante din limba română. Căuta peste tot texte de origine africană, din Madagascar și din Oceania, pe care le-a folosit apoi la seratele Cabaretului. În program erau anunțate versuri ale triburilor Aranda, Kinya sau Loritja... Hugo Ball era mereu la baterie, iar Maya Chrusecz dansa purtînd măștile lui Iancu, pe texte de Tristan. Mișcarea se lansase. «În fiecare seară - constată Iancu - grupului nostru
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de avangarda artistică. Folosea în ziarele sale faimoasele fotomontaje ale lui Heartfield, practica tot felul de bravuri tipografice și, în 1922, se ocupa chiar de organizarea unei mari expoziții ruse de la Berlin.4 ) Cînd era la Zürich, nu rata nici o serată de la Cabaret, așa că l-a remarcat imediat pe Tzara. Într-o seară, l-a adus cu el pe Vladimir Ilici. Lui Marcel Iancu nu i-a venit să-și creadă ochilor - confirmă, de altfel, vizita în Jurnalul său: Prin fumul
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
activitate modernă, internațională, hi hi hi hi.» Micul grup începea să supraliciteze. Găsea că tonul dat de Ball era prea timorat. Trebuia lovit mult mai tare! Cu aceleași mijloace derizorii, grupul scrie texte incendiare și le testează pe spectatori la seratele zbuciumate din Zürich. Cu talentele sale de agitator și cu nihilimsmul său imbatabil, Tzara preia conducerea operațiunilor. Dada 1 a ieșit de sub tipar în iulie 1916. Volumul arată bine, cu coperta portocaliu intens, concepută de Iancu. Conținutul literar e tot
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
nu a operei, sau mai bine zis a unor evenimente relatate la cald în presa de specialitate. Poetul apare astfel în ipostaza de prieten al pictorului Victor Brauner sau de actor principal, alături de Oskar Pastior și Ernest Wichner, în cadrul unei serate culturale organizate la Institutul Goethe; pe de altă parte, moartea poetului și cărți in memoriam Gellu Naum (cum este cazul celei îngrijite de Iulian Tănase) sunt subiecte pentru alte articole ocazionale în presa vremii. Într-un cuvânt, lui Gellu Naum
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
1938, vine pe lume Călin-Sergiu Stoicescu, un copil de o frumusețe răpitoare, crescut cu guvernante nemțoaice și școlit la Școala Franceză. Mondenități și prietenii În această epocă, soții Stoicescu sunt în mijlocul lumii mondene, merg la baluri și organizează ei înșiși serate ca la carte. Multe dintre amintirile Doamnei Stoicescu, despre personalitățile și personajele românești pe care le-a cunoscut, datează din această perioadă (și, desigur, din cele anterioare): Haig Acterian, Aldulescu, Maria Antonescu, Costache Antoniu, Ana Aslan, familia Avakian, fam. Averescu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
fără să mă ia în seamă, preocupat să își continue gîndul care se torcea cu repeziciune, impetuos" ( pp. 35-36). Cu emoția unui discipol care intră pentru prima oară în cabinetului magistrului adorat descrie Dan Ciachir prima sa participare la faimoasa serată muzicală a lui Iosif Sava. Toate detaliile acelui eveniment (inclusiv, escalada emoției din zilele premergătoare) i s-au întipărit definitiv în minte pe atunci foarte tînărului scriitor. Iar titlul evocării spune totul, Prilejul ca dar. Cînd moare o lume este
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
complet. "Un haos franc, împins pînă la cinism, din care nimeni nu a înțeles o boabă, după cum au recunoscut cu toții". Harms, într-unul din caietele de însemnări, scrie o scurtă rugă, emoționantă: "Doamne, fă în așa fel încît acolo - despre seratele literare e vorba - să fie oameni care iubesc literatura. Iar Natașa să fie mai recunoscătoare cu versurile mele. Dumnezeule, fă ceea ce te rog. Fă asta, Dumnezeule." Așa am ajuns să mă rog și eu, uneori, în privința celor care văd și
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
contur de dorință. Poetul Droogenbroodt iubește deopotrivă slova scrisă și cea frumos rostită. Binecuvântat cu o voce catifelată, cu intonații (în-) cântătoare, nu ezită să-i împartă melodicitatea cu auditoriul său numeros, care se adună la răstimpuri să-l la seratele culturale pe care le organizează cu mult har, îmbinând muzica, poezia și artele plastice. La o astfel de adunare ne-am cunoscut și noi, în acordurile de chitară clasică ale unui profesor de muzică valencian, din vastul său cerc de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Eveniment de înaltă ținută intelectuală, unicat în peisajul cultural bucureștean, suita de serate „Eminescu, jurnalistul” continuă tradiția evocărilor dedicate Conștinței Naționale din perspectiva dimensiunii ziaristice, și nu numai, a creației sale. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul elegant al Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, nr. 38, București, a avut loc
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
ziaristice, și nu numai, a creației sale. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul elegant al Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, nr. 38, București, a avut loc luni, 12 decembrie, la orele 18:00 o nouă ediție a seratelor. Aceste serate cuceresc un public tot mai numeros. Este un public avizat, doritor de reuniuni intelectuale. Întâlnirea a debutat în acordurile cântecului tradițional de Crăciun , Noapte de vis, în sunet de orgă. A interpretat semnatara acestor rânduri. Poeta Rodica Subțirelu
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
nu numai, a creației sale. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul elegant al Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, nr. 38, București, a avut loc luni, 12 decembrie, la orele 18:00 o nouă ediție a seratelor. Aceste serate cuceresc un public tot mai numeros. Este un public avizat, doritor de reuniuni intelectuale. Întâlnirea a debutat în acordurile cântecului tradițional de Crăciun , Noapte de vis, în sunet de orgă. A interpretat semnatara acestor rânduri. Poeta Rodica Subțirelu, redactor- șef
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
numeros. Este un public avizat, doritor de reuniuni intelectuale. Întâlnirea a debutat în acordurile cântecului tradițional de Crăciun , Noapte de vis, în sunet de orgă. A interpretat semnatara acestor rânduri. Poeta Rodica Subțirelu, redactor- șef al revistei Cronica Timpului, moderatoarea seratelor, a salutat publicul format din prieteni fideli dar și pe aceia nou veniți. Autoritatea intelectuală a doamnei Rodica Subțirelu, impusă ca poetă, redactor șef și animator cultural de înalt și meritat prestigiu, este, de altfel, bine cunoscută. Pentru început, doamna
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
epocii în care trăim. Domnul Corneliu Zeana este aromân, adică “român absolut” , după o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân al limbii române, domnul Corneliu Zeana a invitat-o la microfon pe eleva MIhaela Bajdechi. Ea a recitat poezia Dorința de Mihai Eminescu. Rostirea ei a fost expresivă, caldă, emoționantă
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
emoționantă. Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, scriitoarea dr. Elena Armenescu ne-a vorbit despre Tradiții, obiceiuri, datini la români. Expunerea a fost însoțită de imagini semnificative, proiectate pe un mare ecran. La această ultimă serată a anului 2016 am avut privilegiul de a audia corul Symbol al Patriarhiei Române. Părintele profesor diacon Jean Lupu, dirijorul corului, un mare artist, a amintit cu această ocazie, câteva dintre ultimele succese și distincții obținute de formația sa la
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
pe care le oferă și pentru succesele bine meritate de care se bucură. Din repertoriul său atât de bogat și variat, corul Symbol ne-a oferit câteva creații românești religioase și laice, specifice sărbătorilor de iarnă. Poeta Rodica Subțirelu, moderatoarea seratei, a acordat părintelui profesor diacon Jean Lupu, și corului, precum și celor trei oratori invitați, câte o diplomă de participare din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Actrița Doina Ghițescu, în chip de Crăciuniță, a oferit cadouri membrilor corului Symbol și le-
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
trei oratori invitați, câte o diplomă de participare din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Actrița Doina Ghițescu, în chip de Crăciuniță, a oferit cadouri membrilor corului Symbol și le-a adresat felicitări de Crăciun și de Anul Nou. La finalul seratei, ascultând urările adresate de membrii trupei Teatrul Nostrum, afiliat Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), toți cei prezenți au primit covrigi, mere și nuci, așa cum e datina la români. Serata „Eminescu, jurnalistul” încheie, cu această ultimă ediție din decembrie 2016
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
adresat felicitări de Crăciun și de Anul Nou. La finalul seratei, ascultând urările adresate de membrii trupei Teatrul Nostrum, afiliat Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), toți cei prezenți au primit covrigi, mere și nuci, așa cum e datina la români. Serata „Eminescu, jurnalistul” încheie, cu această ultimă ediție din decembrie 2016, un an fructuos. Este un an în care UZPR a reliefat în variate moduri, și din diverse perspective, anvergura personalității tutelare a culturii române. Pentru Eminescu presa a fost o
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]