9 matches
-
la orele - câte mai sunt - de literatură română. Asemeni celor mai mulți dintre revoluționarii de la 1848, Nicolae Bălcescu s-a născut - la București, la 29 iunie 1819 - într-o familie de mici boieri, cea a pitarului Barbu Bălcescu și a soției acestuia, serdăreasa Zinca Petreasca Bălcescu, proprietari ai unei moșii mici la Bălcești, în Argeș. Nicolae a avut doi frați, implicați în Revoluția de la 1848, și două surori, dintre care una mai ales i-a fost deosebit de atașată și l-a îngrijit în
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
a participat la Revoluția din 1848. Prin capodopera sa "Românii supt Mihai Voievod Viteazul", Bălcescu l-a impus în canonul național pe voievodul Mihai Viteazul. Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al "„serdăresei”" Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui a murit în anul 1824. Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
și altfel de celebrități, oameni care au construit orașul aproape așa cum este astăzi. Printre aceste personalități poate sta la loc de cinste Anton Cincu, născut în Tecuci și demnitar la mijlocul secolului al XIX-lea în Tecuci. Mama lui Anton Cincu, serdăreasa Smaranda, supranumită doftoroaia, l-a îngrijit chiar și pe domnitorul Alexandru Ion Cuza. Ea a înființat în anul 1845 o bolniță, singurul dispensar sanitar din județ. Aici a adus ca doctori pe Sarhos Frantz care dădea consultații gratuite și pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Dorohoiului, pe care îi plătește din banii ei. Vin apoi aici ca medici Filip Sachelarie și Jan Kopețki, ultimul de origine poloneză. Numele acestui doctor polonez, Jan Kopețki, ce a avut o contribuție importantă la înființarea spitalului din Tecuci, alături de serdăreasa Smaranda Cincu, este dat în prezent străzii pe care se găsește casa părintească din Tecuci. Smaranda împreună cu soțul ei, Tudoran Cincu, au dăruit orașului două moșii care împreună cu cea răscumpărată de ei în anul 1820, formează perimetrul orașului Tecuci. Serdăreasa
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
serdăreasa Smaranda Cincu, este dat în prezent străzii pe care se găsește casa părintească din Tecuci. Smaranda împreună cu soțul ei, Tudoran Cincu, au dăruit orașului două moșii care împreună cu cea răscumpărată de ei în anul 1820, formează perimetrul orașului Tecuci. Serdăreasa stăruiește pe lângă reprezentanții serviciului sanitar din Moldova pentru înființarea unui spital, astfel că la 23 noiembrie 1863 este inaugurat spitalul din Tecuci în localul unde acum este judecătoria. Anton Cincu, la rândul său, lasă prin testament, la moartea sa în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în 1868. Este vorba de Adjudu-Vechi, nu de Adjudul Nou care a început să se formeze pe la 1770. De altfel, în hrisovul domnesc al domnitorului Moldovei Mihail Șuțu, din 1795 se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în 1868. Este vorba de Adjudu-Vechi, nu de Adjudul Nou care a început să se formeze pe la 1770. De altfel, în hrisovul domnesc al domnitorului Moldovei Mihail Șuțu, din 1795 se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
către mijlocul veacului al XVII-lea. Istoricii nu știu unde i se află mormântul. Ei (Sever Zotta, mai cu seamă) au scotocit arhivele poloneze pentru a-i reface existența. Iar pe armașul Nicoară (Nicoriță) îl mai aflăm și în Neamul Șoimăreștilor... Vitierniceasă, serdăreasă și, în cele din urmă, Doamnă a Moldovei într-un loc în cronică, vorbind despre soția lui Dabija Vodă, Ion Neculce spune că „Dabijoaie au mai avut și alți bărbați [informație cunoscută și muntenilor] mai înainte până a o lua
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nefiind exclusă influența lor reciprocă. Un alt termen frecvent în teatrul comic al lui Alecsandri, șucada, e considerat turcism, dar are o evoluție semantică în care s-ar putea să fi jucat un rol și apropierea fonică de țigănescul șucar: "serdăreasa are niște ochi... șucada" ( Agachi Flutur).
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]