289 matches
-
în ancheta cotidianului Milliyet, devansându-le pe rivalele Galatasaray și Fenerbahce. În afara lui Lucescu, au mai fost obținute alte trei locuri unu - cea mai bună echipă: Beșiktaș; cel mai bun fotbalist: Sergen Yalcin (Beșiktaș); cel mai bun conducător de club: Serdar Bilgili (Beșiktaș). Antrenorul român a primit cel de-al patrulea premiu de prestigiu în Turcia pentru că a format o nouă echipă la Beșiktaș și a cucerit titlul chiar în anul în care clubul împlinea un secol de existență. Crește numărul
Agenda2004-2-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281937_a_283266]
-
comportat aidoma acelui domnitor evocat de Negruzzi în Negru pe alb, domnitor care la spartul tîrgului domniei sale nu i-a lăsat omului său nici timpul pentru a-i anunța pe ridicații în rang, după nume, dacă au ajuns pitari ori serdari. Venind timpul fugii lui vodă, omul său, care nu ajungea la capătul listei, i-a anunțat pe cei rămași la rînd că au devenit pitari și serdari și a luat-o din loc după vodă. Dacă în ceea ce s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
-i anunța pe ridicații în rang, după nume, dacă au ajuns pitari ori serdari. Venind timpul fugii lui vodă, omul său, care nu ajungea la capătul listei, i-a anunțat pe cei rămași la rînd că au devenit pitari și serdari și a luat-o din loc după vodă. Dacă în ceea ce s-ar putea numi lista lui Constantinescu s-au strecurat și nume neavenite pentru decorații, asta nu înseamnă că decorațiile respective și-au pierdut greutatea. A face din asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
am crezut că nu putem face asta, că e mult prea complicat, aproape irealizabil. A fost greu pentru că, din păcate, nu găseam documente scrise cu descrierea costumelor. Am fost nevoiți să cercetăm miniaturile și costumele expuse în Topkapi”, a povestit Serdar Basbug, designerul costumelor. Pe Meryem Uzerli, actrița care o interpretează pe Hurrem, soția sultanului, autenticitatea și frumusețea rochiilor au ajutat-o să intre mult mai ușor în rol, în timp ce Halit Ergen, actorul care îl interpretează pe sultanul Suleyman a fost
“Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii”, reconstituirea unei lumi () [Corola-journal/Journalistic/81179_a_82504]
-
satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lista monumentelor la numărul 2373 (arhitectură). -Biserica cu hramul “Sfântul Gheorghe”- este cel de-al doilea monument istoric și de artă al orașului, amplasat la intersecția străzilor Erou Colonel Dr. Popovici cu Sunătorii. A fost ctitorită în anul 1830, ctitor serdarul Nicolae Saegiu. Ca și biserica cu hramul “Sf. Nicolae” și această biserică este înscrisă pe lista monumentelor la nr. 2372. Alte monumente istorice și de artă existente pe teritoriul orasului: -Crucea Eroilor de pe Dl. Gurga ridicat în anul 1935 de către
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu știu cîți intelectuali mai au azi pofta de a-l face. Rezultatul e un volum al cărui farmec te învăluie tocmai în măsura în care evocă o lume veche și plină de miresme tari. Cinurile boierești cu sunetul lor arhaic (logofăt, clucer, serdar, armaș, sluger, pitar etc.), detaliile heraldice (cap de taur cu botul străpuns de o săgeată, stele în opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie Lecca: „Ca
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
a născut în anul 1771, iar la 9 decembrie 1832 se afla încă în viață, numele său fiind menționat într-un act de judecată. Medelnicerul Mihalache Paleologu a avut, printre alți descendenți, un fiu, Nicolae Paleologu, ajuns până la demnitatea de serdar și mort în anul 1874. Nicolae Paleologu este tatăl lui Mihail (Mișu) Paleologu 1848 - 31 decembrie 1903), doctor în Drept la Paris (1869), consilier la Curtea de Casație și director al ziarului „Timpul”. A avut două căsătorii, din cea de-
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea averii este ridicat la rangul boieresc de pitar (1839) și apoi la treapta mai înaltă de serdar (1850)60. Grigore Pleșoianu a intrat în viață aproape sărac căci la moartea tatălui său Paraschiv (în 1830) el moștenise în județul Mehedinți, împreună cu fratele său Dimitrie, proporgic în armată și cu sora sa nevârstnică, căreia trebuie să-i asigure
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
1595) și Giurgiu (15-20 octombrie 1595). Cronicarii otomani, unii direct, alții în cuvinte mai acoperite, recunosc înfrângerea:,,Haidar-pașa, beilerbei de Rumelia, si-a găsit o moarte de martir într-o mlaștină...Apoi...din pricina învălmășelii, Mustafa-pașa, fiul lui Aias pașa, fratele serdarului, și Husein pașa..au fost călcați în picioare". Întreaga creștinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator, iar după moartea sa, în hârtiile găsite sub pernă, s-a aflat o scrisoare în care acești creștini îl numeau „Steaua lor
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
în comerțul cu unt și lână. Întreținea relații comerciale cu casele din Viena și cu „Casa cea mare a lui Manicati Saphranos din Sibiu“. A avut în arendă vămile oltenești. În anul 1818 a primit de la Vodă Caragea rangul de serdar, intrând astfel în rândurile boierimii. Averea sa cuprindea moșiile de la Corlățelu, Zănoaga și Broscari, două vii, case în Craiova, iar din 1824, a luat în arendă, moșiile Breasta și Slătioara din județul Olt. În anul 1828 s-a mutat la
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu, pitarul Chirilă Ciocârlie, d. Ioan Roată, d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul Cost. Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu, vornicul Manolaki Costaki, medelnicerul Vasilie Nicolau, d. Vasile Stan, aga Manolache Costin, spătarul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fabrică de gaz din Moldova, care a intrat în funcție la 8 martie a aceluiași an. Apărută cu doi ani mai târziu decât prima rafinărie din Țara Românească, acea distilărie a fost înființată de către o companie formată din Iohan Lewandowski, serdarul Gr. Miller și Simion Iosipovici, la care s-a adăugat ceva mai târziu Iancu Seritopol. Compania a reușit să ia în antrepriză iluminarea cu gaz a orașului Iași, în care scop Lewandowski a plecat în Germania, Cehia și Franța, de unde
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri cu barbă”, nu mai mult de 30-40 la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
, Iorgu (sec. XIX), autor dramatic și traducător. Despre fiul paharnicului Răducanu Copcea se știe doar că era serdar, candidat la judecătoria Putnei (prin 1850). A făcut parte din grupul intelectualilor din Moldova care a pregătit revoluția de la 1848. Pentru teatrul din Iași a scris o comedie într-un act, Plete lungi și minte scurtă, cu o intrigă facilă
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
seducție fascinantă, precum acel Iani Deli, bufon la Curtea lui Vasile Vodă, desprins parcă din Capriciile lui Goya. SCRIERI: Banchetul, București, 1967; Trinitate confidențială, București, 1968; Suplinitor, București, 1971; Șah etern, București, 1971; Războiul lui Vasile Vodă Cannano, București, 1978; Serdarul podinilor, București, 1982; Provincia sufletelor, București, 1985; Judele păstorilor, București, 1986. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Valentin Berbecaru, „Banchetul”, GL, 1967, 27; Magdalena Popescu, Valentin Berbecaru, „Trinitate confidențială”, GL, 1968, 25; Alex. Ștefănescu, Valentin Berbecaru, „Suplinitor”, LCF, 1971, 29; Virgil Ardeleanu
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
în 1824 că se simte aproape de „Sfânta Eladă, mamă a eroilor“, iar în 1828 Constantin Brăiloi scria tatălui, în greacă și franceză, din Genova, că este bucuros că francezii au acordat protecție grecilor. Mărturie stau și scrisorile lui Gheorgakis Lascaris serdarul către prietenii săi din Transilvania și Ungaria, ce conțin detalii asupra evoluției evenimentelor din Grecia și asupra vieții grecilor din Moldova după 1821 (ibidem, p. 43). • Vezi Spyros D. Loucatos, Le phillélenisme balcanique pendant la lutte pour l’indépendance hellénique
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și din Mantova“, zece ani mai târziu, la Iași, se citea L’Observateur du cabinet care apărea la Amsterdam și o anumită sumă era alocată cu regularitate pentru „cheltuiala gazeturilor“. Dintre acestea, „gazeturile de la Englitera“ veneau în 1777 pentru învățatul serdar Gheorghe Saul, odată cu acea „Gazette des DeuxPonts“ în care Carra își publica în același an fragmente din Histoire de la Moldavie et de la Valachie: „gazet de Doipont, franțujesc“26. Totodată, informatorii domnilor fanarioți erau înșiși diplomații occidentali. De pildă, La Fayardie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-se cu imaginea patriarhală a conacului cu pridvor al lui Amza Jianu; boierul poartă ișlic și haine orientale, e diplomat și sedentar, încercând să salveze liniștea propriului cămin prin compromisuri, cum e acela de a invita la masă pe Cârc Serdarul Pervanoglu, fanariotul tipic, muiat în aur, cu un chip hâd și vorbind românește stricat. Lacom, libidinos, prost și laș, Pervanoglu e îmbrâncit afară de Iancu Jianu; toți actorii narațiunii se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
cosmopolite, și bătrânul său părinte, păzitor al vechilor și bunelor obiceiuri, amintește de Iorgu de la Sadagura a lui V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un fel de cânticel comic ar fi Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu (1871), unde, la fel ca la Alecsandri, sunt luate în răspăr falsul patriotism, demagogia, parlamentarismul. În teatrul istoric, rezultatele sunt deplorabile. În afară de anacronisme și de absența unei atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
lui Ștefan Vodă, Iași, 1850; Săracul cinstit, București, 1851; Ucenicul șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion Horia Rădulescu, Contribuțiuni la istoria teatrului din Muntenia (1833-1853), București, 1935, 74-82; Brădățeanu, Drama, 56-58; Dicț. lit. 1900, 422. F.F.
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
a editat patruzeci și opt de capitole în „Magazin istoric pentru Dacia”. Versiunea în optzeci de capitole a fost tipărită de Ștefan D. Greceanu în 1906. Versiunea integrală a cronicii (restituită, se zice, de acel manuscris copiat prin 1730-1740 de serdarul Grigore Greceanu) va fi imprimată în 1961 de Mihail Gregorian, în ediția Cronicari munteni. SCRIERI: Istoria Țării Românești de la 1689-1700 (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, II, 1846, 129-176, 193-228, 321-354, reed. în Cronicarii Țării Românești, II, București, 1847
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
ȘTIRBEI, Barbu (c. 1753 - 1813, București), memorialist. Descendent din familia Buzeștilor, Ș. e fiul Dumitranei și al postelnicului Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul, fire retrasă, își petrecea timpul citind gazete grecești, franțuzești și italienești. În vara anului 1796, având sănătatea șubredă, Ș. pleacă în străinătate, pentru cură. După o călătorie prin
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]