13 matches
-
întâi în calitate de cantautor! Toto Cutugno a participat la festivalul de la Sanremo de 14 ori, în perioada 1970 - 2008! Artistul a prezentat 28 de melodii la Sanremo, în această perioadă câștigând de 6 ori locul al doilea: în 1984 cu cântecul “Serenata”, în 1987 cu “Figli”, în 1988 cu ”Emozioni”, în 1989 cu piesa “Le mamme”, în 1990 cu Ray Charles cu cântecul “Gli amori” (“Loves”, intitulată “Good Love Gone Bad” în versiunea lui Charles) și în 2005, cu Annalisa Minetti, cu
Toto Cutugno 35 de ani de la Festivalului Sanremo by http://www.zilesinopti.ro/articole/8358/luna-aceasta-se-implinesc-35-de-ani-de-cand-toto-cutugno-a-castigat-pentru-prima-oara-festivalul-de-la-sanremo [Corola-blog/BlogPost/100794_a_102086]
-
lume vor putea fi ascultate și la București, săptămâna viitoare: l’italiano vero concertează la Sala Palatului alături de o orchestră simfonica! Timp de două ore, fanii celebrului artist se vor putea bucura de hiturile care l-au consacrat: „L’Italiano“, „Serenata“, „Insieme: 1992”, „Figli”... Biletele pentru acest concert se găsesc în rețeaua BILETOO, la Magazinul Biletoo.ro din Unirea Shopping Center (parter, intrarea de lângă McDonald’s), Librăriile Librarium și Eminescu, magazinele Flanco, Muzica, Sala Palatului, Palatul Național al Copiilor și magazinul
Toto Cutugno 35 de ani de la Festivalului Sanremo by http://www.zilesinopti.ro/articole/8358/luna-aceasta-se-implinesc-35-de-ani-de-cand-toto-cutugno-a-castigat-pentru-prima-oara-festivalul-de-la-sanremo [Corola-blog/BlogPost/100794_a_102086]
-
Inima lui după dorința sa a fost dusă la Dresda într-o casetă aurită.Moartea lui a declanșat o undă de tristețe și doliu în rândul saxonilor fiind cântată de barzii din acel timp.In Hamburg studenții de teologie în "Serenata Eroica" folosesc melodia de doliu care a fost cântată la moartea lui "August cel Tare".Un bust al lui August datând din secolul XIX se găsește în "Walhalla" din Bavaria
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
-o compozitorul George Grigoriu. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Romă. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marină Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășeneasca
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
sunet special, fiind baza tuturor mici orchestre „conjuntos criollos”, numite și „conjuntos de harpa, cuatro y maracas”. Există mai multe genuri populare de muzică, printre care galeron, corrido și guaracha. Muzica indigenă este exemplificată de către grupurile Un Solo Pueblo și Serenata Guayanesa. Stiluri muzicale și piese tipice, au apărut în principal în jurul "llanos-urilor" cu influență spaniolă, inclusiv "Alma Llanera" (de Pedro Elías Gutiérrez și Rafael Bolívar Coronado), "Florentino y el Diablo" (de Alberto Arvelo Torrealba), "Concierto en la Llanura" de
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
dintr-un simplu termen muzical într-o formă fundamentală de organizare a unor compoziții de mare anvergură. În epoca de tranziție către perioada clasică multe denumiri diverse se refereau la opere cu una sau mai multe mișcări, de exemplu ""divertimento"", ""serenata"", ""partita"", regrupate sub termenul general de ""sonată"". În 1771, Joseph Haydn folosește pentru prima dată denumirea de "sonată" pentru compoziția care va fi catalogată mai târziu ca "Sonata nr. 1 pentru pian". La început, structura cea mai obișnuită a unei
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În domeniul literar se remarcă prezența lui Victor Eftimiu, care colaborează de la primul număr cu povestirea El haiduc Bujor, urmată de Kiriakitza și Una serenata, a lui Brătescu-Voinești cu Un accidente. Din proza lui I. L. Caragiale se publică, în limba franceză, O făclie de Paste și 25 de minute. Cezar Petrescu e prezent cu El cămin de Corcho și La aventură, Liviu Rebreanu cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
a depășit pe sine, reliefând pe întreg parcursul serii, dar mai ales la Mozart, subtilitatea instrumentației dramatice, atât de particulară compozitorului. Iar rezultatul a fost o executare dintre acelea la care simți că după Mozart interpretat așa (e vorba de “Serenata notturna“), n-ai mai putea asculta nimic altceva, pentru că orice ar părea desuet. Dar, a urmat tot Mozart, respectiv Concertul pentru pian și orchestra nr. 25 în Do major. Și tălmăcirea dată de pianistul rus Alexei Nabioulin, împreună cu orchestra și
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
night din Phantom of the Opera - Andrew Lloyd Webber Tango în Re Major - Isaac Albeniz Rainbow Quartet - sâmbătă, 05 noiembrie, ora 17,00. Program Blue Tango - L. Anderson Tango în D - I. Albeniz Jalousie Tango - J. Gâde Tango - M. McLean Serenata - M. McLean Rhumba - M. McLean Csardas - M. McLean Fandango - M. McLean Tango “Chromatique” - M. McLean “El Choclo” Tango - A. Villoldo “Por Una Cabeza” - C. Gardell
Evenimente culturale la Palatul Mogoșoaia () [Corola-journal/Journalistic/68419_a_69744]
-
muzical vienez pre-beethovenian. A fost o întâlnire de zile mari a orchestrei, a pianistului, un pasionat dirijor, pasionat muzician, a noastră, cu marea muzică, cu marile spirite ale acesteia. Fermecătoare s-a dovedit a fi simplitatea și suplețea frazării în ,Serenata notturna" de Mozart; superb tensionată în construcția ei a apărut Simfonia în sol major nr. 92, ,Oxford", o muzică a europeanului, a celebrului pe continent papa Haydn, muzică oferită melomanilor londonezi; frumusețea simplității expresiei, arhitectonica majestoasă, profunzimea părții introductive lente
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
acel Lică, pentru care Lina avea slăbiciune! Doctorul Rim credea chiar că pe vremuri urâta de Lina o fi făcut ochi dulci verișorului care, desigur, nu-și bătuse capul cu ea, dar o găsea și acum bună de jumulit. - O serenată! O serenată! rânjea Rim batjocoritor, în lăcașuri adăpostite din el. O serenată, pe care însă și el, Rim, o persoană așa de importantă, consimțise să o cânte, fie cât de strident, luând pe Lina în căsătorie. Pe cucoana Lina! - îi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pentru care Lina avea slăbiciune! Doctorul Rim credea chiar că pe vremuri urâta de Lina o fi făcut ochi dulci verișorului care, desigur, nu-și bătuse capul cu ea, dar o găsea și acum bună de jumulit. - O serenată! O serenată! rânjea Rim batjocoritor, în lăcașuri adăpostite din el. O serenată, pe care însă și el, Rim, o persoană așa de importantă, consimțise să o cânte, fie cât de strident, luând pe Lina în căsătorie. Pe cucoana Lina! - îi spuneau glasuri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe vremuri urâta de Lina o fi făcut ochi dulci verișorului care, desigur, nu-și bătuse capul cu ea, dar o găsea și acum bună de jumulit. - O serenată! O serenată! rânjea Rim batjocoritor, în lăcașuri adăpostite din el. O serenată, pe care însă și el, Rim, o persoană așa de importantă, consimțise să o cânte, fie cât de strident, luând pe Lina în căsătorie. Pe cucoana Lina! - îi spuneau glasuri mai intime încă - care, lipsită de tact, găsise de cuviință
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]