31 matches
-
fiorii unui râs homeric. Am dat nu întâmplător aceste nume, pentru că ele reprezintă tot ce-are mai spectaculos pesedismul în materie de intelectuali. Adică aceeași veche gardă a băieților obișnuiți să sufle în trâmbița partidului, oricare va fi fiind acela. Servilitatea a fost întotdeauna aducătoare de arginți și de posturi grase, așa că amănuntele referitoare la etică, valoare sau competență sunt irelevante când le rostim în legătură cu acești domni. Nu-mi rămâne decât să sper că seria conferințelor va continua și că românii
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
gură: ,Pontiful care îl sărută pe preot pe gură arată prin aceasta că îl primește ca pe un egal al său3." Sărutul piciorului exprimă, dimpotrivă, supunere. El arată o completă devalorizare de sine în profitul persoanei sărutate, coborîre care exprimă servilitate, umilință și chiar umilire. Modul acesta de prosternare poate să semnifice nu doar recunoașterea unei puteri și a unei superiorități, dar și semnul unui mare respect, a unei recunoașteri sau chiar o cerere de iertare. In timpul prezentărilor în fața papei
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
ajuns astăzi la zeci sau chiar sute de milioane: daca atotputernicul de azi nu mai poate face față singur, acesta trebue însă să delege. Din păcate, cei însărcinați cu această activitate o deleagă mai departe, diluând astfel responsabilitatea și încurajând servilitatea, dorința de a place celor de mai sus. Această duce la șubrezirea suportului popular și în final la nemulțumiri care-l dau jos atât pe cel servit cu exces de devotament, cât și pe sicofanți. Cei antici descriau doar politică
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
relațiile lumii scriitoricești cu puterea comunistă se înrăutățesc, devin critice. Din primul moment, de altfel, al schimbării de curs, Ceaușescu a fost nevoit să ia act de nemulțumirea scriitorilor, exprimată fățiș. Chiar Zaharia Stancu, președintele Uniunii, de obicei obsecvios până la servilitate cu Ceaușescu, declara la ședința convocată de dictator pentru a lansa Tezele, că nu le înțelege rostul și că scriitorii sunt nedumeriți și neliniștiți, că așteaptă explicații. Această atitudine cu totul în afara uzanțelor l-a contrariat puternic pe Ceaușescu, mai
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
le place să alimenteze discordia care domnește între cele două clase de boieri." În concluzie, "un rău general sau mai degrabă un fel de epuizare face să moară societatea moldavă." Această societate moare în urma colaborării boierilor cu rușii și a servilității față de turci printr-un fel de înstrăinare care, sub tirania prințului Sturdza (domnitor al Moldovei), implică interzicerea pătrunderii ideilor noi. Comentariile lui Colson sînt foarte dure: "Toate aceste neînțelegeri întrețin în societatea moldavă un sentiment de egoism. Moldovenii își pierd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale unei culturi europene Accentuarea determinismului extern în istoria Principatelor conduce la construirea unui discurs al dezvoltărilor interne în jurul a doi poli: pe de o parte, clasele înstărite se supun directivelor externe și trec de la subordonarea față de otomani la o servilitate pro-rusă; pe de altă parte, poporul, victima asuprită prin aranjamentele impuse, reprezintă adevărata rezistență a spiritului național împotriva opresiunilor externe. Acest schematism, care aparține romanticilor din perioada 1830-1850, dovedește dificultatea de a articula două peisaje acela al granițelor balcanice ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
învățămîntul în limba română, limbă considerată ca inutilă, pentru că toate manifestările vieții publice se desfășoară în limba rusă... Publicistul judecă foarte aspru pe clerici care, spre deosebire de preoții din Transilvania, varsă lacrimi de crocodil pentru bieții țărani, dînd însă dovadă de servilitate în privința rușilor. Pentru el, speranța unor schimbări se așteaptă de la liberalii ruși care sînt sensibili față de cauza naționalităților. Ca și în toată Rusia, liberalii din Moldova se aliază cu naționaliștii. Octombrie 1905 găsește un ecou favorabil la liberalii și la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
organizată la care sîntem supuși, într-un spirit de conformism față de regim și bineînțeles, față de "genialul" Stalin și compania. În comparație cu socialismul la care visam pînă în acești ultimi ani, totul este deplorabil. Am înregistrat săptămîna trecută o altă explozie de servilitate și absurd: decizia guvernului și a Partidului Muncitoresc Român, semnată de Gheorghiu-Dej, care anunță "construcția Metropolitanului din București". Se poate spune că asta-i ceea ce ne lipsea cel mai mult... În aceste vremuri în care criza de locuințe este înspăimîntătoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pagini întregi consacrate aniversării răscoalei țărănești din 1907 ca act revoluționar. Pe de altă parte sînt inserate articole abile de reflecție fundamentală asupra problematicii criticii, fără a se face nici o trimitere la perestroika. În această ambianță nesigură, de resemnare, de servilitate, de mîndrie și totodată dezertare, Gorbaciov se întîlnește cu românii. Organul partidului român, Scînteia, nu acordă decît o jumătate din prima pagină vizitei lui Gorbaciov, de luni, 25 mai 1987, vizită comentată în următorii termeni: "Poporul român salută cu satisfacție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
universal în cele din urmă alegeri comunale, adecă abținerea absolută a imensei majorități a alegătorilor și participarea la ele numai a politicianilor și gardelor civice, nu ne-ar fi dat un tablou fidel și o idee exactă despre mizeria și servilitatea unor alegeri făcute în asemenea condițiuni. Sofismele spuse deja de d. C. A. Rosetti în articolele sale asupra acestei cestiuni se repetă pentru nu știm a câta oară, ca și când realitatea, adecă practicarea reformei în alegerile ce-au avut loc n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ai din dorințe.” (Epicur) „Duc lipsă de multe cei care-și doresc prea multe.” (Horațiu) Cine face multe complimente le strică. (Un compliment care este supralicitat Își pierde semnificația; ba chiar mai mult, poate irita, fiind suspectat de nesinceritate sau servilitate.) „Cumpănește În gând cuvântul și În faptă gândul.” (W. Shakespeare) Să nu râdă frunza de sus când cade cea de jos. (Să nu ne bucurăm de necazul unui confrate, ignorând faptul că aceleași vicisitudini care l-au făcut să piardă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o alternativă viabilă la critica tradițională. Această ambiguitate funciară este și motivul pentru care lucrarea nu reușește să justifice de ce modelul critic pe care îl promovează („E timpul pentru discursul critic de a muta accentul pe sine, de a depăși servilitatea nejustificată față de un text cu care seamănă în mod sugestiv și deloc surprinzător prea mult pentru a-i purta respect exagerat”) ar putea constitui un proiect teoretic de perspectivă și nu o simplă mostră de narcisism exacerbat. SCRIERI: Cristian Popescu
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
puterea inimii și pe cât a putut de bine, și chiar până la un punct de nesuportat, și chiar atunci când se sufoca, și chiar atunci când moartea se apropia, a fost nerăbdător, poate chiar copilărește (iartă-mă pentru asta), chiar cu o oarecare servilitate, să facă ce i se cerea. În cele mai bune clipe acest om a fost mai bun la suflet decât am fost eu În clipele mele cele mai bune sau decât aș putea fi vreodată. A fost conștient că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
buget mică” rezumă tipul polițaiului Pristanda. Ticurile verbale nuanțează diferențele dintre personaje de același tip. Concentrate în cuvintele „rezon” și „curat”, formulele celor doi polițai, Ipingescu și Pristanda, fixează două raporturi deosebite: amiciția cu care Ipingescu încuviințează spusele negustorului și servilitatea totală a lui Pristanda. Farfuridi e simpatic, amuzant și odios, construit prin automatism și caricatură, vizibile mai ales în vorbirea personajului. Pe Farfuridi îl caracterizează ticul verbal „fix”. El poate spune în virtutea inerției, „Zece trecute fix”, „douăsprezece trecute fix” și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
îl întovărășise până acasă, și pe drum, din maliție gratuită, asigurase pe Pomponescu că Suflețel e un mare admirator al lui Ioanide. Pomponescu învinse o mică convulsie a feței. Indispoziția, cu totul obscură, ar fi rămas ineficientă dacă Hagienuș, din servilitate, n-ar fi făcut a doua zi o vizită lui Pomponescu, într-un fel de prezentare înainte de evenimentul oficial. În biroul lui Pomponescu, rezemat de un raft de cărți, zărise un portret al acestuia, executat de Aslan și oferit prezumtivului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru a sublinia buna dispoziție, ascultarea, sârguința în muncă, amabilitatea și respectul față de omul alb sau de reprezentanții lui. Șeful e ascultat, iar ținutul Mbeti e considerat drept cel mai ușor de administrat și cel mai... productiv: în contextul acestei servilități, Okelataka supralicitează. Până în 1925, acești vânători iscusiți participă la prelucrarea fildeșului (care este, împreună cu adunatul cauciucului, activitatea principală a CFHBC). Ei nu numai că se ocupă de culturile din jurul satului, dar pleacă în plus pentru câteva luni în expediții (conduse
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
doi maeștri, fapt care-și găsește o justificare în cazul lui Paciurea și prin faptul că acesta era profesor la secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București. "De aceea toată sforțarea lor se epuizează într-o inteligentă servilitate tehnică, într-o imitare pur exterioară și superficială a maestrului Rodin și maestrului lor imediat, Paciurea"310. Totuși, Șirato face și câteva concesii: G. Tudor, figurile d-lui Leonida, remarcat pentru "tehnica impresionistă", și un nud de Olteanu. Șirato remarca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
când cu degetele, când cu vârful ascuțit al unei pene. Astfel este această breaslă deosebită care nu se amestecă nici cu românii, nici cu vreun alt trib din rasa ei. Lăutarii merg cu capul sus și nu au nimic din servilitatea, din josnicia celorlalți țigani. Fizionomia lor e aceea a unor adevărați artiști; au în general trăsături frumoase; când cântă, privirea lor are ceva ce ține de inspirație. Se îmbracă bine și, fapt remarcabil, dirijorii poartă costumul vechilor boieri: ișlicul, anteriul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de nord a districtului. Îl inițiam în tainele meseriei pe un recrut cu gura bogată pe nume Sidwell, un puști care tocmai scăpase dintr-un stagiu de trei ani în Poliția Militară din Canal Zone. Îmi sorbea fiecare cuvânt cu servilitatea tenace a unui cățeluș de companie și era atât de îndrăgostit de munca polițiștilor în civil, încât obișnuia să frece menta în secție după terminarea orelor de patrulare, trăgându-se de șireturi cu gardienii, dând cu prosopul în afișele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și orientarea spre Vest, s-a lovit de "Influența predominantă a Rusiei" care "a lucrat intens pentru a zădărnici astfel de planuri". Apoi, "A fi suspectat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din funcțiuni publice. Servilitatea față de interesele Rusiei era un titlu de promovare... De la domn și până la cel mai modest funcționar, toți știau că slujba lor era la bunul plac al consulului rus...." (Marx: 1964, 174-175). Referindu-se la sentimentele populației față de puterea rusă, Marx
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Entuziasmul la comand( pe care am vrut să-l instituim în presă, laudele constante cu privire la învingător, efuziunile de mulțumire, coloanele de apoteoze ridicate la cel mai mic semn de bunăvoință, atenția în insultele cu privire la Anglia, toată această emulație veselă în servilitate incită publicul la ripostă. Campania care constă în a convinge Franța de fericirea de a fi fost învinsă oferă puține șanse de succes. " Le Jour-Echo de Paris au fost primele care s-au autolichidat pe 31 martie 1942. Invazia Germaniei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mintală rurală, adică rezistentă la schimbare, eternă, arhaică (unii analiști o Înregistrează În contul calităților). O tenacitate și o viclenie a supraviețuirii, o adaptabilitate și un egoism defensiv (noi am zice azi: articulare la situație, dependentă de context), duplicitate și servilitate (capul plecat sabia nu-l taie!), talent În arta disimulării și a salvării aparențelor. O „pasivitate incorigibilă”, o „lașitate congenitală iremediabilă” (cuvinte grele!), justificate de mitul mioritic al „liturghiei cosmice” oferit de Eliade. Iar toate acestea, agrementate de o disponibilitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prejudecăți; iar acești pași ușori și „inspirați” nu au decât o clipă, o fracțiune de secundă sau de impuls pentru a se transforma În dans! Dansul - un fel de „visare a corpului”, o formă de a ieși la rîndu-i din servilitatea sa practică și motrice, o revoltă armonică a membrelor și a torsului, dar și un limbaj, bineînțeles. O formă a umanului, o negare a „greoiului” și „inexpresivului”, o levitație ușoară și continuă, un râs al degetelor, o fugă rămânând pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a sosit la Iași, dar prea târziu, Ministerul de Externe fusese dat lui C. Arion, mai plăcut lui Marghiloman și mai maleabil cu germanii. Demobilizații care veneau din Moldova și aveau a face cu oficiali de aici erau scandalizați de servilitatea lor față de inamic și de toleranța pentru propaganda lor. Astfel, o broșură, Bine ați venit!, cu sfaturi pentru ostașii întorși la vatra lor, cu atacuri violente contra celor care au făcut războiul, [cu] laude lui I. Bianu, Radu Rosetti, Nenițescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un text programatic, publicat în nr. 71 din noiembrie 1957 al revistei România Muncitoare, în preambulul primului episod al unui lung și trist serial - „va înregistra - cu cel mai mare dezgust - acele texte care vor ieși din comun prin stupiditatea, servilitatea și neobrăzarea lor. Ca într-un fel de oglindă a degradării vor figura aici cei care și-au pierdut nu numai conștiința, ci și măsura. Măsura supușeniei lor față de regimul care a răpit României libertatea ei de a fi. De
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]