1,273 matches
-
realizat de oricine. De pildă un gol de la doi metri cu poarta goală. Față de Baba Vișa, }ața Floarea e mai tînără, dar e ignorantă, pandantul feminin al lui Nea Ion. N-o să-ți voteze }ața Floarea un intelectual! Marița e servitoarea tînără și abuzată, excedată de corvezi. ,Marița" e și porecla încălțătorului de cizme folosit cîndva de ofițeri. Dar acum trupele NATO poartă bocanci și Marița a rămas în bucătărie, ca slugă chinuită. Orice soție modernă poate reproșa soțului că a
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
mai ales pe frumusețea fetiței și mai puțin pe condiția ei de victimă. Pe de altă parte, teama de bolșevici e majoră în rîndurile sașilor, iar simbolul comunismului ce va să vină e extraordinar construit în personajul soldatului Ion, armăsarul servitoarelor, locuitor al pivniței care pe 23 august 1944 fuge la bolșevici pentru a-l putea spînzura în voie pe colonelul a cărui ordonanță fusese. Toată această tensiune ideologică se rezolvă în dimensiune umană. Adolescentul parcurge un drum al formării de la
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
mari? Cu capacitatea ei de entuziasm, cu lacrimile ei de emoție care o împiedică să vadă clar lumea exterioară, poezia lirică, această zeiță intangibilă, n-a fost ea, oare, predestinată să devină, într-o zi fatală, cea care înfrumusețează atrocitățile, "servitoarea lor cu inimă mare"? Iată problemele ce m-au fascinat când, acum douăzeci și trei de ani, am scris Viața e în altă parte, roman în care Jaromil, un tânăr poet de mai puțin de douăzeci de ani, devine servitorul
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
a vândut pentru că, fiind prea departe, nu se putea ocupa de administrarea lor, ei bine, toate acestea nu făceau din noi niște bogați, ba chiar repet, păstrez o impresie oarecum de sărăcie. Aveam o căsuță la marginea Bucureștilor, aveam o servitoare, în fine, cam tot ce ne trebuia, dar nu mai mult de atât. Nu mai aveam nici o casă la țară, prin urmare ne petreceam vacanțele pe la alții, pe la veri, dintre care unii chiar îndepărtați. - Era o decadență. - Bunicul matern, generalul
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
studiul Istoriei Recente, condus de Andrei Pippidi, de altfel și semnatarul prefeței. Fețele orașului reconstituit de Zoltán Rostás ar mai putea fi cu greu găsite în Capitala zilelor noastre: aristocrația și burghezia de tradiție, meșteșugarii și comercianții evrei, armeni, greci, servitoarele unguroaice și guvernantele nemțoaice, aromânii și rușii albi, pe lîngă mai familiarele imagini - a inginerului textilist școlit în Franța, evreu maghiar și comunist în ilegalitate, a studentului ungur căminist interesat de calitatea învățămîntului și implicat în activitățile comunității sale etnice
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
elegante (dar ultraelegante!) și să se ducă la un restaurant scump, cheltuind toți banii pe imaginea (întreținută cu acribie cîteva ore) de bărbat bogat din lumea bună. Într-o sîmbătă dintr-acestea, dă însă peste o tînără cu aspect de servitoare, pe care-o invită la masă jucîndu-i aceeași scenetă de mare clasă - numai că fata nu era deloc servitoare, ci fiica unor potentați. Nici unul, deși se plac și fiecăruia îi trece prin cap să se dea de gol, nu reușește
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
cîteva ore) de bărbat bogat din lumea bună. Într-o sîmbătă dintr-acestea, dă însă peste o tînără cu aspect de servitoare, pe care-o invită la masă jucîndu-i aceeași scenetă de mare clasă - numai că fata nu era deloc servitoare, ci fiica unor potentați. Nici unul, deși se plac și fiecăruia îi trece prin cap să se dea de gol, nu reușește să renunțe însă la „fața” pe care și-o construise pentru uzul imediat, resimțind mult prea puternic presiunea imaginii-model
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
despre o functie concretă a acestui amalgam de informatie vizuală lipsită în aparență de sens. Numim îndeobște această informație detaliu. Într-una dintre povestiri, Un cœur simple, Flaubert descrie gospodăria burgheza de provincie unde eroina să, Félicité, e angajată că servitoare. În descrierea interiorului, Flaubert notează: "un pian vechi susținea, sub barometru, un teanc în formă de piramida de cutii și de cartoane. De ce ne-ar spune Flaubert că e un barometru pe perete? Barthes lansează o sugestie provocatoare. Astfel de
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
barometrul și, neîndoielnic, povestirea nu va fi mai puțin adevărată. Dar și aceasta este întrebarea esențială va deveni povestirea mai puțin inteligibila? Dacă am avut senzația că datele vizuale oferite de Flaubert au adăugat ceva la profilul psihologic al sărmanei servitoare sau la lumea în care se mișcă personajele, atunci ar fi nepotrivit să gîndim aceste detalii în termenii imagisticii. Pentru a descoperi că există o istorie a imagisticii în român, imaginea trebuie să fi devenit imagine. Imagistică trebuie să fi
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
lui Kir Zuliardis «un spală-varză», luîndu-se după Clapotte din Un tigre du Bengale care poreclise sabia de gard național a stăpînului său «un coupe-choux»" ( Studii de literatură română și comparată, 1983, p. 206). Or, tocmai exemplul în cauză în care servitoarea descrie iataganul stăpînului: "coșcoge spală-varză" ar putea fi o dovadă a abilității lingvistice a adaptării, a sensibilității lui Alecsandri pentru registrul familiar și argotic românesc și al capacității sale de a găsi corespondențe de expresivitate populară. Cazul e interesant, pentru că
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
se afla în cui. Când a părăsit localul s-a îmbrăcat în blană, făcându-se nevăzut. După scurt timp, proprietarul lăptăriei Picker, voind să îmbrace blana, a constatat cu groază că blana nu mai este la locul ei. Atunci o servitoare din lăptărie a alergat după hoț spre strada ce duce spre Grădina Publică. Pe șosea servitoarea l-a ajuns pe individul Marin, care văzându-se urmărit, a aruncat înapoi un pachet în care se găsea un jemper de culoare roșie
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
După scurt timp, proprietarul lăptăriei Picker, voind să îmbrace blana, a constatat cu groază că blana nu mai este la locul ei. Atunci o servitoare din lăptărie a alergat după hoț spre strada ce duce spre Grădina Publică. Pe șosea servitoarea l-a ajuns pe individul Marin, care văzându-se urmărit, a aruncat înapoi un pachet în care se găsea un jemper de culoare roșie cu alb, în valoare de 1200 lei. Servitoarea se ținea mereu de hoțul, care era îmbrăcat
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
strada ce duce spre Grădina Publică. Pe șosea servitoarea l-a ajuns pe individul Marin, care văzându-se urmărit, a aruncat înapoi un pachet în care se găsea un jemper de culoare roșie cu alb, în valoare de 1200 lei. Servitoarea se ținea mereu de hoțul, care era îmbrăcat cu blana lui Picker. Hoțul nevoind să-i dea blana, servitoarea a chemat în ajutor un sergent de stradă, care l-a dus pe vinovat la Poliție. Infractorul neputând da lămuririle necesare
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
a aruncat înapoi un pachet în care se găsea un jemper de culoare roșie cu alb, în valoare de 1200 lei. Servitoarea se ținea mereu de hoțul, care era îmbrăcat cu blana lui Picker. Hoțul nevoind să-i dea blana, servitoarea a chemat în ajutor un sergent de stradă, care l-a dus pe vinovat la Poliție. Infractorul neputând da lămuririle necesare asupra provenienței jemperului, acesta a fost confiscat și depus în camera nr. 26 la comisarul Diacon. Păgubașii să se
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
mamă. Glosar Lijancă - pat din chirpici tipic lipovenesc, comunicând cu pecica(sobă) și plita, care se încălzește prin încălzirea plitei. Copiii vor fi crescuți probabil de rude și-a snopit din bătaie mama până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mamă lovește cu piciorul în scaun. Arde, mamă, leagănul cu care ne apropiam de oameni! Servitoarele râd. Măgarul își mută crucea de pe spate și o îngroapă în pământ. Măgarii nu mai sunt sfinți. Sătenii sunt îngroziți
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
Copiii vor fi crescuți probabil de rude și-a snopit din bătaie mama până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mamă lovește cu piciorul în scaun. Arde, mamă, leagănul cu care ne apropiam de oameni! Servitoarele râd. Măgarul își mută crucea de pe spate și o îngroapă în pământ. Măgarii nu mai sunt sfinți. Sătenii sunt îngroziți de bărbatul care și-a ucis cei cinci copii. Regina Mamă își doreșete o mamă. Primește o rochie din catifea
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
sfinți. Sătenii sunt îngroziți de bărbatul care și-a ucis cei cinci copii. Regina Mamă își doreșete o mamă. Primește o rochie din catifea roșie. Regina mamă mulțumește pentru mamă. Femeia a vrut să se sinucidă, dar s-a răzgândit. Servitoarele strâng farfuriile murdare. Botnițele miros a salivă învechită. Frumoaso, cu pistruii copiilor tăi abandonați în ploaie! Frumoaso, cu reginele care fug din palate ca să chiuie la porțile scunde! Frumoaso, cu mamele care-și târâie sufletul pe prispa copiilor patricizi! Adoarme
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
reflexive. Pe de altă parte, Șerban Marcu a beneficiat din plin de textul lui Eugen Ionescu din Lecția, un spectacol în sine, care a provocat și pe regizoare, dar și pe cântăreții Cristina Sandu (Eleva), Ion Dimieru (Profesorul), Georgiana Mototolea (Servitoarea, rol vorbit) la o montare plină de imaginație și de umor al gesturilor, al mimicii, până în cele mai mici detalii. Un atu și un factor intimidant în egală măsură, teatrul lui Ionescu a fost modelat muzical de Șerban Marcu printr-
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
fidelă muzicii, intențiilor dramaturgice ale compozitorilor. De la diferite detalii scenice menite să umple unele momente statice ale operei Lot și până la găselnițe de costume, coafură, machiaj, mimică, gestică asociate comicului absurd din Lecția, sau chiar viziunea asupra unui rol secundar - Servitoarea apărând ca un “top model” blond, tapat, cu picioare lungi și tocuri impresionante, totodată cu alură sinistră de cioclu -, Simona Pop arată că știe foarte bine să construiască un spectacol. A avut și cu cine să lucreze, toți cântăreții, fără
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
sugerează că tabloul, privit acum ca o operă de artă, trebuia inițial să servească unor scopuri relativ pornografice. Ca să clarific acest aspect care pare cel puțin bizar, mă văd nevoită să urmez firul poveștii: Griet (Scarlett Johansson) se angajează ca servitoare în casa lui Vermeer (Colin Firth). Acesta, flatat de aerul de reverență al fetei, dar și interesat de observațiile ei privind culorile, o ia ca asistentă în prepararea acestora și apoi ca model. Tabloul îi e comandat de patronul său
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
fără să vrea și zise: - Eu sînt! - O, îmi cer scuze! Nu v-am recunoscut. Nu aveam nici o întîlnire fixată la ora asta și mă întrebam cine ar putea fi... Intrați... Scuzați-mă că v-am deschis chiar eu, dar servitoarea mea e plecată la cumpărături. Cu siguranță că nu exista nici o servitoare, dar nu avea importanță. Era aproape întuneric și în casă nu fusese aprinsă nici o lampă. Un fotoliu se afla în fața unei sobe englezești, unde se zărea flacăra unui
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
v-am recunoscut. Nu aveam nici o întîlnire fixată la ora asta și mă întrebam cine ar putea fi... Intrați... Scuzați-mă că v-am deschis chiar eu, dar servitoarea mea e plecată la cumpărături. Cu siguranță că nu exista nici o servitoare, dar nu avea importanță. Era aproape întuneric și în casă nu fusese aprinsă nici o lampă. Un fotoliu se afla în fața unei sobe englezești, unde se zărea flacăra unui foc de cărbuni. Atmosfera era liniștită și caldă, puțin cam apăsătoare. Doamna
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite cu sensuri și în construcții anormale în română: "Mă gândesc să mă atașez Bisericii dumneavoastră", "Ea este cu adevărat o dedicată servitoare a Domnului"; "A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului Sfânt cu demonstrații sunt manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
care i-o insuflă și Ruxandrei, colegă de masterat. "Avea o alură de prinț slav, de Stavroghin" (p. 35), după cum este înclinată ea să-l descrie din amintire. Tatăl său, ajuns maistru miner, era de viță aristocratică, iar mama - o servitoare. Originile amestecate îi dau umilințe, vinovății obscure, conștiința decăderii și obsesia salvării printr-o nebunie sfântă, de exaltat al credinței. Vrea să-și învingă limitele, să devină un martir adevărat (p. 45). Deznădăjduit și vulnerabil, voia să fie un profet
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
A trecut trenul. Mi-am amintit de vagoanele cu cherestea din copilărie, cheresteaua aceea galbenă, plină de frunze ude, lipite. Mi-am amintit de rampele umplute cu sfeclă albă, dulce. Eram în clasa a doua primară, la țară, în amurg. Servitoarea mulgea vaca. Sta impudic, cu picioarele desfăcute și eu, de partea cealaltă a vacii, priveam fascinat sexul ei uriaș (așa mi s-a părut) , c-un păr roșu, cîrlionțat, tăiat de jeturile de lapte muls într-o căldare de lemn
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]