1,344 matches
-
dansatoare, muziciene, cântau la shamisen (instrument tradițional), la tobe și vocal, stăpâneau arta preparării ceaiului, arta aranjării florilor, ikebana, abilitatea de a turna sake (băutura tradițională). Inițial fetele aduse în ceainării sau în case de gheișe erau pe posturi de servitoare, la discreția ucenicelor și a gheișelor, se deprindeau să fie supuse, manierate și agile în tot ceea ce li se cerea să facă. Cele ce se remarcau prin frumusețe, inteligență, arta conversației deveneau maiko ucenice pe lângă gheișe experimentate, onesan, care le
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
veniturile din relații multiple cu bărbații. O cunoștință a mamei a încredințat-o pe copila Jeanne unei mânăstiri unde și-a cizelat exprimarea, a învățat literatură, și-a însușit deprinderi de comportare. La optsprezece ani tânăra a avut diferite ocupații: servitoare, vânzătoare într-un magazin de modă, ajutoare de coafeză. Își dorea să ajungă într-o poziție socială care să-i permită o viață lipsită de griji, cu haine frumoase și bijuterii. Un timp a stat în bordel, era cunoscută cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Tumpi, și-a trăit copilăria în condiții precare, a dormit prin cutii de carton, a căutat mâncare prin tomberoane, și-a alinat singurătatea pe stradă. Mama, care nu o iubea, pentru a scăpa de povara creșterii ei, a angajat-o servitoare într-o casă în care stăpâna se purta cu brutalitate, o bătea frecvent și fără motiv. Opărită intenționat, a fost dusă în stare gravă la spital. A fost salvată. Mama ei a dus-o într-o altă familie ca servitoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
servitoare într-o casă în care stăpâna se purta cu brutalitate, o bătea frecvent și fără motiv. Opărită intenționat, a fost dusă în stare gravă la spital. A fost salvată. Mama ei a dus-o într-o altă familie ca servitoare, stăpâna s-a purtat civilizat cu ea, dar soțul i s-a furișat în pat. Biograful ei Emmanuel Bonini scrie că Josephinei i s-a arătat, în vis, Dumnezeu care i-a pus pe frunte o stea, era o previziune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Maria Eva Duarte a fost a doua soție a colonelului Juan Domingo Perón (1895-1974), președintele Argentinei în perioadele: 1946-1955, 1973- 1974. S-a născut în 1919, într-o colonie agricolă din apropierea orașului Los Toledos, a fost fiica nelegitimă a unei servitoare. A crescut alături de frații ei, unii bastarzi, alții legitimi. La 15 ani Eva a fugit la Buenos Aires cu un cântăreț de tangouri însurat, Augustin Magaldi, care i-a promis c-o va ajuta să devină actriță, ceea ce-și dorea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
internată la spitalul de boli nervoase Salpêtrière, pe care o vizita prietena americană a lui Manet, pictorița Julia Stanhope- Morgan (în realitate, pictorița Mary Cassatt), că s-a născut la Paris, că "mătușile" care au adus-o la Paris erau servitoarele mamei ei, că tatăl ei a fost Baudelaire și a cărui moarte a tulburat-o. Celebrul scriitor a fost extrem de marcat de viața de familie. Și-a pierdut tatăl la o vârstă fragedă, mama s-a recăsătorit și fiul ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Gion, celebrul cartier de gheișe din Kyoto unde, în anii '30, se spune, erau 7-8000 de gheișe. Și sora ei a fost luată de la părinți, dar a fost vândută unui bordel. Ucenicia lui Chiyo începe cu munci istovitoare de servitoare a matroanei și a gheișei titulare Hatsumomo, o femeie frumoasă, faimoasă, invidioasă și rea. Efectua, ca și colega ei de suferință, Dovlecel, treburile casei, asista la machiajul gheișei, o slujea. Pentru orice fleac, Chiyo era bătută și umilită. I s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cutremur, familia Iorga s-a mutat în casa lor rămasă nevătămată de pe Strada Codrului din Sinaia. Trebuie să fi fost o ușurare după atmosfera infestată de legionari de la Văleni. Doamna Lucia a rămas la Văleni. Lui Iorga, doamnei Catinca și servitoarei lor, Aneta Cazacu, li s-a alăturat ulterior în casa de la Sinaia fiica lor cea mai mică, dra Alina Iorga. La Sinaia, Iorga a continuat să lucreze la istoria universală 34. Pe lîngă opera sa istorică, a scris și două
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au pătruns pe ușa din spate, prin intrarea de serviciu. Este evident că primiseră informații și cunoșteau bine terenul. Șeful lor era Traian Boeru 41. După cum a relatat ulterior doamna Catinca, în vilă se aflau ea, Iorga și Aneta Cazacu, servitoarea. Dra Alina ieșise să se plimbe puțin înainte de sosirea legionarilor. Legionarii au urcat pe scara de serviciu; patru sau cinci dintre ei (după cîte își amintea doamna Catinca) au intrat în camera de zi. Au dat peste doamna Catinca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
femei. Unele ocupații - industria textilă, munca domestică - au fost puternic feminizate pentru multe decenii. Dar, după război, șansele de angajare În ambele sectoare s-au diminuat substanțial. Forța de muncă feminină nu mai consta În femei singure care lucrau ca servitoare sau țesătoare, ci era formată tot mai mult din femei mature (adesea măritate) angajate În magazine sau birouri și din exponente ale anumitor profesii prost plătite, În special asistente medicale sau profesoare. În 1961, o treime din forța de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Marele Stat Major, referitoare la caracteristicile semnului distinctiv purtat de evrei. 79. 16 august 1941. Nota nr. 33.414 înaintată Președinției Consiliului de Miniștri de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la interzicerea folosirii de către evrei a servitoarelor creștine sub vârsta de 40 ani. 80. 16 august 1941. Nota nr. 33.415 înaintată Președinției Consiliului de Miniștri de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privind scutirea de munca de folos obștesc a rabinilor, titraților și absolvenților
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi dați Ministerului Agriculturii, dar avându-se în vedere lipsa de cunoaștere a acestor lucrări, de elementul evreiesc, randamentul va fi redus. O soluție care ar putea să alimenteze satele cu brațe de muncă, ar fi tranșarea definitivă a chestiunii servitoarelor creștine, folosite de evrei, servitoare care și-au părăsit pământul și au invadat orașele. Acestor servitoare, care pe lângă că trăiesc la evrei într'un mediu corupt, li se mai infiltrează în suflet de mici idei comuniste. Dacă măsura ca evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
avându-se în vedere lipsa de cunoaștere a acestor lucrări, de elementul evreiesc, randamentul va fi redus. O soluție care ar putea să alimenteze satele cu brațe de muncă, ar fi tranșarea definitivă a chestiunii servitoarelor creștine, folosite de evrei, servitoare care și-au părăsit pământul și au invadat orașele. Acestor servitoare, care pe lângă că trăiesc la evrei într'un mediu corupt, li se mai infiltrează în suflet de mici idei comuniste. Dacă măsura ca evreii să nu aibă dreptul să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
elementul evreiesc, randamentul va fi redus. O soluție care ar putea să alimenteze satele cu brațe de muncă, ar fi tranșarea definitivă a chestiunii servitoarelor creștine, folosite de evrei, servitoare care și-au părăsit pământul și au invadat orașele. Acestor servitoare, care pe lângă că trăiesc la evrei într'un mediu corupt, li se mai infiltrează în suflet de mici idei comuniste. Dacă măsura ca evreii să nu aibă dreptul să folosească servitoare creștine nu poate fi generalizată, Marele Stat Major apreciază
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și-au părăsit pământul și au invadat orașele. Acestor servitoare, care pe lângă că trăiesc la evrei într'un mediu corupt, li se mai infiltrează în suflet de mici idei comuniste. Dacă măsura ca evreii să nu aibă dreptul să folosească servitoare creștine nu poate fi generalizată, Marele Stat Major apreciază că s'ar produce o foarte mare îmbunătățire dacă această măsură se aplică cel puțin până la vârsta de 40 ani, rămânând posibilitatea de a se putea angaja servitoare creștine trecute de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dreptul să folosească servitoare creștine nu poate fi generalizată, Marele Stat Major apreciază că s'ar produce o foarte mare îmbunătățire dacă această măsură se aplică cel puțin până la vârsta de 40 ani, rămânând posibilitatea de a se putea angaja servitoare creștine trecute de 40 ani. Vă rugăm să binevoiți a aproba cele de mai sus, ca fiind în interesul Țării. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss. Mazarini /ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Georgescu AMR, fond 950-Cabinetul Ministrului, dosar nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
când s'au abătut dela îndatoriri. 5/ Beneficiază de un regim, care nu le-a schimbat cu mult situația ce au avut-o înainte de evenimentele actuale, iar anumite măsuri ce s'au anunțat că se vor lua contra lor (ridicarea servitoarelor creștine, expulzarea, etc.) nepunându-se în aplicare, le-a întărit conduita lor impertinentă. 6/ Deși s'au dovedit a ne fi dușmanii cei mai periculoși, speră totuși să scape și de această încercare, cum au scăpat întotdeauna de-a-lungul vremurilor. II
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
noștri. Toți evreii, chiar cei scutiți, să fie obligați a face cel puțin o lună pe an muncă de interes obștesc. 2/ Pentru a feri tinerele fete creștine de mediul corupt din casele evreilor, să nu aibă dreptul a ține servitoare creștine, dacă nu au vârsta de cel puțin 35 ani împliniți. 3/ Evreii ce și-au schimbat numele, să revină automat la numele de evreu ce l-au avut înainte de a și-l fi schimbat, el sau familia lui. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
timp, tânărul absolvent de seminar reușise să-și convingă consătenii să accepte înființare unei școli în localitate, întocmește, împreună cu ei o Declarație, prin care își exprimă „dorința pentru luminarea fiilor noștri”, scop pentru care - scriu ei - „am preparat o casă servitoare pentru învățământul copiilor de aice și un stipendiu de câte patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]