169 matches
-
părinții lor. Că nu se află pe lume bucurie mai mare pentru părinți decât aceea de a-și vedea copiii bine împliniți în viață. Și pe vorbele aistea am plecat la ședința consiliului eparhial care pregătea licitația pentru fânul de pe Sesie. * * * În drum spre biserică, bucuros nevoie mare, bădia Silvestru a poposit la cârciumă pentru a se lăuda și el, ca orice părinte, cu rezultatele feciorului de la școlile cele mari. O ocă de rachiu verde! A comandat bădia. Bodegarul-cârciumarul a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
apus, unde se întindeau locurile cu vii, livezi, arături, iazuri, mori, trebuie să se fi folosit și alte denumiri de felul (Dealul Bârgeștilor, a lui Bârgu și al familiei sale?!), Dealul Popii, Dealul Bisericii (biserica din Fruntești nu a avut sesie, ca cea din Lunca!). Au dispărut denumirile legate de activitatea CAP-ului: La Sediu, La Brigadă, puncte de orientare, la fel ca cele care se leagă de instituții: La Școală, La Căminul Cultural, La Biserică, iar mai recent la buticul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi tergiversat amânarea, după cum au făcut și cu reforma din 1921. În baza Regulamentului legii de reformă agrară din 23 martie 1945, s-au constituit categoriile de proprietari și terenuri supuse exproprierii: toate moșiile mai mari de 50 ha, sesiile bisericilor și ale școlilor, proprietățile mobile și imobile ale germanilor plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani, țărani fără pământ sau cu pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerului. Un scrânciob plasat pe munte de dulgherul Vasile Moroșanu din Ciocănești îi atrage atât pe copiii, cât și pe adulții din grup, confirmându-și valoarea de simbol al copilăriei, al permanenței jocului în viața omului. Un popas la stâna Sesie ne face să întâlnim animale și păstori blânzi și primitori, bucuroși să aibă oaspeți aici în frumusețea și singurătatea muntelui. Călătoria noastră pe munte sfârșește la stâna turistică Borcutu, unde ne așteaptă darurile ospeției: colac frumos împletit, sare, zmeurată și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
aplicare era valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
în medie aproximativ 42 dinari pe cap de familie, în vremea principelui Gaspar Dragfi, pe când în timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu mărirea sesiei și mulțimea vitelor pe care le avea țăranul în proprietate. Din istoria raporturilor feudale nu pot fi omise legiuirile care urmează răscoalei din 1514, condusă de Gheorghe Doja. Acestea condamnau de acum înainte pe toți țăranii locuitori, oriunde în Transilvania
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei curge spre SV trecând prin satul Țarna Mare, are o lungime de peste 6 km și se varsă în Șomuzul Mare. Aceste ape sunt destul de mici fiincă unele dintre ele seacă pe timp secetos. Normal ar fi fost
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
cortului și, vai, arătîndu-ne lumii cum nici în visele noastre negre n-am fi vrut să arătăm. Ce reconfortantă e, în acest context mizerabil, trecerea printre noi, senină, discretă și nobilă, a Reginei Ana! 30 octombrie În 7 martie 1951, sesie specială la Academie, ca urmare a ofertei făcute de sculptorul Brâncuși, prin care acesta donează statului român întreaga-i operă. Tovarășii academicieni: G. Călinescu, I. Iordan, C. Petrescu, Al. Rosetti, A. Toma, G. Oprescu, V. Eftimiu, Al. Graur ș.a., în virtutea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și care prin o curioasă întâmplare rămaseră nelovite de cumplitul element, deși era atât de aproape de nenorocita locuință ce pricinui sărăcia, deznădăjduirea a atâtor mii de familii. Curțile rămaseră o ruină jalnică pentru Iași, mai mult de 13 ani(...) În sesia din anul 1839/1840 guvernul propuse Adunării obștești ca antreprenorul venitului poșlinei sau a exportației grânelor din țară să fie dator a rezidi și curtea destinată a se face Palatul ocârmuirii. Această propunere încuviințându-se(...) rămânând pe socoteala d.d.vorn
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aur aruncate pe cer au ieșit soarele, luna, luceferii și stelele."186 "Ca făptură masculină, luna este "ajutorul" soarelui: După ce s-a făcut lumea, a fost sfântul soare șapte ani singur, luna încă nu era. A mai făcut Dumnezeu o sesie: "Hai, Doamne, zice dracul, ș-om face să vadă oamenii și noaptea." "Haide, zice Dumnezeu. Mergi înapoi în pământ și-mi adă, de unde ai adus piatră de cea scumpă, adă-mi cremene și argint." (...) Dumnezeu a scaparat și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Hurmuzachi “ pe care l-a absolvit după 8 ani în 1952, într-o perioadă foarte grea, cănd continuarea studiilor de către fii de intelectuali și chiaburi a fost pusă sub semnul întrebării datorită draconicelor interdicții comuniste. Tatăl său fiind preot cu „sesie”de 12 ha, era cosiderat reacționar și dușman al poporului, iar copiii erau privați de dreptul la învățătură. Preotul Casian Bucescu, cu mari opreliști, a început să zidească o biserică nouă din cărămidă, mare cât o catedrală, în centrul frumoasei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
activitatea de cancelarie a parohiilor era îndeaproape controlată de Consistoriu, prin protopopi, și de autoritățile politico-administrative. Pentru viitor, tot clerul urma să fie salarizat din veniturile fondului; până atunci, pentru îmbunătățirea mijloacelor de existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era scutită de contribuție. Totodată, se stabilea că parohenii erau obligați să-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dea stăpânului zeciuiala numai din produsele câmpului, în același timp fiind obligați să transporte snopii de cereale la aria stăpânului. O altă obligație clăcășească, dijma din semănăturile câmpului, din livezi, din grădini și din fân, putea fi răscumpărată în bani. Sesiile slujitorilor bisericii, ale preotului, dascălului și cele ale vornicului și juratului satului erau scutite de dijmă, comunitatea sătească fiind obligată să presteze, în folosul acestora, câte două și, respectiv, câte o zi de clacă pe an178. Stăpânirea austriacă, înlocuind concepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
transpune în practică prevederea din Regulamentul bisericesc privitoare la îmbunătățirea situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în 1794, ca stăpânii de pământ să dea preoților aflați pe moșiile lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș de nobilimea funciară provincială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în 1794, ca stăpânii de pământ să dea preoților aflați pe moșiile lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș de nobilimea funciară provincială, ce ar fi dorit ca suprafața sesiei să fie stabilită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș de nobilimea funciară provincială, ce ar fi dorit ca suprafața sesiei să fie stabilită după bunul plac al proprietarilor, fără ca țăranii de pe moșie să fie datori a presta preotului două zile de clacă pe an185. Căpitanul Bucovinei veghea și asupra bunei administrări a justiției în provincie. Administrația districtuală superviza, în special
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la Oprea Cârțișoara au fost luate în evidență 56 familii, iar la Streza, 38 familii. Nu luăm în calcul familiilor băjenite în momentul în care acestea au simțit că vin recenzorii să-i numere pe ei și tot odată și sesiile și animalele din ogradă și câblele de bucate pe care le aveau în ferdelă sau pe care urmau să le aducă la toamnă din câmp. Pentru că știau că după numărătoare vor fi puși la biruri și sarcini tot mai mari
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fi alesa pe șepte ani, conformu dispoditiiloru electorale anecsate pe lînga apredenta convenție. Articolul 17 Adunarea va fi convocată de Hospodaru și va trebui să se adune în fie-care anu, în cea d'inteiu duminică a lui Decembrie. Ținerea fie-caria sesii ordinare va fi de trei luni. Hospodarulu va putea de va fi trebuința, a prelungi sesia. El poate să cheme adunarea afară din vremea obicnuita, sau să o desfiintede. În acelu din urmă cadu este datoru a convoca o nouă
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
va fi convocată de Hospodaru și va trebui să se adune în fie-care anu, în cea d'inteiu duminică a lui Decembrie. Ținerea fie-caria sesii ordinare va fi de trei luni. Hospodarulu va putea de va fi trebuința, a prelungi sesia. El poate să cheme adunarea afară din vremea obicnuita, sau să o desfiintede. În acelu din urmă cadu este datoru a convoca o nouă adunare, care trebuie să fie strînsă în termenu de trei luni. Articolul 18 Mitropolitulu și Episcopii
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
Articolul UNIC Se aprobă încadrarea în categoria funcțională a drumurilor comunale, sub denumirea DC 1A, a drumului de legătura dintre localitățile Muncel - Mănăstire - Valea Sesii, județul Albă, care pornește din DN 75 la km 99 + 300, având o lungime totală de 5,000 km. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- p. Ministrul funcției publice, Marian Pârjol, secretar de stat p. Ministrul transporturilor, Aleodor Frâncu, secretar
HOTĂRÂRE nr. 1.148 din 15 noiembrie 2000 privind încadrarea unui drum situat în judeţul Alba în categoria funcţională a drumurilor comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131210_a_132539]
-
afară din comuna unde se g��șea proprietatea ei. Articolul 18 Se mai declară expropriat în întregime tot pamantul cultivabil din proprietățile interzișilor și celor puși sub curatela, întrucat nu au descendenți direcți. Articolul 19 Se declară expropriate parțial: a) Sesiile existente pentru parohii pînă la 12 ha și sesiile existente pentru cooperatori (preoți ajutori) pînă la 6 ha; ... b) Pamantul cultivabil din proprietățile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau au avut la 1 August 1914 instalațiuni importante agricole, în
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
Articolul 18 Se mai declară expropriat în întregime tot pamantul cultivabil din proprietățile interzișilor și celor puși sub curatela, întrucat nu au descendenți direcți. Articolul 19 Se declară expropriate parțial: a) Sesiile existente pentru parohii pînă la 12 ha și sesiile existente pentru cooperatori (preoți ajutori) pînă la 6 ha; ... b) Pamantul cultivabil din proprietățile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau au avut la 1 August 1914 instalațiuni importante agricole, în clădiri și inventar, crescătorii de vite sau industrii agricole
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
prețului cuvenit proprietarului expropriat se face în titluri de rentă amortizabila în 50 ani și purtătoare de dobîndă de 5% pe an, valoarea nominală fiind socotita la plata drept valoare reală. Plata terenurilor expropriate aparținînd fondului religionar și acelora aparținînd sesiilor se va face în renta perpetua purtătoare de o dobîndă tot de 5% pe an. Pentru sesiile expropriate renta perpetua va fi dată în conservarea fondului religionar, care va fi obligat să servească anual parohiile respective dobîndă de 5% cuvenită
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
dobîndă de 5% pe an, valoarea nominală fiind socotita la plata drept valoare reală. Plata terenurilor expropriate aparținînd fondului religionar și acelora aparținînd sesiilor se va face în renta perpetua purtătoare de o dobîndă tot de 5% pe an. Pentru sesiile expropriate renta perpetua va fi dată în conservarea fondului religionar, care va fi obligat să servească anual parohiile respective dobîndă de 5% cuvenită. Pentru proprietățile Statului destinate împroprietăririi individuale sau pășuni comunale, nu se vor emite titluri de rentă. Articolul
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]