169 matches
-
poartă-gospodărie, plăteau censul, capitația sau birul pe cap de familie. Plăteau subsidium pentru susținerea războaielor cu turcii. De asemenea, serviciul militar era obligatoriu. Iobagii primeua în folosință loturi-sesii și dacă își achitau obligațiile față de stăpân, se mutau în altă parte. Sesiile puteau fi moștenite. Jelerii nu aveau un lot de pământ care să fie moștenit, dar se puteau mută de pe un domeniu pe altul, însă erau mai săraci că iobagii. Țăranii liberi, predominant sași și secui, plăteau fiscul și ofereau câte
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota, nona. Iobagii și jelerii cu casă plăteau în 1779 censul câte un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la o sesie întreagă revenind 52 zile robotă cu animalele sau 104 zile cu palmele pe an , așa încât celor 79 de iobagi ai statului cu 20 6/8 sesii le revenea în total 1040 zile de muncă cu animalele sau
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota, nona. Iobagii și jelerii cu casă plăteau în 1779 censul câte un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la o sesie întreagă revenind 52 zile robotă cu animalele sau 104 zile cu palmele pe an , așa încât celor 79 de iobagi ai statului cu 20 6/8 sesii le revenea în total 1040 zile de muncă cu animalele sau 2080 zile de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la o sesie întreagă revenind 52 zile robotă cu animalele sau 104 zile cu palmele pe an , așa încât celor 79 de iobagi ai statului cu 20 6/8 sesii le revenea în total 1040 zile de muncă cu animalele sau 2080 zile de muncă cu palmele, deci fiecare iobag presta 13 zile pe an cu animalele sau 26 de zile pe an cu palmele. Nona o dădeau din cereale
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Având remușcări pentru ceea ce a făcut, Stoian a înălțat după anul 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta se afla la drumul mare, într-un loc din spatele actualei biserici. În anul 1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de fălci de pământ ""în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeț, lângă pârâul Neagra"". Matricola celor decedați începe cu anul 1802. La această biserică au slujit ca următorii preoți parohi: Alexandru Corlățan (în 1802-1803), Nicolai
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
altarului a fost împrejmuit cu o construcție circulară de scânduri. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 564 familii cu 1.835 credincioși. Pereții interiori ai
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
construcție circulară de scânduri. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 564 familii cu 1.835 credincioși. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați între anii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 564 familii cu 1.835 credincioși. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați între anii 1959-1963 de pictorul Iosif Keber (1897-1989) din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 564 familii cu 1.835 credincioși. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați între anii 1959-1963 de pictorul Iosif Keber (1897-1989) din Târgu Jiu. Biserica a fost renovată la începutul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
fost construită în jurul anului 1759. Biserica dispune de manuscrise liturgice în limba slavonă din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
dispune de manuscrise liturgice în limba slavonă din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Găureni, construită cel mai
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Găureni, construită cel mai probabil la mijlocul secolului al XVIII-lea. În 1937
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
cumpărate și altele donate de credincioși). Parohul dr. Gheorghe Luția (1901-1933) s-a implicat puternic în viața comunității păstorite: După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica din Capul Satului avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 615 familii cu 2.551 credincioși. În anul 1947, preotul Nicolae Pentelescu a înființat corul mixt
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
Parohul dr. Gheorghe Luția (1901-1933) s-a implicat puternic în viața comunității păstorite: După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica din Capul Satului avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 615 familii cu 2.551 credincioși. În anul 1947, preotul Nicolae Pentelescu a înființat corul mixt al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”. În timpul
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
puternic în viața comunității păstorite: După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica din Capul Satului avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 615 familii cu 2.551 credincioși. În anul 1947, preotul Nicolae Pentelescu a înființat corul mixt al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”. În timpul păstoririi preotului paroh Valerian Ghenghea (1947-1984) a fost
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
lui Todor au fost prim corator.” Clopote: de 45 kg, de 50 de kg, turnate în 1925 la Sibiu. Cărți: Octoih, Liturghier, Sibiu, 1798; Molitvelnic, București, 1764; Minei, 1838; Strastnic, Blaj, 1929. Casa parohială. se află lângă biserică. Bunuri funciare: sesie bisericească veche 14 iugăre.
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
ținutul Lăpușului figura ca fiind ars. După 34 de ani, în 1637, satul Vima Mare este înscris cu 51 de supuși (iobagi) și 106 fii. În 1717, satul făcea parte tot din domeniul Gherlei și era înregistrat cu 40 de sesii populate și 6 pustii. Trebuie menționat că domeniul Gherlei, alături de domeniul Oltețului (Beșimbac) și domeniul Sâmbetei de Jos au fost domeniile cu care a fost dotată Episcopia greco-catolică de Alba-Iulia și Făgăraș în urma propunerii de canonizare făcute de împăratul Carol
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
trei în extrasezonul muncilor agricole și „cât era nevoie” în perioadele de vârf ale acestora; transporturi și cărăușii; încartiruirea și întreținerea oastei; de "crâșmărit"; obligații militare etc. Din punct de vedere al componenței sociale, în sat trăiau: "iobagi", dotați cu „sesii iobăgești” în suprafață de 10-15 jugăre; "jeleri" fără sesii, dar obligați să presteze și ei anumite „robote”; "plăieși" ce erau obligați a păzi granițele țării; "pușcași", "curieri" și "libertini", unul dintre aceștia fiind Ion Bobanga, menționat în anul 1765, căsătorit
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în perioadele de vârf ale acestora; transporturi și cărăușii; încartiruirea și întreținerea oastei; de "crâșmărit"; obligații militare etc. Din punct de vedere al componenței sociale, în sat trăiau: "iobagi", dotați cu „sesii iobăgești” în suprafață de 10-15 jugăre; "jeleri" fără sesii, dar obligați să presteze și ei anumite „robote”; "plăieși" ce erau obligați a păzi granițele țării; "pușcași", "curieri" și "libertini", unul dintre aceștia fiind Ion Bobanga, menționat în anul 1765, căsătorit cu Maria, una din surorile lui Ștefan Hadju, nobil
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
al localităților de unde au venit, cum ar fi: Arpășan — din satul Arpașu de Sus sau de Jos; Buciumean — din Bucium; Comănean — la Comăna; Fogoroș — la Făgăraș; Mărginean — la Mărgineni etc. Toți acești noi veniți în calitate de grăniceri au fost împroprietăriți cu sesiile și gospodăriile celor expulzați sau fugiți. Cu toate avantajele derivate din statutul de grănicer, racovicenii nu s-au adaptat ușor la rigorile militare ce trebuiau a fi respectate. În plus s-au confruntat și cu abuzuri de ordin religios, precum și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
58 de stupi și 22 de cazane de fiert țuică. Cu 22 de ani mai târziu, în 1850, erau 300 de case în care locuiau 578 de bărbați și 667 de femei. Drept compensație pentru prestarea serviciului militar, grănicerii cultivau sesiile pe care le aveau în folosință pentru asigurarea hranei precum și pentru procurarea uniformei grănicerești numită și „mundir”. Mărimea sesiei a variat de-a lungul timpului de la doar „10 gălete de semănătură” în 1777, respectiv la cca. până la în 1851, anul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
300 de case în care locuiau 578 de bărbați și 667 de femei. Drept compensație pentru prestarea serviciului militar, grănicerii cultivau sesiile pe care le aveau în folosință pentru asigurarea hranei precum și pentru procurarea uniformei grănicerești numită și „mundir”. Mărimea sesiei a variat de-a lungul timpului de la doar „10 gălete de semănătură” în 1777, respectiv la cca. până la în 1851, anul desființării graniței. Autoritățile s-au implicat în răspândirea asolamentului trienal în agricultura locală începând din anul 1777, drept pentru
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în aplicare cu data de 1 aprilie a aceluiași an. După 86 de ani de viață militară s-a trecut la predarea în administrație civilă a Racoviței în ziua de 30 martie 1851. Foștilor grăniceri le-au rămas în posesiune sesiile personale în suprafață de circa 15 jugăre de pământ, pădurile, pășunile precum și dreptul de folosință asupra așa-zișilor „Munți Revendicați”. Presa vremii menționează că la adunarea care a avut loc cu acest prilej, grănicerii au vărsat „"cele din urmă lacrimi
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
În plus mai erau 519 oi, 200 de capre și 732 de porci. Ca unelte agricole se mai găseau 139 de pluguri și 171 de căruțe, dintre care doar 102 aveau roți „"încălțate cu rafuri"”. Grănicerii aveau 199,2/5 sesii militare în suprafață de 997 de jugăre (574ha) de pământ arabil categoria a III-a și 130 ha de livezi, 38,6 ha de grădini și 1440 ha de păduri. Principalele efecte pe care le-a lăsat militarizarea Racoviței sunt
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]