120 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NU VOI MAI MUNCI DELOC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului patria ne este una punga verde cu sesterți unde nu e loc de terți din care să scoți întruna mărunțișul pentru trai cât se poate fără muncă pâine, băutură, șuncă și Gheorghe Zamfir la nai nici o bursă de valori nu e-n stare să ridice din grămada de
NU VOI MAI MUNCI DELOC de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Nu_voi_mai_munci_deloc_ion_untaru_1329217032.html [Corola-blog/BlogPost/356324_a_357653]
-
Pilat a stat mult timp la Roma așteptând să fie primit de noul împărat căruia i se anunțase deja, dar care avea acum treburi noi. Caligula organiză la Roma cel mai mare ospăț făcut vreodată, risipind douăzeci de milioane de sesterți, o parte din averea însușită de la Tiberius, și care era o sumă colosală, probabil ceva la o sută milioane de sesterți. Petrecerea la care fusese invitată toată populația Romei a ținut mai multe zile uimind tot poporul cu abundența sărbătorii
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1459625258.html [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
avea acum treburi noi. Caligula organiză la Roma cel mai mare ospăț făcut vreodată, risipind douăzeci de milioane de sesterți, o parte din averea însușită de la Tiberius, și care era o sumă colosală, probabil ceva la o sută milioane de sesterți. Petrecerea la care fusese invitată toată populația Romei a ținut mai multe zile uimind tot poporul cu abundența sărbătorii. Caligula, care la început a fost socotit ca un conducător providențial, a făcut aceasta pentru a se pune bine în ochii
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1459625258.html [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
cu voce tare observându-i privirea pierdută. -Ce să spun ilustre?...E dreptul oricărui imperator să-și proclame voința. Armele sunt mai tari decât orice lege. În fața armelor...legea o ia la fugă... -Ba bine că nu, prefect de doi sesterți! Legea e mai tare decât armele. Dar nu orice lege, ci toate poruncile împăratului, care e un zeu coborât pe pământ! Spunând acestea Caligula se aruncă pe spate într-una din luxoasele canapele. Își închise ochii și cu trei degete
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Economice Europene de la Roma se pun bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută sub denumirea de Piața Comună. Tot la Roma, acum 2044 de ani, au fost puse bazele primului „proiect” Uniunea Europeană. 5.000.000 km², 88.000.000 de locuitori, sesterțul - moneda comună, pax romana etc. etc. Azi 4.324.782 km², 507.890.191 locuitori, euro... În acele condiții, Republica Romana a rezistat câteva sute de ani, din 16 ianuarie 27 î.Hr până în anul 395, cu o agonie de
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1490175035.html [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
că a strâns o avere fabuloasă, ilustre! spuse Macro vrând să schimbe sensul discuției. -Cam cât crezi că are? întrebă Caligula foarte interesat. -De unde să știu eu ilustre? Se zonește că ar avea vre-o douăzeci de milioane de sesterți puși deoparte, dar cine poate ști? -Și am auzit că are de gând să le cheltuie pe aventurile filozofice iscate de socrul tău, Tiberius Thrassylus cu bazaconiile lui! răspunse scurt Caligula. -Păi ce să spun ilustre, știți ceva ce eu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_4.html [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
marginea lumii! Va da oricât numai să afle ceea ce îl interesează. -Nu fiți atât de sigur ilustre! Tiberius nu e chiar atât de naiv! Și-apoi cât poate să coste afacerea asta? O sută de mii! Douăsute de mii de sesterți! Un milion?! E o nimica pentru magnificul... -Ascută Macronius Naevius Sertorius, spuse Caligula tăios. Nu știu de ce, dar nu-mi place deloc numele ăsta al lui Hristos sau cum i-or fi zicând grecii. Nu l-am cunoscut, dar simt
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_4.html [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
că a strâns o avere fabuloasă, ilustre! spuse Macro vrând să schimbe sensul discuției. -Cam cât crezi că are? întrebă Caligula foarte interesat. -De unde să știu eu ilustre? Se zonește că ar avea vre-o douăzeci de milioane de sesterți puși deoparte, dar cine poate ști? Poate că are cincizeci! Unii spun ca ar avea cam o sută ceea ce pare mai plauzibil! -Cam atât are. Și am auzit că are de gând să le cheltuie pe aventurile filozofice iscate de
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
da oricât numai să afle ceea ce îl interesează. Ăsta e Tiberius.... -Nu fiți atât de sigur ilustre! Împăratul nu e chiar atât de naiv! Și-apoi cât poate să coste afacerea asta? O sută de mii! Două sute de mii de sesterți! Un milion?! E o nimica pentru magnificul... mărunțiș! -Ascută Macronius Naevius Sertorius, spuse Caligula tăios. Nu știu de ce, dar nu-mi place deloc numele ăsta de Hristos sau cum i-or fi zicând grecii. Nu l-am cunoscut, dar simt
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CU FAȚA CĂTRE TINE, DOAMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu fața către Tine, Doamne Îngenunchez: Te rog ca să mă ierți Nici un folos din punga cu sesterți Pelerin pribeag atâtea toamne! S-a lipit de mine greu, păcatul Pământul trage-n jos de ale lui Și-n drumul meu de-a lungul și de-a latul Nu-mi strig neputința nimănui M-a subjugat doar grija pentru
CU FAŢA CĂTRE TINE, DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_fata_catre_tine_doamne.html [Corola-blog/BlogPost/355902_a_357231]
-
Tiberius ridicându-și brațele uscățive. -Ba bine că nu, exclamă Nerva! Era mai lucidă ca oricând! De când cu ideea asta a ei de a deveni zeiță ieșise din zgârcenia ei proverbială și cheltuia sume mari de bani aruncând mii de sesterți în stânga și-n dreapta, la joc fiind desigur, imortalitatea! Și nu erau puțini cei care o susțineau... Interesați! -Vise, Nerva! oftă Tiberius. Nemurirea și gloria nu se pot cumpăra cu bani... -Acest fel de vise costă magnifice, mai spuse acesta
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1422507107.html [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
-Mă simt cumva dator către părintele lui, marele și regretatul Germanicus, care a adus imperiului servicii incalculabile. Doar asta e. -Hm! interveni din nou Nerva, trebuie să vă hotărâți ca împărat să fie numai unul. Cele nouăzeci de milioane de sesterți pe care vreți să-i lăsați moștenire pot fi cesionați, Roma însă n-o poți împărți în două! -Nimeni nu poate împărți Roma în două Nerva, spuse Tiberius. Eventual poate fi distrusă dar niciodată separată, spuse Tiberius puțin nervos. Averea
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1422507107.html [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
și roxolani ce trăiau la est de Dacia, precum și de populațiile germanice din nord-vest, a acceptat ușor pacea. A primit ingineri romani care să construiască fortificații defensive. Ca rege aliat al Romei, cu sprijin financiar anual de 8 milioane de sesterți și sprijin militar roman, Decebal putea face față primejdiei, iar în spiritul "foedus"-ului, o trupa romană, condusă de Vellius Rufus, se staționa prin regatul sau pentru o expediție împotriva populațiilor de dincolo de Dacia. Pe tot parcursul secolului I, strategia
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
n-ar fi reușit să o salveze. Ar fi luat în cont soarta celor rămași fără adăpost, deschizând Câmpul lui Marte și instalând acolo bărăci și aprovizionând cu cele necesare traiului împrejurimile. Mai mult, prețul grâului a scăzut la trei sesterți pe modius. Incendiul face ravagii timp de șapte zile, dar tocmai atunci când autoritățile cred că au reușit să-l stăvilească, se dezlănțuie într-un alt cartier. Abia în a noua zi, în sfârșit, focul se stinge efectiv, dar Roma nu
Marele incendiu din Roma () [Corola-website/Science/322790_a_324119]
-
acestea fiind păstrate și acum în Muzeul Capitoliului. Inscripția raportează că în timpul bătăliei de la Mylae, Duilius a capturat 31 de corăbii, a scufundat 13 corăbii și le-a prăduit de aur și argint în valoare de 2 100 000 de sesterți. La întoarcere, Duilius a fost primit cu triumf la Roma. A fost numit cenzor în 258 i.en. Alte victorii navale au fost obținute între timp la Sulci în 258 i.en. de consulul Sulpiciu Paterculus și la Tyndaris în
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
iar de 861 de ori a terminat pe locul doi. Când Diocles s-a retras la vârsta de 42 de ani, după o carieră de 24 de ani, câștigurile sale financiare se ridicau la un total de 35.863.120 sesterți, echivalentul a 15 miliarde de dolari, făcându-l pe Diocles cel mai bine plătit sportiv din istorie. Și caii deveneau celebrități dar, de asemenea, și speranța lor de viață era scăzută. Romanii au ținut o evidență detaliată a numelor, pedigriului
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
multe rânduri, ca titlul de imperator (exemplu: IMP XII), de putere tribuniciară (exemplu: TR PP II) sau de consul (exemplu: COS II). Printre aceste notații, formele aditive IIII și VIIII sunt cele folosite în mod curent. (Vezi, de exemplu, reversul sesterțului de alături, cu indicația COS IIII și nu "COS IV", privitor la al patrulea consulat al lui Antoninus Pius). Aceasta este notația originară a "cifrelor romane", formele sustractive, de tipul IV, IX, sunt mai recente și nu sunt folosite pe
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
a legionarilor. Înaninte de anul 84 d.H., plata unei miles cohortis era formată din 250 de denarii pe stipendium și 750 pe an. Înainte de anul 84 d.H., diferența de plată între miles cohortis și equites cohortis era de 50 de sesterți pe stipendium, adică 150 de sesterți pe an. Împăratul Hadrian ne spune că, de asemenea, equites alae aveau o plată mai mare decât equites cohortis. Claudius Maximus, „tâlharul lui Decebal”, a fost promovat de către Domițian, devenind vexillarus equitum legionis. Un
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
d.H., plata unei miles cohortis era formată din 250 de denarii pe stipendium și 750 pe an. Înainte de anul 84 d.H., diferența de plată între miles cohortis și equites cohortis era de 50 de sesterți pe stipendium, adică 150 de sesterți pe an. Împăratul Hadrian ne spune că, de asemenea, equites alae aveau o plată mai mare decât equites cohortis. Claudius Maximus, „tâlharul lui Decebal”, a fost promovat de către Domițian, devenind vexillarus equitum legionis. Un alt om promovat a fost M.
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
legionis. Un alt om promovat a fost M. Licinius Fidelis, care a devenit din eques legionis, duplicarius alae. Este posibil, ca înainte de anul 84 d.H., equites legionis și equites alae să fi avut aceeași soldă de bază, adică 1050 de sesterți pe an. Despre soldele soldaților auxiliari, este cert faptul că nu toți primeau aceeași soldă. Se mai cunoaște faptul că un cavalerist primea mai mult decât un infanterist, lucru care se întâmpla și în timpul Republicii, conform relatării lui Polybius. Nu
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
pretorienilor, dar se izbește de socrul lui Pertinax, Titus Flavius Sulpicianus, care revendică și el tronul. Pretorienii îi pun atunci pe cei doi pretendenți să liciteze donativa lor viitoare. Iulianus câștigă promițând fiecărui soldat din gardă câte 25.000 de sesterți. Acest episod a fost considerat în continuare deosebit de rușinos, imperiul părând să fie pus la mezat de soldații săi. Senatul, amenințat de militari, îl numește împărat pe Didius Iulianus, iar soția și fiica acestuia primesc titlul de „Augusta”. Rapid, Iulianus
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
război au fost obligați să predea pradă către stat. Comisarii au fost acuzați de incompetență și de deturnare de fonduri și obligați să restituie banii. Potrivit lui Suetonius, în primul an al domniei lui Caligula, s-au risipit 27 milioane de sesterți pe care Caligula îi moștenise de la Tiberius . Și-a găsit rapid alte victime usoare-cetateni români înstăriți, pe care îi acuză de trădare ca să le ia averile. Obeliscul din Vatican a fost primul adus din Egipt la Romă de Caligula. Acesta
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
pe "assess" permit distingerea noilor serii. Baterea asului își are debutul la începutul secolului al III-lea î.Hr., în timpul războiului contra lui Pyrrhus I. Al Doilea Război Punic vede apariția monedei romane de argint, denarul care valora 10 asses, iar sesterțul valora 2 asses și jumătate, și provoacă mai multe devalorizări ale asului.. Odată cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, "asul" a devenit o monedă fiduciară, a cărei valoare nu mai era legată de conținutul de metal, de valoarea
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
monedele de argint a fost modificat : În anul 80 î.Hr., atelierul monetar din Roma și-a încetat emiterile de monede de bronz ("as" și "submultiplii săi"), din cauza penuriei de cupru. Asul înceta să mai fie unitate de cont, în profitul sesterțului. Comerțul internațional roman folosea denarul de argint, iar pentru schimburile locale, vechile ateliere din Orient și câteva ateliere regionale din Spania sau din Galia acopereau nevoile de monedă măruntă. Așii bătuți înainte de 8o î.Hr. au rămas în circulație până la Imperiu
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
imperiale din Roma și din "Lugdunum", azi Lyon, cu cotațiile următoare: Acest sistem rămâne în vigoare până în secolul al III-lea d.Hr. Nero, în reforma sa din anul 64, alternează, pentru emiterea asului între alamă, metal dedicat de obicei sesterțului, și cupru, dar se revine la asul din cupru după moartea sa, în 68 . Sesterțul și denarul iau locul, în mod progresiv, asului care dispare din compunerea tezaurelor din perioada Antoninilor. Criza monetară și economică din secolul al III-lea
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]