120 matches
-
preț în casă. Când m-au văzut atât de abătut, frații frigieni mă întreabă: «cât ești dispus să ne plătești, ca să le poți păstra?» Ce s-o mai lungesc, mi-au cerut o sumă mare, o sută de mii de sesterți; am acceptat. Între timp mă cheamă guvernatorul și-mi cere vasele; atunci frații frigieni îi spun că s-au înșelat, că au crezut că vasele sunt de valoare, dar că, în realitate, ele nu sunt demne de colecția lui Verres
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
majoritatea era în favoarea inculpatului, a fost paralizat iar faimosul Hortensius și-a recunoscut înfrângerea. Sentința a fost pronunțată la 14 august. Verres a fost condamnat la exil și la plata către sicilieni a unei sume de patruzeci de milioane de sesterți. Verres ar fi putut ataca sentința printr-un apel în fața poporului, dar, conștient că nu poate câștiga, a preferat să accepte hotărârea instanței. Chiar dacă nu avea gust artistic Verres a fost un escroc de mare anvergură cu mari ambiții politice
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
el. Povestea era simplă. Acuzatul își neglija nevasta ținîndu-se cu bărbați. Interesat, președintele de complet ceru amănunte, gîndindu-se să-l achite și-apoi să-i cea-ră recunoștință. Dar nu aceasta era vina principală. Nenorocitul băgase toate economiile familiei, schimbate în sesterți, într-un fel de joc în care oricine punea o sumă, o lua înzecit peste o lună. La acest punct, Hunarus argumentă repezit în favoarea corectitudinii acelui joc. Tiberius Agillus se scîrbi de atîta înapoiere. Era vădit că, dacă dai un
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
nu-l cunoșteam și pe care nu-l aflaserăm încă la procese, tu care te-ai îmbibat de sângele nobililor, când pe cadavrul statului ai pus mâna pe prada luată de la consuli, când te-ai îngrășat cu șapte milioane de sesterți, când ai strălucit în demnitatea sacerdotală, în timp ce prăvăleai în aceiași catastrofă copii nevinovați, bătrâni iluștri, femei remarcabile..." Acuzatorul, senatorul Curtius Montanus, este dispus la indulgență pentru cei care au făcut acte de delațiune pentru a scăpa de pericole, dar nu
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
că a strâns o avere fabuloasă, ilustre! spuse Macro vrând să schimbe sensul discuției. -Cam cât crezi că are? întrebă Caligula foarte interesat. -De unde să știu eu ilustre? Se zonește că ar avea vre-o douăzeci de milioane de sesterți puși deoparte, dar cine poate ști? -Și am auzit că are de gând să le cheltuie pe aventurile filozofice iscate de socrul tău, Tiberius Thrassylus cu bazaconiile lui! răspunse scurt Caligula. -Păi ce să spun ilustre, știți ceva ce eu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
marginea lumii! Va da oricât numai să afle ceea ce îl interesează. -Nu fiți atât de sigur ilustre! Tiberius nu e chiar atât de naiv! Și-apoi cât poate să coste afacerea asta? O sută de mii! Douăsute de mii de sesterți! Un milion?! E o nimica pentru magnificul... -Ascută Macronius Naevius Sertorius, spuse Caligula tăios. Nu știu de ce, dar nu-mi place deloc numele ăsta al lui Hristos sau cum i-or fi zicând grecii. Nu l-am cunoscut, dar simt
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NU VOI MAI MUNCI DELOC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului patria ne este una punga verde cu sesterți unde nu e loc de terți din care să scoți întruna mărunțișul pentru trai cât se poate fără muncă pâine, băutură, șuncă și Gheorghe Zamfir la nai nici o bursă de valori nu e-n stare să ridice din grămada de
NU VOI MAI MUNCI DELOC de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356324_a_357653]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CU FAȚA CĂTRE TINE, DOAMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu fața către Tine, Doamne Îngenunchez: Te rog ca să mă ierți Nici un folos din punga cu sesterți Pelerin pribeag atâtea toamne! S-a lipit de mine greu, păcatul Pământul trage-n jos de ale lui Și-n drumul meu de-a lungul și de-a latul Nu-mi strig neputința nimănui M-a subjugat doar grija pentru
CU FAŢA CĂTRE TINE, DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355902_a_357231]
-
Economice Europene de la Roma se pun bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută sub denumirea de Piața Comună. Tot la Roma, acum 2044 de ani, au fost puse bazele primului „proiect” Uniunea Europeană. 5.000.000 km², 88.000.000 de locuitori, sesterțul - moneda comună, pax romana etc. etc. Azi 4.324.782 km², 507.890.191 locuitori, euro... În acele condiții, Republica Romana a rezistat câteva sute de ani, din 16 ianuarie 27 î.Hr până în anul 395, cu o agonie de
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
Tiberius ridicându-și brațele uscățive. -Ba bine că nu, exclamă Nerva! Era mai lucidă ca oricând! De când cu ideea asta a ei de a deveni zeiță ieșise din zgârcenia ei proverbială și cheltuia sume mari de bani aruncând mii de sesterți în stânga și-n dreapta, la joc fiind desigur, imortalitatea! Și nu erau puțini cei care o susțineau... Interesați! -Vise, Nerva! oftă Tiberius. Nemurirea și gloria nu se pot cumpăra cu bani... -Acest fel de vise costă magnifice, mai spuse acesta
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
-Mă simt cumva dator către părintele lui, marele și regretatul Germanicus, care a adus imperiului servicii incalculabile. Doar asta e. -Hm! interveni din nou Nerva, trebuie să vă hotărâți ca împărat să fie numai unul. Cele nouăzeci de milioane de sesterți pe care vreți să-i lăsați moștenire pot fi cesionați, Roma însă n-o poți împărți în două! -Nimeni nu poate împărți Roma în două Nerva, spuse Tiberius. Eventual poate fi distrusă dar niciodată separată, spuse Tiberius puțin nervos. Averea
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
cu voce tare observându-i privirea pierdută. -Ce să spun ilustre?...E dreptul oricărui imperator să-și proclame voința. Armele sunt mai tari decât orice lege. În fața armelor...legea o ia la fugă... -Ba bine că nu, prefect de doi sesterți! Legea e mai tare decât armele. Dar nu orice lege, ci toate poruncile împăratului, care e un zeu coborât pe pământ! Spunând acestea Caligula se aruncă pe spate într-una din luxoasele canapele. Își închise ochii și cu trei degete
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
că a strâns o avere fabuloasă, ilustre! spuse Macro vrând să schimbe sensul discuției. -Cam cât crezi că are? întrebă Caligula foarte interesat. -De unde să știu eu ilustre? Se zonește că ar avea vre-o douăzeci de milioane de sesterți puși deoparte, dar cine poate ști? Poate că are cincizeci! Unii spun ca ar avea cam o sută ceea ce pare mai plauzibil! -Cam atât are. Și am auzit că are de gând să le cheltuie pe aventurile filozofice iscate de
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
da oricât numai să afle ceea ce îl interesează. Ăsta e Tiberius.... -Nu fiți atât de sigur ilustre! Împăratul nu e chiar atât de naiv! Și-apoi cât poate să coste afacerea asta? O sută de mii! Două sute de mii de sesterți! Un milion?! E o nimica pentru magnificul... mărunțiș! -Ascută Macronius Naevius Sertorius, spuse Caligula tăios. Nu știu de ce, dar nu-mi place deloc numele ăsta de Hristos sau cum i-or fi zicând grecii. Nu l-am cunoscut, dar simt
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
Pilat a stat mult timp la Roma așteptând să fie primit de noul împărat căruia i se anunțase deja, dar care avea acum treburi noi. Caligula organiză la Roma cel mai mare ospăț făcut vreodată, risipind douăzeci de milioane de sesterți, o parte din averea însușită de la Tiberius, și care era o sumă colosală, probabil ceva la o sută milioane de sesterți. Petrecerea la care fusese invitată toată populația Romei a ținut mai multe zile uimind tot poporul cu abundența sărbătorii
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
avea acum treburi noi. Caligula organiză la Roma cel mai mare ospăț făcut vreodată, risipind douăzeci de milioane de sesterți, o parte din averea însușită de la Tiberius, și care era o sumă colosală, probabil ceva la o sută milioane de sesterți. Petrecerea la care fusese invitată toată populația Romei a ținut mai multe zile uimind tot poporul cu abundența sărbătorii. Caligula, care la început a fost socotit ca un conducător providențial, a făcut aceasta pentru a se pune bine în ochii
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
150 000 franci, plătibili îndată, plus o recompensă de 1 000 de lei pe lună, reversibilă asupra doamnei Rosetti. Octavian August a pus pe Senatul Romei să voteze, puțin înaintea morții sale, o recompensă națională lui Isus Hristos de 432 000 sesterți pentru pretinsele sale merite de democrat umanitar și liberal. Ni s-a probat - e prea adevărat - că peste Olt a murit oameni de foame în vremile acestea, e adevărat asemenea că, nu mai departe decât sâmbătă, s-au votat un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plătește cu conștiința de-a fi ușurat prin muncă compensatorie, prin sacrificii personale chiar un grăunte din mizeria la care neamul omenesc pare de-apururea condamnat. Pentru a-și permite cineva lefile proconsulare ale anticității și mesele ce costau milioane de sesterții ale unui Lucullus ar trebui să existe sclavia anticității, robia maselor. Și iată ceea ce nu voiește statul modern, a cărui țintă este a nu lăsa ca poporul muncitor să fie măcinat și să degenereze sub pături superpuse de feneanți, de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ferește să-i spună în față că, printre privilegiile dobândite, Antonius Musa a obținut și dreptul la liberă practică. Surâde șters amintirilor. Când a dorit să-l numească medicul său personal, grecoteiul a refuzat salariul normal de 250 000 de sesterți. Pretindea că el câștigă în particular peste 600 000 pe an. Nu l-a crezut până nu i a făcut dovada cu proprietățile sale imobiliare din Cetate. L-a angajat atunci împreună cu fratele lui pentru suma de 500 000 de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pretindea că el câștigă în particular peste 600 000 pe an. Nu l-a crezut până nu i a făcut dovada cu proprietățile sale imobiliare din Cetate. L-a angajat atunci împreună cu fratele lui pentru suma de 500 000 de sesterți. Antonius Musa se apropie cu un pas. — Mai e ceva, stăpâne... — Ce? Cavalerul îndrăznește cu timiditate: — Nu e bine să schimbăm principiile medicinei în fiecare zi și să ne lăsăm purtați de cum bate vântul. — Și tu ce propui atunci? se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Acum douăzeci de ani erau peste șapte... Secretarul recunoaște cu umilință: — Așa e, mărite stăpâne. Îndrăznește totuși: 48 — Dar dacă adunăm... Lasă tăblia din mână și începe să cotrobăie febril printre foile de papirus: — Un legionar primește 12 000 de sesterți pe an. Înmulțit cu 4 000... Ezită cu mâna în aer. — Sau, mai degrabă, cu 5 000, maximum de soldați dintr-o legiune... Apucă un os lustruit și bine ascuțit. Scrijelește iute: Înmulțit cu 28 de legiuni, asta face... Înalță
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dreaptă, auxiliarul său în mai toate treburile administrative, finan ciare, chiar și legale ale imperiului? Urmașul lui Gaius Asinius Pollio! Un libert ce poate rivaliza cu cei mai înstăriți senatori. Stăpân peste o avere estimată la 300 de milioane de sesterți, dintre care 60 doar în numerar. Bine măcar că are bunul-simț să nu trăiască într-un lux ostentativ. Repede privirea în lături, ca să nu-și trădeze gândurile. Îl apreciază pe Ianuarius, îl simpatizează într-un fel și a fost de nenu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
războiului civil, murmură la un moment dat Augustus. Pare deprimat. Secretarul își acordă o clipă de reflecție, apoi rostește: — Legionarii nu reprezintă decât o parte din cheltuielile militare. Mai sunt cavaleria, ofițerii și garda pretoriană, care primesc 20 000 de sesterți. — Dar tuturor li se reține din soldă echipamentul, îmbră cămintea și mâncarea, șuieră tăios Augustus. Îi frig urechile de enervare. E sătul să i se tot arunce în cap povara armatei, de parcă ar fi o extravaganță personală. Mârâie printre dinți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bătrânului Pollio s-a luat inițiativa creării unui tezaur militar, și cum el însuși l-a sfătuit să alimenteze cu o sumă mare de bani acest fond de stinat veteranilor. A trebuit să scoată din piatră seacă șaptesprezece milioane de sesterți și să i doneze în numele principelui și al lui Tiberius Nero. Plus făgăduința că acest gest se va repeta anual. Alt mijloc n-au găsit care să fie pe placul contribuabililor și al Senatului. Dimpotrivă! Până și căutările lor păreau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ușor descumpănit. — ăă..., există o serie de factori variabili și necunoscuți, răspunde șovăielnic. — Cât? își pierde împăratul răbdarea. Ianuarius se codește. În cele din urmă, rostește cu jumătate de gură: — Armata ne-a costat cel puțin 400 de milioane de sesterți anul acesta. Augustus întinde repede mâna după papirusul din care a citit secretarul, îl îndepărtează ușor de ochi ca să poată vedea mai bine și ridică o privire scandalizată către libert: — Păi bine, măi omule, asta nu înseamnă nici jumătate din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]