4 matches
-
(uneori denumit și sesterțiu) (în , la plural "sestertii") este denumirea purtată de o monedă romană, inițial de argint, mai târziu de bronz, respectiv oricalc, subdiviziune a denarului. La început sesterțul avea o greutate de aproximativ 15 grame, dar în anii următori a devenit din ce în ce mai
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
origine: inițial IIS, adică II pentru doi (vezi Numerotația romană) și S, „semis”, adică „jumătate” (de as) = 2 1/2 as, cei doi I fiind barați, pentru a se ajunge la HS. De la o valoare de 2 1/2 as, sesterțiul ajunge la valoarea de 4 ași, când valoarea denarului ajunge la șaisprezece ași. Sub Republica Romană, este vorba de o mică monedă din argint (cea mai mică din sistemul roman, cântărind puțin peste un gram, emisă în cantitate destul de rară
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
celui de-Al Doilea Război Punic (218 - 201), care a impus Romei cheltuieli considerabile, "as"-ul s-a prăbușit încât a devenit un disc de bronz de vreo 20 de grame. Are multipli, dintre care cei mai utilizați vor fi sesterțiul, care valora 2 as ½, (apoi 4 as), dupondius, care valora 2 as, precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
Termenul "aureus" provine din sintagma latină "nummus aureus",„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de portretele lor gravate pe aversele monedelor și care servesc de propagandă. Sesterțiul din alamă, care valora un sfert de denar, este, cu diametrul său de 33 cm, moneda regină a epocii. Aversul («fața monedei») reprezintă, de cele mai multe ori, efigia împăratului care domnește în epoca de emisiune a monedei. Reversul («spatele monedei») constituie
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]