2,533 matches
-
lumină de aur a zilelor noastre rătăcite pe pământ. - Și ce vrei să ne spui, murmură frunzișul aproape roșu din carapacea lui ? Ne întorci la capitolul imaginație când primăvara miroase printre copaci nimai frunze și ierburi crude și vara buciumă seva prin trunchiuri ca o răstignire, ca o fântână cu coarbă ? - Nu pădurea mea dragă, răspund eu dezamăgită frunzișului cu zumzet de clavecin. Vă voi vorbi de soarele care ne sorește pragurile și care ne limpezește apele de la un mal la
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” când mă închid în lumină Referință Bibliografică: Lupoaică albă risipei date / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1476097248.html [Corola-blog/BlogPost/380528_a_381857]
-
cu o vegetație joasă, uscată, ard vară de vară, la temperaturi de 50 grade C si chiar mai mult, străjuite de cactuși singuratici, contorsionați în poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare. Munți goi de verdeață, impresionanți în măreția lor apăsătoare și întunecată, pe care stânci verticale stau sculptate
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre om, munte și pădure. Din acele vremuri de măreție teofanică, când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
sinucideau pe rând țipătul ascuțit al verdelui se contopea cu strigătul sângelui îmbrățișat de dorința ta de stăpân absolut eu vroiam doar să ajung la buzele tale pe scara de liane a gândului tău ce-mi ardea pielea umedă de seva ierbii Asta ca să știi, mi-ai spus, că drumul până la ''te iubesc''-ul meu este scara dumnezeiescului urcuș Ultimul romboedru nu l-am mai atins uitasem de cântecul lebedei, care-mi fura ultima dorință. De mi-ai fi întis o
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_tipatul_violetta_petre_1361267194.html [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]
-
corespondenți sau de onoare - aleg în rîndurile lor și personalități din străinătate. Academia DacoRomână - instituție autonomă în cadrul Fundației ADR”TDC” fiind liberă, se subordonează idealurilor națiunii dacoromâne și nu statului, fie el și românesc, atunci cînd mai este... prin urmare, seva ei vine din istoria - chiar preistoria DacoRomâniei și din setea trecutului, în general, și mai ales din inteligența prezentului cu perspectiva viitorului renașterii dacoromânești... Are numai 100 membri titulari, un număr nelimitat de membrii fondatori, de onoare, corespondenți și asociați
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
rătăcește orizontul amintirea pescărușului lovește cerul lacrima serii învață să moară în palmă sămânța cuvântului calcă pe pânza fragilă a veacului copilul din mine lasă capul pe umbra pașilor Tăi. . . Am împins norii . . Când te apropii urma ta înlătură zăpada seva ierbii atinge fiorul sărutul nu mai vrea așteptare cu brațele întinse alung norii lumina caută umbra ta fac primul pas... regăsesc culoarul în mână țin o pâine caldă aburul ei naște două viori acum știu între stâlpii dorinței se numără
ALTĂ...FAŢĂ A AŞTEPTĂRII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alta_fata_a_asteptarii.html [Corola-blog/BlogPost/356204_a_357533]
-
Dar eu sunt bun și nu va fi zadarnic, Prinosul meu de ploaie peste ruguri. De-aș fi doar nea și-ai luneca prin mine, Brăzdat aș fi, ca răscolit de vânt. N-am mai rodi lăstare de lumine, Iar seva ni s-ar pierde în pământ. Dar vrei să-ți fiu o mantie, zăpadă, Să te-nvelesc prelung și cu ardoare, Să las doar primăvara să se vadă, Că dintre noi, ni s-a rodit o floare ? Vrei să-ți
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1452756185.html [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
ai primi o ploaie Ce cade lin într-un decor tomnatic, Prelinsă printre răbdătoare straie Pe pielea ta, ca un sărut extatic. Vei recunoaște-alinturile mele Ascunse-n picăturile flămânde, Schimbate-ntâi în joc nebun de iele Și-n urmă-n seva care te pătrunde. De un mileniu te iubesc din tine Ca un pârâu schimbat într-o cascadă, Nu-mi pasă că nu-i nimeni să mă vadă, Tu m-ai zidit acolo și mi-e bine. Și, cât ai sta
TE-AŞ MAI PUTEA TRĂI ÎNCĂ O DATĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446535061.html [Corola-blog/BlogPost/373775_a_375104]
-
pe timp de caniculă, culoarea toamnei, plîngându-și desfrunzirea, solitarul iernii, pe-alei, între nămeți. Scriu așa cum l-am văzut crescând: îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1437638361.html [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
în final, să institui dreptatea și Civilizația Iubirii pe pământ, între Dumnezeu și neamul tuturor mame de popoare. Căci Dumnezeu e Dumnezeu pentru toate mamele de popoare, nu numai pentru una singură. Dumnezeu e Marele Eon din care își trag seva, existența, forma și beatitudinea toate neamurile și toate popoarele. Iar Arta-transformării este chiar felul lui Dumnezeu de a se descoperii omului în jocul lui serios - “Iocari serio” - cu Cerul Cristalin și cu oamenii, prin amestecul celor două sămânțe divine de
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
viață. Și de aici să mă îmbăt de toamna ce în mine-i trează, cu multe altele-ndărăt (la voi, e toamna ce urmează), să sorb aromele recoltei lăsându-vă pe voi să vă-nfruptați cu poftă și nesaț din seva holdei. Eu frunză de copac fiind, mă țin cu jind, cu gheara-nfiptă-n coaja zgârcitului meu timp, să nu îmi scape vraja acestui anotimp. Referință Bibliografică: SUNT FRUNZĂ DE COPAC... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV
SUNT FRUNZĂ DE COPAC... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1410082000.html [Corola-blog/BlogPost/362224_a_363553]
-
cercetător, scriitor, profesor. Și în toate aceste domenii a pornit pe căi nebătute, fiind piatra de temelie a punții între culturile română și indiană. Astfel că putem afirma, prin cuvintele lui Tagore, că în România viața sa „și-a găsit seva potrivită pentru a fi rodnică și pentru a-și deschide petalele multicolore și înmiresmate”. Carmen Mușat-Coman Referință Bibliografică: Scrisori rupte, de Rabindranath Tagore / Carmen Mușat Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 144, Anul I, 24 mai 2011. Drepturi de
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CÂNTECUL CAVALERILOR ROUREI Sudori de înger bem în veac Însărăcindu-l pe sărac Și din potir și din aripă Ne-agonisim în cer risipă Scoici când se răstignesc - nu mint: Tainic învie-n mărgărint - Spășirea sevei înspinate: Naramzele încoronate O - lină vină de lumină Neistovit vis de Grădină: În sânge slovenim amurg - Din noi în Tine toate curg Fiece deget e-o Golgotă Și - fremătând din notă-n notă - Stârnim furtună-n mâna dreaptă: În pumn
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
Acum în vară, pelerinul și-a așternut visul pribeag sub ramul meu,și tot mă roagă să nu-i dau dorul în vileag. Ca într-un dans mi-a cuprins trupul și inima e lăutar; as vrea să- l mângăi, seva toată s-a scurs, adapă un lăstar. Doar cântecul tăcerii mele poate să-l legene ușor, căci vine toamna prin inele; m-apucă și pe mine-un dor. Un dor de zilele în care eram numai o rămurea; chiar de
CONDAMNARE AUTUMNALĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_condamnare_autumnala_elena_spiridon_1345374000.html [Corola-blog/BlogPost/358091_a_359420]
-
pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care le ajutau să crească, pompând în ele seva lor de grijulii „părinți”. Că visul oricărui pom este să facă fructe cât mai frumoase și cât mai gustoase care să poarte sâmburele menit să-i prelungească viața în timp. De altfel, acesta este misterul vieții: pomul să dea fructul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Va stăpâni planeta toată Că sunt oameni cu-n interes: Ca pentru apă, să ia plată! Oare așa s-a intâmplat Și la vecina noastră? Marte cel apropiat, A fost și ea albastră? Și ai săi locuitori Și-au supt seva internă, Fiind proprii prădători De populație indigenă? Memoria omului e scurtă Și n-avem codificat în genă Nu ne-amintim decât de burtă Și de-un colț uitat de pernă. N-avem amintiri recente De catastrofice trăiri, Și chiar dacă le-
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1433610000.html [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
rânduri, parcă te privește interesantă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos și pentru care nimic nu poate fi mai minunat pe lume decât frumusețea sufletească. Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocentă, povești țesute din croiala tuturor existentelor cu specific românesc. De aceea, copilul-autor George Nicolae Stroia, în cartea-i, s-a ținut departe de Tom și Jerry, Bărbie sau Nemo, care au inundat
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Printre rânduri, parcă te privește frumoasă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos pentru care nimic nu poate fi mai frumos pe lume decât frumusețea sufletească . Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocentă, povești țesute din croiala tuturor existentelor cu specific românesc. De aceea, copilul-autor George Nicolae Stroia, în cartea sa, s-a ținut departe de Tom și Jery, Barby sau Nemo care au inundat
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
fragil ce își sparge atunci porțelanul în cioburi ale tristeții si deznădejdii; cioburi pe care, în primăveri... voi încerca să le recompun. Ele, primăverile; cioburi de vise, restaurând tabloul unei fragile speranțe care'mi netezește gândurile sumbre culegând fericiri din seva ierbii fragede și din violetul mugurilor ce își pleznesc timid înfloririle! Mai apoi... peisajul din fața privirii capătă ușor tenta roșiatică a sângerării apusului care așterne poteci de frunze îngălbenite de vreme; asta fiindcă în drumul aflat înainte, anotimpurile si-au
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie limbii române prin înțelepciunea ei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
în sufletul artistului, este fluviul de foc ce-i curge prin vene, revărsându-se în culoare și pe pânză...La fel se întâmplă și cu poetul: Universul vibrează în sufletul său, Natura țâșnește în ființa sa prin fiecare mugur și seva-i nevăzută. Anotimpurile înfloresc în inima sa și, toate îi invadează sufletul precum parfumul florilor. Artistul se contopește cu Universul care îl inspiră, „mărginirea” se armonizează cu „nemărginirea” iar „eternitatea” cu „clipa” de față... În „artă” se rezolvă antitezele prin
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
în Ediția nr. 1659 din 17 iulie 2015. Se lasă seară peste dealul plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
zapezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu visele-i din ram Și-mi pune vară-n suflet, pe gând, cununi de flori. Ce taină poartă-n seva, de cântă peste ere, Când frații lui au ars de secole în vetre? Se poate ca sămânță s-a strecurat prin pietre Și lupta pentru soare i-a dat cumva ... Citește mai mult Se lasă seară peste dealul plânsși soarele
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]