131 matches
-
un rost în lume. Cum putem să le cerem tinerilor să mai rămână în România când văd că „oamenii buni nu au nicio șansă și că totul se face doar pe pile și relații”, după cum îmi spunea Ionuț, un liceean severinean. Proiectul „O oră pentru democrație” a fost un exercițiu de practicare a democrației într-un grup mic, aproximativ 1000 de persoane - elevi, profesori, părinți, autorități publice. În acest microsistem creat am putut observa acțiuni care sunt general valabile în societatea
„N-am discutat cu fiul meu de asta... e prea mult pentru un copil”. Am încercat să le spunem liceenilor ce nu le spun părinții lor, iar rezultatul ne-a copleșit by https://republica.ro/z-n-am-discutat-cu-fiul-meu-de-asta-e-prea-mult-pentru-un-copil-am-incercat-sa-le-spunem-liceenilor-ce [Corola-blog/BlogPost/338694_a_340023]
-
dacă vrei și are cine să-ți arate” și am priceput că munca noastră abia acum începe cu adevărat, dar este mult mai ușor pentru că avem alături tineri care vor și pot să contribuie la schimbarea în bine a comunității severinene. Nu știu cât de mult se mai pot schimba acum părinții și bunicii noștri, dar cred că tinerii pot să schimbe România, iar educația pentru democrație este o soluție pentru dezvoltarea unei generații de cetățeni puternici și implicați în viața societății. Eu
„N-am discutat cu fiul meu de asta... e prea mult pentru un copil”. Am încercat să le spunem liceenilor ce nu le spun părinții lor, iar rezultatul ne-a copleșit by https://republica.ro/z-n-am-discutat-cu-fiul-meu-de-asta-e-prea-mult-pentru-un-copil-am-incercat-sa-le-spunem-liceenilor-ce [Corola-blog/BlogPost/338694_a_340023]
-
Atunci, la amărâții din Severin, în biserici lumânările s-au stins, ouăle s-au zdrobit în buzunarele celor de sub dărâmături, „mielul s-a speriat și el în tavă, cozonacul s-a aplatizat când peste 150 de cvadrimotoare B-24 zguduiau noaptea severineană și liniștea dimineții brașovene. Îmi și imaginez cum sunetul a două ouă roșii ciocnite într-o familie brașoveană s-a suprapus cu sunetul primelor bombe căzute la orele 11.00.” cum, fără exagerare este consemnat într-un înscris pe Wikipedia
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492327239.html [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
în frunte cu același primar Simion Balaci și cei din Ada Kaleh, hotărăsc, împreună cu Ali Mustafa «că populația să-și procure lemne uscate din pădurea Turnu Severin pentru suma de 30 fiorini »5 O altă sursă relevă faptul că meseriași severineni au înfăptuit și o serie de lucrări de reparații în insula. Astfel, la 15 septembrie 1895, meșterul Ioan Constantinescu, adeverește că a primit suma de 15,30 fiorini pentru repararea școlii din Ada Kaleh. Interferențele culturale care s-au produs
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
până în 1242 incendiază și despopulează regiunea. Reorganizând zona distrusă de pustiirea mongolă, Bela al IV-lea încredințează regiunea Severinului guvernării lui Litovoi. Anul 1247 aduce deopotrivă recunoașterea importanței rolului militar și economic al populației valahe din regiune. Înaintea cumanilor, valahii severineni sunt înregistrați în arhivele Coroanei maghiare ai anilor 1256, 1262, și 1293, ca principalii contribuabili în constituirea zonei de apărare dunărene. Tot în 1247, printr-o diplomă, regele Béla al IV-lea îi aduce în regiune pe Cavalerii ioaniți, dându
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
ridicată în interiorul zidurilor Cetății. Episcopia latină a Severinului a numărat un șir de 12 episcopi: Primul Episcop catolic al Severinului, Grigore, a fost un călugăr dominican (Ordinul fraților predicatori - Ordo fratrum predicatorum - OP). Al doilea și al treilea episcop catolic severinean, Luca și respectiv, Francisc, au aparținut ordinului franciscan (Ordo fratrum minorum - OFM). În evul mediu severinean, în regiunea Cetății, au existat două biserici și o capelă (toate trei latine la origine). Cimitirul, împreună cu capela medievală a Severinului, erau situate în
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
Episcop catolic al Severinului, Grigore, a fost un călugăr dominican (Ordinul fraților predicatori - Ordo fratrum predicatorum - OP). Al doilea și al treilea episcop catolic severinean, Luca și respectiv, Francisc, au aparținut ordinului franciscan (Ordo fratrum minorum - OFM). În evul mediu severinean, în regiunea Cetății, au existat două biserici și o capelă (toate trei latine la origine). Cimitirul, împreună cu capela medievală a Severinului, erau situate în ceea ce astăzi a mai rămas din grădina Liceului "Traian" (situată între Castrul roman Drobeta și Cetatea
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
alt viitor Ban de Severin, Iacob de Gârlești (Gârliște) aflând că turcii se pregătesc să atace Muntenia, trec Dunărea într-o campanie militară victorioasă ce străbate zona Cladovei, Vidinului și Nicopolului. În 1506, Banul Iacob de Gârliște participă cu garnizoana severineană la înăbușirea răscoalei secuilor la Toplița Lutița. În anul 1519, Ludovic al II-lea Iagelon (1516-1526), prin mijlocirea Banului de Severin, Barnabas Bélai, încheie un tratat de pace pentru trei ani cu sultanul Soliman I Magnificul (1494-1566) care, printre altele
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
la care lucrările au fost începute în perioada 1935-1942 și apoi sistate datorită războiului și noului regim politic. Biserica, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a fost sfințită în anul 1996 de către P.S. Damaschin Severineanul. În toată această perioadă vechea bisericuță de lemn din Brebina s-a degradat continuu și necesită lucrări urgente de reparații.
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
jucat și pentru Echipa națională a României, în meciurile cu Coasta de Fildeș, Nigeria, Uruguay și Irlanda de Nord s-a născut în localitatea Gura Văii, județul Mehedinți la data de 25 mai 1977. A făcut parte dintr-o generație de fotbaliști severineni care i-a dat, printre alții, pe Mirel Rădoi, Flavius Stoican, Florin Șoavă și Dorel Stoica. A început fotbalul ca profesionist la echipa de liga a treia, Severnav Turnu Severin în sezonul 1997-1998, pentru ca, în sezonul următor să se transfere
Gabriel Boștină () [Corola-website/Science/300294_a_301623]
-
și depopulat regiunea. Reorganizând zona distrusă de pustiirea mongolă, Béla al IV-lea a lăsat regiunea Severinului în seama guvernării lui Litovoi. Anul 1247 aduce deopotrivă recunoașterea importanței rolului militar și economic al populației române din regiune. Înaintea cumanilor, românii severineni sunt înregistrați în arhivele coroanei maghiare ai anilor 1256, 1262 și 1293 ca principalii contribuitori la constituirea zonei de apărare dunărene. Tot în 1247, printr-o diplomă, regele Béla al IV-lea i-a adus în regiune pe cavalerii ioaniți
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
alt viitor Ban de Severin, Iacob de Gârlești (Gârliște) aflând că turcii se pregătesc să atace Muntenia, trec Dunărea într-o campanie militară victorioasă ce străbate zona Cladovei, Vidinului și Nicopolului. În 1506, Banul Iacob de Gârliște participă cu garnizoana severineană la înăbușirea răscoalei secuilor la Toplița Lutița. În anul 1519, Ludovic al II-lea Iagelon (1516-1526), prin mijlocirea Banului de Severin, Barnabas Bélai, încheie un tratat de pace pentru trei ani cu sultanul Soliman I Magnificul (1494-1566) care, printre altele
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucția modernă a Severinului, Cernețiul, care pe la 1602 era o moșie a fraților Buzești, va fi capitala administrativă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ale orașului (ce nu va fi respectat), va lua ființă Societatea de Istorie și Arheologie ce avea ca scop „a face ceva în folosul comun, fiindcă muzeul ce avem să ființăm este declarat de la început a fi averea comunei Severin”. Severinenii rămași la Cerneți încep să se mute în masă astfel încât orașul începe să se extindă după un nou plan spre est-sud-est. Cu acest nou aflux de populație, alături de "Cartierul nemțesc", deja constituit în partea vestică a orașului apar alte două
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
număr după cei vorbitori de limba germană. Alături de austrieci și germani s-au stabilit deopotrivă italieni, unguri, cehi, evrei, greci, sârbi și armeni. Odată cu spiritul nemțesc, de ordine și curățenie, germanii au adus și obiceiuri ce i-au influențat pe severineni autohtoni: ideile socialiste și petrecerile câmpenești de 1 Mai, cu fanfară și ospețe în pădurea Crihalei (continuate până azi cu numele "Zilele Severinului"). Austriecii, germanii, italienii, evreii, ungurii, grecii, sârbii, armenii și românii vor participa împreună la construirea și dezvoltarea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
dezvoltarea primului "oraș apusan, din România modernă,cu clădiri frumoase, cu școli mărețe, cu uliți largi și drepte" (cum îl descrie Alexandru Vlahuță). În iunie 1859, Alexandru Ioan Cuza, vizitează orașul. Deși nu se mai afla in țară, în 1870 severinenii l-au ales deputat. Pe 8 mai 1866 prințul Carol I debarcă la Severin pentru a prelua conducerea României. Patru ani mai târziu, în 1870 , primită în portul Severinului cu mare fast, pășește pentru prima oară pe pământul României, Regina
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
1883, pe 1 septembrie M.N. Hergot înființează Liceul "Traian", care în secolul următor devine o școală modernă de prestigiu național dar și internațional, atrăgând elevi din tot sudul Dunării dar și din Austro-Ungaria. Fapt caracteristic al conviețuirii armonioase între comunitățile severinene, încă de la deschiderea sa, la 1 septembrie 1883, Liceul "Traian" consemnează primii doi profesori: M.N. Hergot și Ștefan Bodiu. În 1890 ia ființă la Turnu Severin Serviciul Fluvial Român pe Dunăre (SFR). Pentru dezvoltarea traficului fluvial propriu, în 1893, statul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
este inaugurat Liceul Comercial (Școala Comercială Elementară) înființată în 1898. În 1899 (până în 1947), este înregistrată Banca Mehedințiului. În 1899 Severinul avea 18.600 locuitori. Până în 1918, Turnu Severin va fi poarta occidentală a României. După 1900, industria și capitalul severinean continuă să se diversifice într-un ritm accelerat. Camera de Comerț și Industrie este înregistrată în 1902 și în același an este înregistrată și Fabrica de bomboane “Mercur”. Tot în 1902 este inaugurată Fabrica de mezeluri "James O’Mara", ale
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Traian, realizat de sculptorul D. Franassovici. În 1912, în clădirea internat a Liceului "Traian", sub direcția lui Alexandru Bărcăcilă, este înființat "Muzeul Istoric al Liceului Traian", care ulterior va deveni Muzeul Regiunii "Porților de Fier". O problemă deosebită pentru municipalitatea severineană a fost alimentarea cu apa potabilă a orașului. Pănâ în 1905 apa era transportată cu sacalele din fântânile orașului, apoi de la puțurile forate în Piața "Radu Negru", puțuri alimentate cu motoare acționate eolian. În 1906, orașul numără 3.119 case
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
numără 3.119 case, 62 de străzi și o populație de 23.769 locuitori. Vila "Evelyn", în stil elvețian (distrusă de bombardamentele din 1944), Casa "Sabethay" (azi Muzeul de Artă), sau Casa "Vlahos", sunt căteva din construcțiile reprezentative ale bunăstării severinene din "Belle Époque". Între anii 1905-1907, în Grădina Publică a orașului, se construiește Uzina Electrică, echipată cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120 CP fiecare, iar între 1907-1910 este edificată Baia Comunală, Severinul fiind printre puținele orașe care la acea dată
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
care la acea dată dispunea de o asemenea facilitate. Tot în 1907 este desăvărșită acoperirea cu pietre cubice de bazalt a bulevardului Carol I, începută în 1892 și a "Străzii Mari" (Strada Traian). În 1910, simbol al solidității capitalului financiar severinean, este înființată Banca Populară „Dunărea” (până în 1949). În octombrie 1910, în prezența prim-ministrului Ion Brătianu, însoțit de miniștrii Alexandru C. Constantinescu și V.G. Morțun, sunt puse pietrele fundamentale care inaugurează lucrările la Fabrica de apă și concomitent, la Castelul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Fabrica de apă și concomitent, la Castelul de apă, alimentarea făcându-se direct din Dunăre. Edificii emblematice în arhitectura orașului, Castelul de apă (1910-1913) este realizat dupa proiectul inginerului Elie Radu, iar hala "Radu-Negru" (1904-1906), monument arhitectural reprezentativ al comerțului severinean, este zidită după planurile arhitectului C. I. Gabrielescu. La 3 noiembrie 1909 se pune piatra de temelie a Palatului Culturii (Teatrul), care va fi ridicat după planul arhitectului Grigore Cerchez. Până în 1911 apar Fabrica de gheață, Fabrica de tuburi din
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
suburbii. Cea mai mare parte a străzilor sunt bordate cu pomi (teiul în mod particular). Orașul își păstrează în continuare caracterul cosmopolit, la tot pasul auzi vorbindu-se "nemțește". În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară, și unul dintre cele mai importante șantiere de pe întreaga Dunăre, aici construindu-se cele mai mari vase fluviale ale țării: "Principele Carol", "Giurgiu", "Călărași", "Domnul Tudor". În 1915 este înregistrată Fabrica de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]