48 matches
-
baza cu un semiton sub treaptă îi. Este notat N sau ÎI. Pentru reprezentarea într-o gamă majoră necesită două alterații bemol. Pregătește acordul V. Progresia V-I poate fi accentuată dacă este precedată de un acord care conține o sexta mărită, notat Fr, It sau Ger. În acest caz, în progresia V-I, intervalul de sexta mărită crește la o octava. Sexta mărită (între treptele IV și VI în octava vecină) este obținută prin dublă alterare (cu un semiton în
Acord (muzică) () [Corola-website/Science/315371_a_316700]
-
gamă majoră necesită două alterații bemol. Pregătește acordul V. Progresia V-I poate fi accentuată dacă este precedată de un acord care conține o sexta mărită, notat Fr, It sau Ger. În acest caz, în progresia V-I, intervalul de sexta mărită crește la o octava. Sexta mărită (între treptele IV și VI în octava vecină) este obținută prin dublă alterare (cu un semiton în sus pe treaptă IV și în jos pe treaptă VI) a unei cvinte mărite. Astfel, acest
Acord (muzică) () [Corola-website/Science/315371_a_316700]
-
Pregătește acordul V. Progresia V-I poate fi accentuată dacă este precedată de un acord care conține o sexta mărită, notat Fr, It sau Ger. În acest caz, în progresia V-I, intervalul de sexta mărită crește la o octava. Sexta mărită (între treptele IV și VI în octava vecină) este obținută prin dublă alterare (cu un semiton în sus pe treaptă IV și în jos pe treaptă VI) a unei cvinte mărite. Astfel, acest acord are cel puțin două alterații
Acord (muzică) () [Corola-website/Science/315371_a_316700]
-
sunt, în termeni structurali, identice cu cele pentru un instrument solo. Problema care se pune este cum pot cânta împreună doi soliști în partea solo. S-au dat patru soluții: cele două instrumente să cânte concomitent în terțe sau în sexte, să cânte alternativ, realizându-se un dialog, să cânte în imitație sau în alt fel de contrapunct și un instrument să cânte o melodie, în timp ce instrumentul celălalt să asigure acompaniamentul. Concertele pentru mai mulți soliști urmează același model. Este adesea
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
se întindeau și se dilatau sau se retractau și se scurtau după anotimpuri, vara și iarna. Dar orologiile în curând vor codifica mai strict orarele. Începând de la 3 noaptea, la deșteptare, suna utrenia, apoi, la 6, laudele, terța la 9, sexta la amiază, nona la 15, vecernia la 17 și pavecernița (dupăcinarul), seara, înainte de culcare. La acestea se adăuga celebrarea liturghiei, dimineața. Cum noua stareță interzisese orice instrument muzical pentru a da strălucure sau relief ceremoniilor, orgile trebuiau să rămână mute
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
este o scară sonoră care are cvinte (prin urmare și cvarte) și terțe mari și mici (prin urmare, sexte mici și mari) pure. (sau "justă") este folosită mai ales în interpretarea compozițiilor vocale. Tonul mare (Ț) este diferența dintre o cvinta (3/2) și o cvarta pure (4/3). Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde/septime mici și mari) și 70.7 de sutimi (egal cu t-s, între terțe/sexte mici și mari). Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate alcătui scară sonoră din tabelul de mai jos. Deoarece există două tonuri diferite există mai multe posibilități pentru intervale. De exemplu, secundă mare poate fi definită că M2=P1
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
pure apar în diferite scări sonore: octava (raport 2:1), prezentă în fiecare scara sonoră, cvinta perfectă (raport 3:2), care împreună cu o cvartă perfectă (raport 4:3) formează o octavă, și terț mare (raport 5:4), care împreună cu o sextă mică (raport 8:5) formează o octavă. Intonația naturală are cvinte și terțe mari pure, sistemul Pitagora are cvinte pure, iar scara sonoră temperată mezotonic cu 1/4 coma are terțe mari pure. Problema esențială de împărțire a octavei într-
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
pasaje cromatice, contrastul între porțiuni melodice construite exclusiv din salturi și mers treptat. În memoria publicului a rămas fraza de introducere a secțiunii conduse de pian, construită pe o mișcare de acorduri mai puțin obișnuită (Re major - Miformula 1 major cu sextă mare adăugată ca întârziere a cvintei, ceea ce obligă adoptarea variantei melodice a majorului; cifrajul corespunzător este I-II în Re major, cu al doilea acord drept sextă napolitană). Dacă interpretarea respectă indicațiile de tempo din partitură, durata totală a piesei
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
pe o mișcare de acorduri mai puțin obișnuită (Re major - Miformula 1 major cu sextă mare adăugată ca întârziere a cvintei, ceea ce obligă adoptarea variantei melodice a majorului; cifrajul corespunzător este I-II în Re major, cu al doilea acord drept sextă napolitană). Dacă interpretarea respectă indicațiile de tempo din partitură, durata totală a piesei este de aproximativ 7 minute. Partitura este destinată unei orchestre de 40-50 de instrumentiști, cărora se adaugă solistul la pian. Sunt notate:
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
a unei orchestre de coarde și a armoniei vocale. În cântec este folosit câte un acord pe spații mari și nu sunt secțiuni instrumentale prea lungi. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope și se folosește un ambitus de o sextă mică, de la do# până la nota la în octava 1. În 2008, Scherzinger a declarat că „știam că piese ca «Don't Cha», «Buttons» și «Stickwitu» ne vor ajuta să ne creăm standardele și ne vor arăta direcția [albumului], deoarece înainte
Buttons () [Corola-website/Science/312725_a_314054]
-
în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger și Günter Reinhold în două studii diferite. Chiar dacă, poate, puțin fantezistă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta mică 8/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 8 - Septima mică 7/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 7 - Septima mare 15/8 este
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta mică 8/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 8 - Septima mică 7/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 7 - Septima mare 15/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 15 Aceste interval, care se regăsesc
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt considerate interval consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-a lungul timpului, de la folosirea intervalelor formate din o cvinta ascendentă sau descendentă la folosirea intervalelor formate din lanțuri de maximum 4 cvinte ascendente sau descendente. Celelalte interval erau considerate disonante
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
proporțional cu ambitusul, care de regulă nu depășește o octavă. Pentru două voci, distanța va fi de cel mult o cvartă mărită; în cazul folosirii a trei voci, înălțimile nu se vor afla la o distanță mai mare de o sextă (excepțional o septimă mică). Folosirea de acorduri complexe și disonanțe pasagere pentru patru sau mai multe voci se poate desfășura în spațiul unei octave sau al unei none. Nu este recomandat abuzul de disonanțe și dublaje, acestea reducând efectivitatea armoniei
Armonie strânsă () [Corola-website/Science/313737_a_315066]
-
pentru orgă), aceste reguli au fost relaxate. 1. În fiecare voce notele variază frecvent cu intervale de secundă mica sau mare (1-2 semitonuri), terță mica sau mare (3-4), cvartă (5) și cvintă (7) perfecte. Octava (12) și creșterea cu o sextă mică sau mare (8-9) sunt folosite mai rar. Tritonul (6) și septimele (10-11) nu sunt folosite. Intervale micșorate sau mărite nu sunt folosite. 2. Când înălțimea unei note variază cu mai mult de o secundă, este recomandată o mișcare în
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
două variații succesive de mai mult de o secundă în aceeași direcție, este recomandabil ca a doua variație să fie mai mică decât prima. 1. Intervalele considerate consonanțe sunt prima (0 semitonuri), terța mică și mare (3-4), cvinta perfectă (7), sexta mică și mare (8-9) și octava (12). Intervalele disonante sunt secunda mică și mare (1-2), cvarta (5), tritonul (6), septima (10-11) și toate intervalele mărite și micșorate. Contrapunctul strict pregătește și rezolvă toate disonanțele. 2. Intersecția vocilor este minimală. Pentru
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
El sexto sentido (traducere din spaniolă: „Al șaselea simt”; În Europa The Sixth Sense) este albumul cu influențe latin pop, RnB, tehno, dance și acustic al cântăreței mexicane Thalía, lansat internațional în data de 19 iulie 2005. Versurile foarte profunde ale albumului
El Sexto Sentido () [Corola-website/Science/311907_a_313236]
-
data de 29 noiembrie 2007, primul episod din această serie fiind urmărită de 4 931 000 de francezi. În Spania, "Prison Break" este difuzat de versiunea spaniolă a televiziunii FOX (recepționată pe bază de abonament) și de televiziunea publică La Sexta (cu vizionare liberă). Programat în serile de joi, de la ora 22:00, debutul "Prison Break" în Spania a fost urmărit de 800,000 de telespectatori. Audiențele ridicate s-au menținut pe întreaga perioadă de difuzare a primei serii iar serialul
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
de la ora 22:00, debutul "Prison Break" în Spania a fost urmărit de 800,000 de telespectatori. Audiențele ridicate s-au menținut pe întreaga perioadă de difuzare a primei serii iar serialul a devenit vârful de lance al postului La Sexta. Seria a doua a debutat în forță, depășind în termeni de audiență prima serie. Primele două episoade ale seriei doi au fost transmise în aceeași seară, iar televiziunea La Sexta a obținut cea mai mare audiență din istoria sa (excluzând
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
iar serialul a devenit vârful de lance al postului La Sexta. Seria a doua a debutat în forță, depășind în termeni de audiență prima serie. Primele două episoade ale seriei doi au fost transmise în aceeași seară, iar televiziunea La Sexta a obținut cea mai mare audiență din istoria sa (excluzând evenimentele sportive), aproximativ 1,097,000 de spanioli (5,5% audiență) urmărind noile aventuri ale lui Michael Scofield. Performanțele obținute de postul FOX au fost comparabile, "Prison Break" depășind toate
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]