14 matches
-
Meditations cartesiennes. În căutarea unor idei noi, destinate să „spargă” piața culturii tradiționale, dintr-un orgoliu exacerbat, filosofi precum Marx, Nietzsche, Freud au inițiat și propagat ideologii periculoase care au răvășit omenirea secolului al XX-lea: național-socialismul, fascismul, rasismul, feminismul, sexualismul, comunismul. Christian Ruby: „Marile sisteme filosofice sunt făcute astăzi răspunzătoare de sinistrele succesive ale timpului: Auschwitz, gulaguri, imperialismul - model cinic de relații internaționale... O perioadă de deziluzie masivă se deschide în fața filosofiei... de disperare câteodată. Cum să organizezi viața comună
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1454423935.html [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
un film personal, căruia am încercat să nu-i pierdem culoarea locală, care era, pe vremea aceea, roșu”. În altă parte, el afirma că filmul este „un thriller psihologic, cu inserții erotice care includ sentimentul cel mai genuin, cât și sexualismul cel mai cinic ca arhetipuri codificate ale unei societăți închise, coercitive, dictatoriale”. Filmul urma să fie lansat în toamna anului 2006 (în lunile octombrie-noiembrie), dar activitatea de postproducție s-a prelungit. S-a anunțat apoi că premiera va avea loc
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
pe rând, Natasha Spender, Helga Greene și Jean Fracasse - aceasta din urmă, doctor în muzică, joacă și confuzul rol de secretară personală - suferă asediile amoroase ale lui Chandler, în maniere de o infinită diversitate, de la romantismul cel mai pur la sexualismul fără perdea. Un limerick cvasipornografic scris pentru Jean, care nu părea deloc interesată să cedeze avansurilor sale furibund-erotice, arată intensitatea și energia pasiunii unui septuagenar bântuit de imagini lubrice: A lovely young lady named Jean/ Is dainty and tender and
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
resemnat: "La 50 de ani simțurile critice s-au tocit. Prea multe, tot mai multe pagini și cărți ți se par deja citite, prea multe verdicte par deja date. Prea mă lasă tot mai rece provocările insolite, priză la exotism, sexualism și excentric nu mai fac, iar literatura îmi spune din ce în ce mai puțin, mai nimic"?
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
și ea de întâmpinat o seamă de piedici, atât ca redactor, cât mai ales ca scriitor. încredințând un fragment de roman colegilor Al. Oprea, I. D. Bălan, Lucian Raicu, ea cade sub un potop de acuze. "Doamne, m-au făcut praf." "Sexualism" a spus Raicu. "Spirit mic burghez", a zis Oprea. La debutul ei, prozatoarei nu-i acordau credit nici anatemizatul Paul Georgescu, nici "marele" Petru Dumitriu. Sigur că toate acestea nu erau de natură s-o încurajeze, ci, din contra, s-
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
dezhumare: afirmarea vulnerabilității, conștientizarea dependenței, asumarea instinctelor, a pulsiunilor: "Abjecția umană, ca afectul unui cartilaj rupt. Ai gândit vreodată comparația asta? Cartilajul rupt, în absența lui, oasele sudate greșit. An-chi-lo-za-rea. Atâtea zone anchilozate ale conștiinței noastre...". Pentru Augusta, al cărei sexualism primitiv și alienant prilejuiește pagini destul de "tari", prezența atât de puternică a morții în contextul refacerii ei sau, invers, a coincidenței perioadei post-terapetice cu mutarea osemintelor surorii, pentru a cărei moarte prematură se simte vinovată, ei bine, acest "experiment" o
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
Daniel Cristea-Enache Există cel puțin doi critici respectabili (Ion Simuț și Paul Cernat) pentru care poezia noastră tânără este, toată, o apă și-un pământ, înecată în mizerabilism și eșuată în sexualism, expresie vie a debusolării estetice și existențiale. Desigur că orice comentator are dreptul la propria percepție și la o scară de valori construită pe baza acesteia. Cu precondiția, însă, ca notele date să țină totuși cont de realitatea ,de pe teren
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
aceste personaje nu sunt decât ipostazele diferite ale aceluiași om al timpului său". (Gând românesc, nr. 3, martie 1934) într-o conferință rostită la Radio București Perpessicius sintetizează esențialul și-și exprimă simpatia față de indiscutabilele merite ale autorului: "Obsedată de sexualism și de metafizică, plină de contradicții ca orice organism viu, cu izbânzi și înfrângeri, generația tânără din romanul lui Mircea Eliade este mediul cel mai prielnic dramelor de conștiință. Și întoarcerea din rai este o suită de astfel de drame
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
concretiza însă în procese“. Observațiile din dosar aveau să se regăsească în multe dintre ecourile autorizate ale vremii (multe situate de partea extremă a dreptei în acea perioadă): lipsa de respect pentru dinastia regală, violentarea limbii românești, ironizarea tradițiilor sau „sexualism bolnav“. Brătescu-Voinești sare să acuze și să ceară intervenția autorităților în cazul pornografilor avangardiști, Iorga ridică tonul, Crainic jubilează (pentru că, prin arestarea lui Geo Bogza, nu mai are cine să-l înjure în revistuța „Pinguinul“). Lovinescu sare în apărare: „Mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
au loc și Blaga, și Blandiana, și Alina Nelega. Sigur că trebuie să lucrăm și cu materialul lor, să ni se spună ce așteptări sunt la Paris. Eu mă cam îndoiesc că parizienii vor să vadă de la noi minimalism și sexualism, pentru că ei, de la Marchizul de Sade până azi, au mâncat toate Emmanuelle-le posibile. Poate că nici fenomenul Pitești nu l-ar înghiți, fiindcă numai de alde Țurcanu nu dă semne Occidentul că ar avea chef. Una peste alta, un om
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
redacțională a revistei unu). Interferențele dintre avangardă și Weltanschauung-ul „noii spiritualități” devin, oricum, tot mai numeroase. Și nu doar la Contimporanul. Este suficient să amintim cunoscutul articol-manifest din unu al ortodoxistului Paul Sterian („Poezie agresivă sau despre poemul-reportaj“) sau sexualismul autenticist, vitalist și „exasperat” al tînărului Geo Bogza, afin freneziei experiențialiste a lui Mircea Eliade. „Taxat” la rubrica de „revista revistelor“ pentru un atac dur la adresa lui Tudor Arghezi, tînărul Constantin Noica va fi și el găzduit la Contimporanul cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ș.a.) echivalează unei respingeri a separării dintre artistic și politic. Sub acest aspect, opțiunea lor pentru suprarealism are semnificația unei revolte mai pure și mai articulate, căci nu doar „burghezia” e respinsă acum, ci și fascismul futuriștilor italieni. Dicteul automat, sexualismul freudist, scufundarea în oniric și celelalte tehnici de eliberare a inconștientului au semnificația unui refuz al realității diurne, represive și utilitariste, în favoarea unei lumi reprimate, subterane și subversive la adresa „ordinii” oficiale. În plus, spre deosebire de futurismul italian - naționalist și războinic prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fie cenzor cu convingerea că foarfeca lui operează sarcoame, dă afară tumori. El nu distrugea un eseu, aplica profilaxia marxist-leninistă. Era convins că el și numai el planta și creștea cultură sănătoasă la Iași. Mirosea orice urmă de misticism, de sexualism, de simboluri antipartinice. "Dirijorul titlu de poezie? Adică cum (cacofoniile nu-l speriau pe Turcitu) dirijor? Nu cumva e o aluzie la... (și arăta în sus, cu deget conspirativ). Noi aicea trebuie să ajutăm autorii să..." "Nu-i mai ajutați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum Donna Harawayă. Ambele orientări însă profesează depășirea limitelor ființei umane prin procesul bazării pe utilizarea noilor tehnologii informațional-comnunicaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]