864 matches
-
mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt/ de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În orezărie). În aceste condiții, devin cât se poate de firești întrebarea și mirarea din același poem mai sus amintit: ”ce haz mai au aceste lacrimi?/ sau această moarte!”. Într-un astfel de joc
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
tacâm - inimi îngemănate pe ceașca de ceai Ana Urma Un poem cu o atmosferă intimistă, cantonat în universul domestic al celui rămas singur. Privirea este trimisă către tacîmul pus pentru o singură persoană, dar modelul de pe ceașcă adaugă o anume sfîșiere tăcută și misterioasă în tabloul care nu mai este doar o natură moartă. O liniște poate apăsătoare, poate plină de o infinită nostalgie. Un poem fără fisură. vînt toată ziua - o grămadă de gînduri nelalocul lor Corneliu Traian Atanasiu Ce
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Comentarii_corneliu_traian_atanasiu_de_valeria_iacob_tamas_1353840453.html [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
lui Blaga merită să fie citită în prelungirea acestei porniri nostalgice: Vino totuși să strigăm de-acolo de pe creste, să strigăm după cocorii care pleacă și-n vuietul de mîntuire o țin către limanul dincolo de fire. În cumpăna și-n sfîșierea acestui ceas prejmuitor, vino, străfundul neguros, rumoarea ce ne-neacă să le lăsăm sub noi - și de pe dealul cel din urmă cu semne-nchipuind în vînturi libertatea să strigăm după triunghiul călător. Referință Bibliografică: Comentarii, Corneliu Traian Atanasiu, despre poemele premiate
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Comentarii_corneliu_traian_atanasiu_de_valeria_iacob_tamas_1353840453.html [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎN ȘOAPTA NECLARĂ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Tolănit pe nisip, cu spatele la mare, ascultam prăbușirea țărmului în labirintica-i suferință. Câtă sfâșiere în albul vocalelor fără de țintă. Doar păsările puteau să reproducă țipătul închis într-un ochi de apă. Tu te răsfățai ca o zeiță la soare, desenând cu degete de felină, ultima victimă a trupului tău enigmatic. ... E ora când turnul
ÎN ŞOAPTA NECLARĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/In_soapta_neclara_valentina_becart_1377895086.html [Corola-blog/BlogPost/359985_a_361314]
-
de lumină, grotescul lasă locul sublimului, apostazia se topește în pocăință. Cele trei secțiuni ale volumului nu sunt întâmplătoare, ci răspund unei evoluții poetice de la revolta luciferică la calmul contemplației marilor teme ale poeziei din totdeauna, Eros și Thanatos, de la sfâșierea lăuntrică la împăcare elegiacă, de la barocul imaginii la simplitatea clasică. Anotimp împăturit, prima secvență a volumului corespunde unei efervescențe metaforice care dă expresie convulsiilor interioare ale poetului. Poeziile acestui ciclu circumscriu o lume disonantă, dominată de alienarea care a urmat
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
flacăra melancolică din meditații cu vibrații majore. Simplu, curgător, fără prejudecăți și țâfne academice. Literalitatea textului poartă o suită întreagă de trăsături omologate sub umbrela liricii moderne, o înnoire trecută prin instanțe poetice proprii, reinventând un limbaj poetic dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în rotunduri brâncușiene bolnave de
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
foarte ușor. Fireasca nevoie de căldură și sprijin pentru întărirea aripilor și înălțimea zborului tânăr, nu trebuie căutată la ani-lumină depărtare, căci, dacă ele nu sunt oferite când trebuie și de unde trebuie, inocența sfârșește în mod brusc și dureros, prin sfâșierea acelor aripi care sunt singurele menite să te poarte în depărtări. Cucerirea înălțimilor cunoașterii pornește chiar din copilărie, acea secvență a existenței noastre în care suntem cel mai aproape de îngeri și de perfecțiunea ideatică a menirii noastre în teluric. Urcând
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432448865.html [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă”, după ființa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
un memorabil document: „Noi avem de ales două procedări: Procedarea Dietei Poloniei la împărțirea țării. A vorbit unul, altul, a fost o luptă oratorică între dânșii și s-a terminat printr-un vot care a însemnat admiterea de către națiune a sfâșierii teritoriului. Aceasta este o hotărâre pe care, după părerea mea, nu o putem lua și răspunderea va fi pentru toți cei care se vor ralia la dânsa. Sau să facem ce-a făcut înțeleptul Rege Carol I și acel mare
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
instrumente, mijloace facile de a-și pansa orgoliul rănit de furtuni, de uragane, desigur, imaginare. Pentru că, da, orice i-am putea reproșa acestuia, numai lipsă de imaginație nu. Dimpotrivă. Chiar imaginația exacerbată este cea care îi alimentează egoismul, egocentrismul, continua sfâșiere în lupta cu sine și cu lumea. Are de câștigat creația, cu observația că prea plin de sine, prea mândru ca să asculte păreri uneori pertinente, egocentricul poate pierde din vedere un aspect esențial muncii creatoare: critica și, mai ales, autocritica
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
de multe ori demonstrat până acum, dar lectura acestui volum ne demonstrează cât de riguros și exigent autorul a împins cercetarea, și mai ales cât de profund, plecând de la ideea războaielor subversive ale vecinilor noștri care, în permanență, au urmărit sfâșierea acestui vechi spațiu latin. Volumul cuprinde 28 de capitole, așezate în nouă părți distinctive, în care găsești date, evenimente, personalități, scrieri și autori, surse bibliografice noi și multe, încât fără nici un fel rea intenție, din contră, cu sinceră părere de
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
au de făcut: o angajare totală și definitivă în ordinea lui Dumnezeu. Și au făcut lucrul acesta cu toată voința lor de uriași nebănuiți. Nimeni nu i-a făcut să șovăiască, nici o lepădare nu i-a costat prea mult, nici o sfâșiere proprie nu i-a înduioșat; era în joc împlinirea închipuirii lui Dumnezeu din însăși inima lor și pentru aceasta nici o strădanie nu a fost prea grea, nici o jertfă prea mare. S-au rupt cu totul din falsa ordine, demonic, păcătos
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
avut 518.385 locuitori(67). Conducerea fostei RASSM propune și ea cedarea către Ucraina pe lângă Bucovina de Nord doar a Hotinului, Cețătii Albe și Chiliei, iar de la est de Nistru să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta și Pesciana(68). Sfâșierea Transnistriei Kievul însă prin președintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M. Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia și a Ismailului, Bolgradului și a opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
cu alte cuvinte, până la sfârșitul Universului, România trebuie să rămână republică, indiferent ce se mai întâmplă, ce se mai descoperă, ce progres mai are loc...!”. Cumpăna dintre cele două veacuri și milenii a găsit România într-o dramatică dezbinare și sfâșiere spirituală și materială, fără regele ei. A venit acum vremea regăsirii noastre ca neam și ca patrie, a restaurării istorice a monarhiei și reurcării la tron a Majestății Sale Regelui Mihai. „Nu suntem doar noi, cei de aici!” a remarcat
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PRESCRIE-MI, TE ROG, O DRAGOSTE... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doctore, te rog, prescrie-mi o dragoste mare, să-mi astâmpăr sfâșierea din jelitul sihastru. Un cer senin să-mi stea de veghe, când febra nopților și îndoiala vor înălța un rug, în fiecare lacrimă și-n fiecare oră de-așteptare. Doctore, te rog,bandajează-mi sufletul c-o nouă poveste, o
PRESCRIE-MI, TE ROG, O DRAGOSTE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1469784386.html [Corola-blog/BlogPost/379235_a_380564]
-
iscodesc/, Și te uram cu-nverșunare,/ Te blestemam, căci te iubesc.[ ... ] O toamnă care întârzie/ Pe-un istovit și trist izvor;/ Deasupra-i frunzele pustie —/ A mele visuri care mor ... Regretul iubirii care pleacă fără voința sa, este redat cu sfâșierea ființei, în poezia „S-a dus amorul ... ”: S-a dus amorul, un amic/ Supus amândurora,/ Deci cânturilor mele zic/ Adio tuturora/ Uitarea le închide-n scrin/ Cu mâna ei cea rece,/ Și nici pe buze nu-mi mai vin,/ Și
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
fi și “darnic și plin de promisiuni”. Domină imaginile hiperbolice ale nopții ce ia locul zilei, hienele amenință timpul și acumulările afective ale eului liric ( “poveștile ce le-am purtat în suflet”) care atinge un apogeu al suferinței (“ prea multă sfâșiere / într-un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul temniță”, “somnul nerodirii”, “brațele absurdului” nu pot opri cântarea vindecătoare, dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
de-un cuvânt/ Șoptit pe jumătate./ Te urmărește săptămâni/ Un pas făcut alene,/ O dulce strângere de mâini,/ Un tremurat de gene...” Poetul simte că iubirea pentru ființa dragă pleacă, neputând fi înlocuită cu alta și regretul este redat cu sfâșierea ființei, în poezia „S-a dus amorul...”: „S-a dus amorul, un amic/ Supus amândurora,/ Deci cânturilor mele zic/ Adio tuturora/ Uitarea le închide- n scrin/ Cu mâna ei cea rece,/ Și nici pe buze nu-mi mai vin,/ Și
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
bune, așadar! Întregul tablou al societății românești contemporane edifică binelui răstigniri, crucificări, anchete la țâțâna ușii, urmăriri, ascultări, spionări, aruncări în fundul iadului ocnelor... Pe când răul indică scene de spectacol orgiastic, ridicări de statui de idoli, sacralizarea puterii, dictate, doctrine pro-putere, sfâșieri, fără minimă încercare din partea legii, de a fixa limitele urcării în spinarea celor mulți. Sosește Crăciunul! Gigi Becali, însingurat, trist, înlăcrimat e crucificat după gratii. Fără el țara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
silă a-i hi, cu silnicia-i hiclenească. Dar oricum ar fi, Paștele, derivat din sărbători ancestrale, rămâne la fel, dăruindu-ne de fiecare dată primăvara și speranța. Devenim mai buni și mai iertători încât putem trece peste o altă sfâșiere a zilei și accepta, odată cu adoratorul Popescu, până și ideea, de neconceput pentru Ilie uzurpatorul, că Simona Halep în loc să meargă în Canada spre a reprezenta țara, a ales să meargă la Stuttgart spre a onora marca și apoi la nunta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pastele-altfel/ [Corola-blog/BlogPost/93550_a_94842]
-
cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... Citește mai mult Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar și în luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... VI. PE TREPTELE GUVERNULUI, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014. Naiul unui neam Lui G.Zamfir și V.Iovu O, câtă solemnitate
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
din București. Păcatele contemporane sunt aceleași cu păcatele primilor oameni după cădere. ,,Însă, în timp ce oamenii de atunci experiau păcatul ca pe o cădere, o rupere și o înstrăinare de Izvorul vieții și de temeliile ontologice ale lumii și trăiau această ,,sfâșiere a firii,, în pocăință neîncetată și cu speranța necontenită a mântuirii, astăzi, ceea ce altădată însemna o gravă abatere, accidentală totuși, a firii de la chemarea ei divină, tinde să se generalizeze și să devină normalitate, chiar o a doua natură, la
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
câți mai mulți ani memorabili să ai al nostru Poet! ‘’A iubit nemărginit valorile vieții, a căutat în ele granitul absolutului și, negăsindu-l, din amaraciune față de faza istorică în care i-a fost dat să trăiască, și din durere, sfâșiere și revoltă față de mărginirea ființei omenești, a tăgăduit ... Aici stă marea taină a atitudinii eminesciene.’’ - D. Caracostea Sărbătorim azi (-ieri) ziua Marelui nostru Poet Național, pentru care de acum orice prezentare pare cam desuetă și fără rost, dat fiind faptul
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
argățești. La noi numai bețivanii și leneșii care-și vindeau pământul argățeau. Pământul, atât cât l-am avut, ne-a hrănit prin dărnicia și cumințenia sa, la fel prin osteneala mâinilor noastre“. Puțin mai târziu, el trăiește inconștient drama unei sfâșieri lăuntrice între ceea ce simțea și ce i se preda în clasă, la cursuri. „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]