6 matches
-
de țigări, pe care o împărți între cei prezenți. Oare să plângi mai mult pe acești nenorociți care și-au pierdut viața sau pe nenorociții cari veneau să-și caute pe cineva dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare . Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
fost atestat la 2 mai 1585, așezat pe vechea moșie Dușceni. Din 21 noiembrie 1772 apare numirea de Caracuș. Pînă azi se vorbește de acea năvală a turcilor (păsări negre) care au pustiit satul lăsînd în urmă jale și tîngă sfîșiitoare care s-a păstrat denumirea satului „Caracuși-păsări negre”. Satul este așezat în partea de sud a raionului Briceni și se se învecinează cu următoarele localități: Pe 1 noiembrie 2007 populația satului a constituit 4 222 de locuitori dintre care populația
Caracușenii Vechi, Briceni () [Corola-website/Science/305134_a_306463]
-
de țigări, pe care o împărți între cei prezenți. Oare să plângi mai mult pe acești nenorociți care și-au pierdut viața sau pe nenorociții cari veneau să-și caute pe cineva dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare. Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscîndu-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noi precum și la formarea unor trăsături morale pozitive. De exemplu, prin lectura povestirii Căprioara, de Emil Gârleanu s-a realizat îmbogățirea și precizarea sensului unor metafore cum ar fi:ochi îndurerați, ființă fragedă, fugă fulgerătoare, salturi îndrăznețe, prevăzătoare, zberet adânc,sfâșiitor, botul mic, catifelat și umed, mușchiul gros, cald ca o blană, cuvinte care în mare parte au intrat în vocabularul activ al copiilor.După câtva timp de la ascultarea acestei povestiri un număr tot mai mare de copii au manifestat schimbări
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
voace tare care strigă: Amoru[l] e credință; și eu mă plec umilit înaintea Dumnezeului amorului și mă închin lui. Am rătăcit pe căi false și nenorocirea mă prigonea... m-am făcut prin ușurința mea omorîtoriul Iuliei. După aceea vestea sfâșiitoare mă sili să nu crez în nemica, căci e o ușurare pentru anima mea culpabilă de-a nu crede într-un judecători; însă sufletul meu se-ntuneca... acuma e așa de ușor împregiurul meu și mă simții așa de ușor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chin. O salvare prin schimbarea de regim a pasiunii: diminuarea voită a intensității, revanșa rațiunii asupra sentimentului. Alexadrescu aspiră la starea de frăție cordială: „A! dacă-n astă lume ceva putea fi-n stare S-aline, să adoarmă un chin sfîșiitor, O știu, ar fi frăția-ți acea mîngîietoare, Acel simțiment tînăr ce eu Îți sînt dator. E scump prieteșugul ce-n suflă o femeie Deprinsă a-l cunoaște, născută a-l simți; Și dulcele ei suflet, electrică scînteie, MÎngîie orce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]