46,416 matches
-
Acasa > Strofe > Amintire > LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poetul s-a întors acum în Sine, În catedrala cea cu sfinți închiși, Unde credința nu-i un fel de boală Și nici tâlhari de dor, pândind de după uși... Și s-a întors Poetul dinspre calea Cu coarne de cerboaice drept trofee, Dinspre acea vinovăție planetară: Un crin dintr-o gradină,-acum
LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_plecarea_poetului_flacara_violeta_deminescu_1352104024.html [Corola-blog/BlogPost/351274_a_352603]
-
filozofi au reușit să sperie omenirea prin spectacolul durerii lumii, dar, în cele din urmă, au găsit trei remedii pentru înlăturarea durerii: arta, mila, contemplația pură. S-ar putea spune că filozoful vrea să fugă de durere cu ajutorul milei, în timp ce sfântul umblă disperat după durere. Numai suferința probează pe omul care se crede pe cale, care se crede apropiat de Dumnezeu. Ai grijă ce ceri, pentru că vei primi Pentru dobândirea dragostei dumnezeiești este nevoie de suferință, pentru că „noi, oamenii, suferim îndumnezeirea“ ne
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
îndumnezeirea“ ne spune Alexandru Mironescu, iar dragostea este angajare ontologică deplină, nu doar o conceptualizare a ei; calea către și întru dragoste, situarea omului în orizontul jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează: „Să nu-ți îngrămădești flacără în sânul tău fără necazuri mai puternice ale trupului tău“; iar altundeva: „Când afli deci pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
Sirul avertizează: „Să nu-ți îngrămădești flacără în sânul tău fără necazuri mai puternice ale trupului tău“; iar altundeva: „Când afli deci pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că ești departe de cărarea pe care pășesc picioarele obosite ale sfinților“. Simbolul suferinței este semnul prin excelență care definește pe omul iertător, omul răbdător, omul iubirii depline, omul jertfelnic. Un astfel de om era Părintele Paisie Olaru de la Sihla, care în ultimii cinci ani din viață a primit suferința orbirii, adică
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
Opinii Am făcut, de curând, din interes pur & strict profesional (jurnalistic) un “recensământ” al tuturor cadourilor care pot fi cumpărate de SFÂNTUL VALENTIN. Cineva mi-a șoptit că se gândește la SARRIERI. Păi, și nu avea dreptate: lenjerie de corp, una-alta, pentru seara cu pricina, când toți - nu-i așa? - trebuie să purtăm “desuuri” curate & ofertante. SFÂNTUL VALENTIN poate veni, la
De "Valentin" by http://www.zilesinopti.ro/articole/1767/de-valentin [Corola-blog/BlogPost/99656_a_100948]
-
pot fi cumpărate de SFÂNTUL VALENTIN. Cineva mi-a șoptit că se gândește la SARRIERI. Păi, și nu avea dreptate: lenjerie de corp, una-alta, pentru seara cu pricina, când toți - nu-i așa? - trebuie să purtăm “desuuri” curate & ofertante. SFÂNTUL VALENTIN poate veni, la o adică, și cu bomboane RAFFAELLO, care mă trimit cu gîndul la lapte & nucă de cocos, în cutiuțe albe, cu o panglică roșie elegantă desenată pe ele. Dar și la alte bunătățuri, FERRERO ROCHER, tot “bumboane
De "Valentin" by http://www.zilesinopti.ro/articole/1767/de-valentin [Corola-blog/BlogPost/99656_a_100948]
-
gen. Aurel Rogojan, econ. Pavel Roman) incompatibilitate milenară dintre ortodocși și occidentali e trecută mereu cu vederea. Așteaptă ortodocșii moldo-valahi hotărârea lui Vladimir Putin, urmașul împăraților celei de a treia Romă (mai ales că e în Război Rece!) sau a Sfântului și Marelui Sinod Panortodox 2016? Cu prim-miniștri infractori, românii nu se mai bucură de încredere și simpatie în UE, mai ales că astfel a ieșit la iveală atât duplicitatea lor față de occident, cât și strategia lor subversivă, de tip
STATE ORTODOXE MAFIOTE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1420958102.html [Corola-blog/BlogPost/372826_a_374155]
-
de odinioară. „Azi e ziua marilor surprize", își spuse în gând. Scoase din dulap rochia de mireasă, o scutură ușor de naftalină și o admiră un timp, pe urmă o îmbrăcă lent, cu precauțiune, de teamă ca nu cumva, ferească sfîntul, să se destrame pe la cusături. Încă îi venea de minune. Se așeză să-și facă machiajul, dar era peste puterile ei. Renunță. Cândva, nu era nevoie nici de pudră, nici de ruj. Acum i-ar trebui o solidă operație plastică
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
sintagmei mele "am dat drumul la bilă", care se rostogolește-n interiorul meu pe atâtea scări pe care le găsesc în afara mea ca și cum. Anna: - De fapt, drumul la bilă a fost dat de Iisus omenirii, întru credință, iubire, adevăr, nu Sfântul Arhanghel Mihail. În unele icoane cu Mântuitorul, în mâna Sa stângă ținea nu Cartea Sfântă ci o sferă. Poate că acea simbolistică iconografică scotea în evidență natura sa divină alături de aura divină din jurul capului. Icoanele ortodoxe cunoscute de mine de
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
și cuvântul „Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului și al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care toate s-au făcut, așa cum afirmă Sfântul Ioan Teologul în prologul Evangheliei sale. Deci dacă Stăpânul a toate a înviat, înseamnă că a murit. Ca Dumnezeu să învie parcă te poți aștepta câtă vreme El poate face orice minune. Dar ca Dumnezeu să moară, aici înțelegerea se
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
au prins pește de se scufundau corăbiile. În cazul nostru, Învierea ne invită să trecem de la sălășluirea în coajă la trăirea în miez, în adânc, ea fiind adâncul și punctul culminant al credinței noastre și al mântuirii, fapt pentru care Sfântul Apostol Pavel precizează cu deosebit accent:” Dacă nu credeți că Iisus a înviat, zadarnică este și predica noastră și credința voastră (I Cor. 15, 14). Învierea lui Hristos ni-L redescoperă pe Dumnezeu ca fiind Stăpânul și Domnul, cum am
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
20, 2-3), cuvântul “tău” indică adresare directă și apartenență clară. Noi suntem ai Domnului, Dumnezeu este al nostru. Acest lucru este confirmat din generație în generație în tot Vechiul și Noul Testament și până azi, într-un fel, culminând cu strigătul Sfântului Apostol Toma copleșit de uimire și bucurie:”Domnul meu și Dumnezeul meu!”(Ioan 20, 28). Cât este de frumos și de semnificativ să constatăm că la adresarea lui Dumnezeu către om la începuturi:” Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău”..., aflându-ne
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
copilăria mea. Cred că s-a spălat bine cu toată apa sărată din Marea Neagră, apoi s-a clătit cu apa dulce din Dunărea albastră, din apa Oltului și a Trotușului; a Jiului și a Prutului încât a rămas precum un sfânt. Eu îi spun de atunci Sfântul Soare. Așa a început să facă ordine în jurul său. Razele, le-a trimis să alunge orice nor din ceruri și de pe pământ, cât și din sufletele oamenilor. Atunci au venit păsările cu miile, și
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
culori străluceau de parcă icoanele pictate aveau pietre nestemate pe ele. În vârful turlei, pelicanii au prins pană lângă pană făcând o sfântă cruce să nu paotă fi atinsă nici de praf, nici de ploaie, nici de războiul dintre acestea. Văzând Sfântul Soare asemenea minune, a pus razele sale să lumineze un drum drept de parcă ar fi fost poleit cu aur și argint. Drumul ducea departe, în nemărginite zări unde se vedeau imense păduri și câmpuri pline cu flori. Pe acel drum
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
și zburau îngerii cu fața lor luminată și curată, cu părul prins în bucle și aripile dantelate învăluind în valuri de bucurie, drumul spre biserică. Ajunși aici, au intrat, au îngenunchiat și odată cu necuvântătoarele au început să cânte un psalm Sfântului Soare, acesta minunându-se de acestă biserică vie. S-a hotărât să ajungă și el aici spre a le mulțumi, dar deodată de acolo de Sus, un glas blând i-a spus cu pioșenie; azi voi trimite câțiva dintre copii
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Versuri > Istorie > ÎMPĂRATUL CONSTANTIN - CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului „Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat creștin care scoate Biserica din catacombe la lumină și care schimbă ireversibil fața istoriei umanității” (Dimitrios Apostolidis) Marile binecuvântări divine primite direct de la Dumnezeu, schimbă radical soarta celor Aleși, oferindu-le menirea de a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
destine ale omenirii, slujind deopotrivă Cerului și Pământului. Așa a fost cazul lui Zamolxes, al Profeților, al Sibilelor, al Fecioarei Maria, al Apostolilor, al Sfinților Părinți, al Împăraților Constantin și Elena, al Marilor Teodosie și Iustinian, al Marilor Eroi, Martiri, Sfinți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
p. 76-77). Crucea- purtătoare de biruință divină și umană s-a dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai la Podul Vulturului, ci și în toate bătăliile purtate de el, care i-au adus biruință. Acest lucru îl afirmă Sfântul Grigorie de Nazianz (329-390): Crucea s-a dovedit purtătoare de biruință a lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
propria credință, chiar și în afara imperiului. Este omul care a depășit patimile epocii lui, practicile religioase contradictorii, ciocnirile dogmatice încețoșate și s-a dăruit, chiar și după plecarea lui din această viață, întru totul lui Iisus Hristos, primind harul Tainei Sfântului Botez și al Mărturisirii. Mai este și primul împărat creștin într-un imperiu în care întreaga mașină de stat și majoritatea zdrobitoare a cetățenilor făcea parte din idolatrie și, pe deasupra, stă cu respect în fața conștiinței religioase a idolatrilor, pe care
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
un imperiu în care întreaga mașină de stat și majoritatea zdrobitoare a cetățenilor făcea parte din idolatrie și, pe deasupra, stă cu respect în fața conștiinței religioase a idolatrilor, pe care nici nu-i persecută, și nici nu-i încreștinează cu forța. (Sfântul Constantin cel Mare..., op. cit. p. 317) Deși Împăratul i-a încrustat noii Capitale numele său, convins că Înțelepciunea Sfântă a Dumnezeului Tată sălășluiește în lumina Logosului-Fiu, a închinat Constantinopolul Mântuitorului Hristos. Nichifor Calist, ne redă cuvintele augustei inscripții puse de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Constantinopolul a reprezentat sensul noii și marii culturi ortodoxe. Constantinopolul a reprezentat simbolul marii civilizații creștine. Constantinopolul a purtat în pântecele-i binecuvântat pe cei mai mari Eroi, Martiri, Asceți, Mistici, Dascăli, Preoți, Teologi, Poeți, Artiști, Cucernici, Cuvioși, Mărturisitori și Sfinți ai Pământului și ai cerului nemuritor. În primii 8 ani de pace (314-322) împăratul Constantin a pus bazele bunăstării economice, chibzuinței politice de stat și a moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
le-a redat demnitatea dintâi, renunțând astfel, la a-i purta și a-i cinsti posterior numele preabinecuvântat, chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
văicărea Dioclețian recunoscând că sminteala lui ajunsese să fie cauza tuturor năpastelor ce-l asaltau, de când stârnise la luptă împotriva lui- și de partea drepților- purtarea de grijă a lui Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]