20 matches
-
drept de viață și moarte asupra lor. Lucrurile nu arată nici astăzi altfel datorită normalei rezistențe opuse de comunitate care dorea să-și păstreze originile etnice. Nu mai admit expresia peiorativă de „țigan”. Au devenit Romi cu înalta profesiune de „sfârâiac!”, dar Romi Ortodocși adică trecători prin viață în disprețul muncii spre a obține „odihna veșnică din rai” Ca să trăiască totuși refuzând sistematic ce înțelegem noi prin muncă s-au „specializat” în munci speciale care le permite să treacă din chiolhan
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
Alpha, 2004); Din călimara unui actor (ediție de autor, Universitas XXI, 2004); Actorul cu mârțoaga, sau File din viața lui Haralambie Cutzaftakis, monografie G. Ciprian (Princeps Edit, 2006); Nerușinate, epigram (Pamfilius, 2006); Bongoase și chisnovății, epigram (Pamfilius, 2009); Bulicherii și sfârâiace, versuri ( Pamfilius, 2010) stau mărturie a calităților sale literare indubitabile. În literatură pornește de la convingerea că ,,dacă păstrăm chiar și numai un exemplar din Eminescu, ființa noastră ar putea fi salvată.”, motorul exitenței sale de actor poet axându-se pe
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
jurnal. Eugen Ionescu este prezent cu Lateral, „dintr-un roman ce va apare” (7-8/1933), iar Arșavir Acterian semnează câteva pagini din Jurnal. În publicistică, este combătut ermetismul cu orice preț, considerat „carapacea după care se ascunde incultura” (Ieronim Șerbu, „Sfârâiacul” sau O anumită poezie modernistă), producând confuzie în lirica română (Pericle Martinescu, Despre anumite moduri poetice și anumiți poeți). Edgar Papu abordează teme de estetică generală: Note pe marginea problemei culturii, Sensul tehnicei, Experiențe asupra frumosului. Cronica literară este susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
N. Beldiceanu, iar la București conduce din octombrie 1898 până în ianuarie 1899 „Adevărul de joi” și, cu Ion Gorun, în 1899-1900, scoate revista „Pagini literare”, la care a colaborat și Mihail Sadoveanu. A folosit și pseudonimele Astar, Coresi, A. Coresi, Sfârâiac. O vreme a fost stenograf la Camera Deputaților. Mai târziu, ca om politic liberal și unul din conducătorii organizației locale, va fi deputat și prefect al județului Dorohoi. Începuturile lui S. se raportează la lirica posteminesciană și la atmosfera literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Pavel, Remus Aerinei, Ioan Asandi, Traian Coriciuc, Pahoni Anichiti, Ioan Bănescu, Vasile Coriciuc, Marcel Cazacu); un grup de arestați din 1942 (Bozenovici, Mântulescu, Niță Mihai, Virgil Maxim, Mogoș, grupul Turtureanu); Târgu Mureș (Ioan Ambraș, Niculiță Henteș, Onoriu Puiu Mera, Octavian Sfârâiac, Aurel Moșneagu, Pavel Moldovan, Romulus Olteanu, Ioan Grindeanu, Ioan Hențes, Ioan Pologea, Ioan Balaș, Gheorghe Bonta, Ioan Mera, Ioan Comșa, Gheorghe Suciu, Lucian Iușan, Ioan Boaru, Florian Pop, Lucian Pop și Paul Ciobanu); Tulcea (Constantin Iorgulescu, Gogu Iorgulescu, Mihai Dulea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
181, 202 Sârbu Petre 55, 68, 71, 183 Scridon Emil 143 Scutaru 112 Sebeșan Emil 16, 51, 79, 171-172, 185, 190 Sepeanu Tudor (colonel) 32, 36, 56, 62, 65, 71, 91, 98, 153, 170, 204-205, 225, 227, 231-232, 234, 236 Sfârâiac Octavian 28 Sicloveanu Gheorghe 29 Sima Horia 84, 90, 93-94, 101, 135, 148, 167 Simescu (căpitan) 126 Simionescu Ion 76, 80, 82, 110, 190-191, 223 Simionescu Nicolae 84 Simionovici Gh(eorghe) 73, 176 Simionovici Toma 23 Sindistreanu Victor 29 Sireteanu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
chiuvete pentru diverse tipuri umane, iar să te privești din plonjeu, contraplonjeu, nu-i totuna. Asta are niște implicații de care trebuie să ții cont. O să vă mai povestesc io despre Nae Stabiliment. Știe să găsească o semnificație în orice sfârâiac de fapt. Odată i-a sărit dintr-un ciocan, sau șmol, asta fiind denumirea corectă, i-a sărit un șpan în picior, pentru că a dat așa, ca neamul prost. N-a simțit decât o arsură, o fulgerare. Apoi a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și nu are când și cui să el spună. Sau, în orice caz, din cauză de taină a spovedaniei și alte interdicții de același soi, nu le poate introduce într-o proză. De-aia mă invidiază, pentru că io, dintr-un sfârâiac de fapt, pot să fac literatură. - Așa e la țară. Și io mai spun la predică ceva ce-am auzit la spovedanii, după care mă trezesc cu un potop de babe pe capul meu, aaaaa, nu știu io, părinte, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Pavel, Remus Aerinei, Ioan Asandi, Traian Coriciuc, Pahoni Anichiti, Ioan Bănescu, Vasile Coriciuc, Marcel Cazacu); un grup de arestați din 1942 (Bozenovici, Mântulescu, Niță Mihai, Virgil Maxim, Mogoș, grupul Turtureanu); Târgu Mureș (Ioan Ambraș, Niculiță Henteș, Onoriu Puiu Mera, Octavian Sfârâiac, Aurel Moșneagu, Pavel Moldovan, Romulus Olteanu, Ioan Grindeanu, Ioan Hențes, Ioan Pologea, Ioan Balaș, Gheorghe Bonta, Ioan Mera, Ioan Comșa, Gheorghe Suciu, Lucian Iușan, Ioan Boaru, Florian Pop, Lucian Pop și Paul Ciobanu); Tulcea (Constantin Iorgulescu, Gogu Iorgulescu, Mihai Dulea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să acorzi mai multă atenție interogativității decât răspunsurilor gata făcute, vei redescoperi biblioteca, calmul rațiunii, plăcerea dialogului pacificator. În definitiv, ești sigur că n-ai inventat problema pentru care combați? Că nu asumi o fioroasă poziție de luptă dinaintea unui sfârâiac? Spitalele noastre au dificultăți patetice. N-au destule medicamente, n-au cearșafuri, n-au instrumentar. Medicii sunt prost plătiți, pacienții sunt hrăniți pe sponci și, uneori, tratați în condiții de front. Or, dumneata crezi că adevăratul lor necaz e încălcarea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
În Drob de sare (1968) și Căutătorii de noroc (1983), de exemplu, prozatorul dezvăluie psihologii și mentalități, pornind de la fapte și întâmplări obișnuite, banale chiar, cărora le intuiește neașteptate semnificații și valori etice. El exagerează, hiperbolizează, șarjează, obținând imagini memorabile (Sfârâiacul, Interviu cu moșneagul, Adunarea părinților, Patul ș.a.). Un gen literar pe care îl cultivă este și romanul. În Fata cu harțag (1962), Mesagerii (1977), Grădina dragostei (1980) se accentuează sondajul etic. Cel mai reușit roman este Urme pe prag (1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
ape dezlănțuite, ci mai degrabă ca pe un cazan vulcanic în plină fierbere. Cu excepția laponilor care și-l închipuie ca pe un câmp nesfârșit de ghețuri întunecate. Imageria populară vede Iadul ca foind de diavoli înzestrați cu furci, suliți și sfârâiace, luând în primire vaste loturi de păcătoși în cădere liberă, goi pușcă - odată trecuți dincolo nu luăm cu noi nimic, nici măcar costumul negru din sicriu - și, în chipul cel mai firesc, absolut îngroziți. Femeile, mai cu seamă. Asta, fiindcă cele
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
găunoasă, încurajînd impostura și cocoloșind țoapa, încît am sfîrșit prin a mă îndoi pînă și de ceea ce părea axa sentimentului păunescian al ființei: orgoliul. Ce lipsă de orgoliu, într-adevăr, ce lipsă de inteligență, în fond, să accepți vecinătatea unui sfîrîiac. S-ar zice că trunchiul nu sare departe de așchie..." Legea și ortacii lui Funar Reacțiile de tot felul provocate de adoptarea la Budapesta a Legii statutului maghiarilor din țările vecine Ungariei țin încordată presa de la București. Neinspirata lege despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
de la comandamentul alcătuit de primarul Răgălie pentru pomana lui Paraschiv (le luase din curtea lui Gicu, unde Gica era șefă peste babele bucătărese!), Ioanea Păsulii îi povestise - ca în nopțile când se dădea în spectacol la petrecerea vânătorilor, organizată de Sfârâiac, de câteva ori pe an! - cum o mașină a lovit groaznic o căruță... și cum calul și vizitiul au fost grav răniți! Polițistul, apărut la locul accidentului, văzând în ce chinuri se zbate calul, de milă, l-a împușcat în
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
că Ioanea Păsulii era agent sub acoperire și în Cioromârda, ca să raporteze... mai sus, sus de tot că!... Zise punându-și singur zaibăr în pahar - și turnând zaibăr și în paharul lui Ioanea Păsulii (care și la petrecerile organizate de Sfârâiac, unde se aflau întotdeauna... vânători străini, avea un rol, dacă... o ținea numai în bancuri cu ardeleni, ce dracu!): - Și... Agamemnon?! - "În cort a rămas Agamemnon Singur gândind la fapte ce n-aveau să fie: Și-nchipuia că într-o
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
profitabile, în parlamente, la somități, în comisii și comitete, cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de lentile aburite până ce devenea un sfârâiac. Sau o replică redactată în cabinete oculte și semnată de nefericitul Pompiliu Marcea. Ei - cu Europa, cu America și lorzii englezi. Noi - cu D. Almas, Fătu și Spălătelu. Ei - cu zeci de publicații în toate limbile, cu ștanduri orbitoare de
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
își dublează modelul, cel din timpul determinat al pozei, cu spectrul devenirii sale peste douăzeci de ani. Ostil precipitărilor, acest moldovean contrage totuși vremea cînd, lent și dîrz, se ia la întrecere cu îndărătnicia pietrei. Rîdeam uneori, amintindu-i povestea sfîrîiacului, cum o așternuse Ion Creangă, istoria unei manopere care, neoprită, își reduce mereu ținta și anvergura atacului. Prea lucid spre a se înșela asupra adecvării dintre mijloace și proiecția de el ideată, Gorduz continua, însă, acest război al său, niciodată
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
nostru. Pe Jean, care lucrează la un telescaun dintr-un orășel de munte, la întreținerea lui sau cam așa ceva. În România, verbul a munci sau sinonime precum a lucra, a se speti au o cu totul întrebuințare. Ați aflat un sfârâiac din CV-ul lui Jean, dar asta nu e destul. Îi dăm bice. Jean n-are copii, deși o femeie mai dă pe la el, așa cum zice, o femeie de care se desparte periodic, poate mai mult așa, pentru plăcerea reîmpăcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pătrunzi sensul, acum știi de unde să-l iei. Revizitezi copilăria pentru a da de ceva. Cineva îmi povestea despre o femeie cu o memorie fantastică, în stare să reproducă o zi anodină petrecută cu decenii în urmă. Plecând de la un sfârâiac de fapt, toate celelalte evenimente ale acelei zile reconstituite se adunau în jurul acelui fapt ca pilitura de fier. Sau, mă rog, nu chiar așa. Dar important e că acea femeie reușea să refacă o zi. Să o refacă oral. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
gard, uitîndu-se cum mă urc în Buick-ul lui Iordan. Grindina de care mă apărase înainte cu o seară i se adunase-n spate. "Dar ce mă fac eu fără tine-tine, Ana. Nemaipunînd la socoteală că totul ți se pare un sfîrîiac și mă privești nemuritoare și rece. Nemuritoare o să fii. N-ai să mori. Gleznele tale nu sînt muritoare. O să tot mergi cu ele pe iazul din Dorobanț, în pictura mea". Era vremea vitraliului cînd mi-a spus asta, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]