100 matches
-
facă drumul înapoi toate intersectîndu-se bulucindu-se într-o oglindă ce se teme de lucruri cum un copil se teme de-ntuneric. Final Nici un gînd oricît de bicisnic nu te mai ia în seamă inumanul cer rotindu-se cum o sfîrlează Soarele gîfîind amenințător cum un tren ce se-apropie de gară. Vîrstă Nimic nu se mai face dacă nu contrafaci începutul sîrguincios contabilizînd aceste hîrtii ce s-au trezit înaintea ta cîte-un cuvînt în altul atîrnînd pe jumătate-afară cum o
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
spre-o altă viață. Și în ce slavă stând! care coboară... Flori de alun Florile cad de-a valma, bărbătești, De pe alunii vizitați de-un vânt. Și-au făcut datoria, oblicești În Flora României - trist comând. N-a uitat nici sfârleaza de rubin, A florii femeiești - Cum o găsești De greu! - de-un tainic dor să ardă, lin. Și toate se vor fi plinit, firești. Se poate da-n primire, veterani, Prag de-un alt avatar, pe iarbă un de Amenți
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
căldură vine de la sine. Semn de carte Cuvinte găurite cum steagul Revoluției prin care rînd pe rînd ni se perindă capetele prozaice. Final Nici un gînd oricît de bicisnic nu te mai ia în seamă inumanul cer rotindu-se cum o sfîrlează Soarele gîfîind amenințător cum un tren ce se-apropie de gară. Montană Te voi găsi firește pe cărarea ce duce spre ascunsa avere montană cu brațul înălțat de valul văzduhului cald cum o pasăre căutînd mîngîierea în clipa aceasta țintuită
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
sunt lămurite în Necrolog. Aici, Marcel Avramescu, fără mască auctorială, își dă arta literară pe față: "Auzit-ați, firește, de Ionathan X. Uranus. Eu eram. Umoristul absurdului, apologistul absurdului. Maestru de ceremonie al vorbelor goale și saltimbanc amețit de propria sfârlează. Ionathan X. Uranus era un ins a cărui mecanică interioară, în ciuda măștii de glumă sub care se cristalizează, izvora dintr-o experiență, în fond, tragică: din conștiința uscăciunii logicului." E. Ionesco va extinde în teatru acest tragicomic, a cărui esență
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt se-nvîrt în jurul tău morții ca niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună-n senzaționalele desene ale prafului de pe mobile ori se despart ușor aidoma pulpanelor unei haine. Norme Numai ceea ce putrezește pretinde dovezi nici pămîntul care putrezește nici apa care
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
ce faci, neagră cum eram eu, da tu nu mă vedeai, și-ntr-o clipită, când am trecut dincolo de linii, din partea cealaltă a țâșnit fulger un tren rapid. Locomotiva cu ochiurile aprinse te-a luat pe sus, ca pe-o sfârlează. Văileu, te-a luat în bot, și uite așa te-a dus din gară, că m-am repezit pe linie după tine, până dincolo de pod, unde-a intrat dihania-n curbă și te-a zvârlit într-un pom. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pînă și astfel de semne sînt fleacuri?... Ai mai văzut tu vreodată așa ceva? Vru să-i mai spună cîteva vorbe usturătoare, dar nu mai putu continua din cauza emoției. Nea Petrică, de cum văzu semnele, păru de nerecunoscut. Se întorcea ca o sfîrlează cînd spre o lespede, cînd spre alta și clipea de parcă l-ar fi frecat cineva cu ardei la ochi. Vlad își dădu seama, văzînd interesul actorului, de faptul că ar putea fi ceva deosebit și încetă să-l mai tachineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ceilalți nuntași veniți fie să se distreze, fie ca să-și achite unele obligații de familie, dar hotărâți, oricare ar fi fost scopul prezenței lor, să mănânce bine, să bea, să danseze, să se simtă în al nouălea cer. Și cu sfârleaza de mireasă, radioasă și plină de o caldă lumină nici nu era greu să se simtă în al nouălea cer. Atunci Carmina și-a văzut pentru ultima oară sora, pe Elena cea adevărată, care fugise în noaptea Anului Nou, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cercuri ca niște titirezi, nu mai sunt așa de tinere, dar în iureșul dansului par foarte atrăgătoare. Zmeul Zmeilor se ridică de la masa de joc și trage un răcnet: Maaattt!!! Învârte măciuca prin aer cu mâna stângă ca pe-o sfârlează pe deasupra capului Priculiciului, încremenit de spaimă. Am bănuit eu că, în fapt, Zmeul este într-adevăr foarte puternic și, în principiu, și destul de inteligent. De când a intrat în modernitate, citește cu regularitate "Magazinul istoric" și mă provoacă la discuții principiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se învârtea în loc într-o vrie și un dans nebun. Făcea pas schimbat cu picioarele din față în timp ce bătea tactul din coada sa rigidă ca într-o baterie. Spune-mi numele! Spune-mi numele! Și animalul se învârtea ca o sfârlează, bătând cu coada pământul într-un ritm nebun și urla din răsputeri. Privea stupefiată la animalul ce se zbătea în iarbă și într-un efort sublim de concentrare o lumină albă se așeza încet pe fața ei, în timp ce gându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cele disponibile pe internet), cuvantul este păstrat ca atare - nici tradus, nici explicat. În dicționarele italienești generale (De Mauro, Zingarelli) se gaseste doar tiritombola, cuvânt toscan, explicat prin contaminare expresiva din tirare și tombola și care are câteva sensuri - "rostogolire"; "sfârleaza de lemn" etc. - destul de apropiate de caracteristicile unui dispozitiv rotitor. Oricum, forma tiribombă a căpătat în română destule sensuri noi, desigur datorită sonorității sale speciale, care o predispune către utilizări colocviale glumețe și ușor depreciative. Al. Graur arată (în textul
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
publicat o carte în care demonstrează rolul jucăriilor în viața unor savanți, Einstein, de exemplu. Mică metafizică a jucăriilor nu pune preț pe jucăriile actuale, ci pe cele de odinioară, acelea simple și naive care au încântat copilăria generațiilor trecute: sfârleaza, baloanele de săpun, castelul de cărți de joc și atâtea altele. Explicațiile sunt savuroase și instructive. Baloanele de săpun, perfect sferice și irizate, au sugerat soluția problemei „voiajorului comercial” interesat de cel mai scurt drum între localități. Castelul de cărți
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4941_a_6266]
-
cel mai bun. Adultul crede într-o lipsă de îndemânare sau un curent de aer neprevăzut. Copilul gândește mai puțin practic: lui i se pare că accidentele care duc la prăbușire nu sunt firești. El ar vrea, alt exemplu, ca sfârleaza să se învârtească, dacă nu la infinit, cât se poate de mult. De la problema rotirii sfârlezei au plecat savanții care au creat giroscopul sau au calculat matematic rotația cicloanelor sau traiectoria mingii de tenis în funcție de poziția rachetei. Bună lecție pentru
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4941_a_6266]
-
Copilul gândește mai puțin practic: lui i se pare că accidentele care duc la prăbușire nu sunt firești. El ar vrea, alt exemplu, ca sfârleaza să se învârtească, dacă nu la infinit, cât se poate de mult. De la problema rotirii sfârlezei au plecat savanții care au creat giroscopul sau au calculat matematic rotația cicloanelor sau traiectoria mingii de tenis în funcție de poziția rachetei. Bună lecție pentru părinții de astăzi, mai ales într-o epocă de criză: nu numai că jucăriile povestite de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4941_a_6266]
-
revistă a figurilor schimoniste ale orașului, estropiați, paznici scălâmbi, schilozi rostind imprecații, pociți vânzători ambulanți, gujați și tălâmbi vorbind în dialect, pentru ca seria să se sfârșească la fierărie cu un adevărat Quasimodo dezarticulat, gesticulând fantasmagoric. Acesta îi fabrică copilului o sfârlează introducând în lăcașul cuiului o muscă vie pentru a o face mai ușoară, aceeași muscă va fi eliberată peste ani din micul ei ascunziș. Aceste gesturi rețin magia locului, expresivitatea grotescă, terifiantă uneori, iar alteori emoționantă a oamenilor. Aceasta este
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
din/ sală/ unde e în centrul atenției ă.... citez, «această/ fantastică descoperire a/ antichității...», aplauze, în/ paranteză, deschid/ gura... nu, nu o deschid... decorul: petale de lotus/ albastru... de jur/ împrejur nimic pe ce să/ te sprijini, cerul, gol, cu/ sfârleze, jucărele, pitici/ dansatori, crocodili de lemn cu botul/ articulat.../ CE?.../ pardon: «lanțul din sângele meu (la/ icoană) în dreptul gâtului NU mă strânge rău»... (nici/ pomeneală...), corectez... la spatele/ meu, întins pe/ perne (cu franjuri) în/ sicriu, OCHIUL/ CRITIC... ochiul critic
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
lentilă Ia aminte, logofete, Steaua-ți este...o feștilă Fâlfâirea... de brabete. Neputând să te-ajungă Vor decreta sus și tare C- ai fost câștigat la strungă, Dacă nu chiar o...-ntâmplare; Pe când, iată, Bârlobrează Se înfoaie în amvon, E Sfârlează cu...fofează Și de-i căta parapon, Nu ți-a da crezare nime Cel mult te-or crede năuc, Ba chiar între două rime Te închid la... balamuc. Referință Bibliografică: POEZII (lui Mihai Eminescu) / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
Aveam o vagă amintire, parcă o senzație de demult s-ar fi trezit în mine, și vedeam, cu ochii minții, o fată micuță, ageră și vioaie. După vreo 50 de ani, am revăzut-o și nu s-a schimbat. O sfârlează, sclipitoare, bună și generoasă. Din momentul în care ea și Sorin, fiul ei, m-au luat în primire, am pătruns în tunelul timpului și am început călătoria mea în lumea copilăriei, a mea, a mamei mele, într-o lume în
O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383402_a_384731]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 270 EU NU POT Tu într-adevăr, Nu mă înșel deloc, Chiar și după păr, Ești vioaie foc. Argint viu ai, În sânge, în mișcări, Pari o sfârlează, La ale tale multe Zeci de primăveri. Dacă ar trăi Leonardo da Vinci, L-aș pune să te picteze, Ai vrea? Ce zici? Într-o strofă mai aleasă, Eminescu te-ar surprinde, Pe tine cât ești de frumoasă. În tabloul
270 EU NU POT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360915_a_362244]
-
departe, iar atenția lui se îndreptă spre cei trei băieți care făceau echilibristică, luându-se la întrecere, pe unul dintre tuburile de ciment. Îl recunoscu pe Ionuț, nepotul nevestei, nu era mai mare de cinci ani dar aspru ca o sfârlează, se ținea scai de ăia cu șase - șapte ani mai mari decât el. - Mă, Ionuț, mă, potolește-te că pici dracului de acolo și ți rupe ceva. Ionuț, ori nu-l auzi, ori nu îl băgă în seamă, își continuă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
al vieții cu har de sănătate. Gutui, smochine și piersici aromate ce le-adunase moșul cu migală, în paie sub covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
umbra pomilor roditori bine îngrijiți de sătenii evlavioși mai este încă puțină răcoare. Ce mai, un sat răsărit plin de oameni harnici. Un pâlc de veseli copii se revarsă pe ușa bisericii și populează potecile în toate direcțiile. Ionel, o sfârlează de vreo 9 anișori se îndreaptă spre mine și-l opresc in plin soare. Nu mai știu cu ce ocazie făcusem cunoștință și l-am remarcat drept isteț și binevoitor. - Ce ați făcut la biserică? Parcă slujba se terminase de
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
CONCERT ÎN LIPSA MEA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 698 din 28 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l
CONCERT ÎN LIPSA MEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351349_a_352678]
-
Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la
CONCERT ÎN LIPSA MEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351349_a_352678]
-
puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Concert în lipsa mea / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 698, Anul II, 28 noiembrie
CONCERT ÎN LIPSA MEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351349_a_352678]