87 matches
-
acest debut „pompos”, textele junelui bard mai erau primite la Curentul literar din Capitală și la Viața Basarabiei din Chișinău, ultimul periodic fiind patronat de Pan Halippa. Anul 1940 a fost unul cu osebire dureros pentru Alexandru Lungu, deoarece, prin sfîrtecarea teritorială a țării, pierdea cele două spații în care se simțea „mai acasă”, Basarabia și Ardealul. Izgonit din Năsăud, în urma Dictatului de la Viena, poetul poposește iarăși la Buzău, unde împreună cu „răsucitul și răsucitorul” său coleg de liceu, Ion Caraion, redactează
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
un ministru al apărării care, oricum, nu prea știe limba engleză... -Hi-hi-hi!, s-a auzit un râs. Știți al cui... În clipa aceea, prin difuzor, MegaVijănul a dat ultimul său semn de viață, un sunet semănând cu acela produs de sfârtecarea a cel puțin zece cearceafuri de stambă ieftină. De ce acel sunet ne-a fixat gândul la Alianța PD-PNL, n-am știut și nici acum, când scriu aceste rânduri și când MegaVijănu' și-a revenit ca prin minune având un sonor
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
de treisprezece ianuarie în casă toate ceasurile s-au oprit, doar bătaia inimii tale într-un clopot de foc respirându-ți absența. S-au înmulțit actele de sabotaj, greieri mi-au inundat țesutul, tot mai multe gânduri mă răscolesc, simt sfârtecarea pulsului, oglinzile otrăvindu-mi bănuiala că exist. Aseară am făcut două căni cu ceai, m-am așezat în fața ta și am început să mă rog. Simțeam din perete cum mă fixează absurdul. într-un colț mă urmăreau cu ochii înfipți
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
ne putem explica absența în bloc a anilor 1938-1940, 1943, 1944, 1946, 1950-1955, notele cu totul sporadice din 1941-1942? Sigur, a fost posibil ca el să neglijeze jurnalul perioade mai lungi, dar anii amintiți au fost puternic marcați politic: legionarismul, sfârtecarea țării din vara lui 1940, războiul, teroarea stalinistă. Să nu fi comentat oare toate acestea, sau măcar pe unele dintre ele? Nici vorbă că a făcut-o. Altminteri nu mai opera atâtea eliminări pe care, ca cititori, nu avem cuvinte
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
zilnice de carne, cît mai proaspete și mai mustinde de sînge, celor patru preferați ai Walburgăi, ocupanții unui acvariu suprageneros, asezonat cu plante, crengi și nisip din cel mai fin, care nu cunoșteau decît regula iuțelii, înșfăcării instantanee și a sfîrtecării sălbatice, exemplarele falnice ale speciei lor, cei patru pești piranha, Hermann, Rudolf, Joseph și Adolf. }inea peticul de hîrtie între degetul mare și arătător, grijuliu să nu îl păteze cu grăsimea transpirației lui abundente. Ciocăni ușor în ușă, dar cum
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
și în multiplele interferențe posibile, impostura. Ultimul vers al poemului, „Doi colți însângerați, în raza lunii”, memorabil și emblematic, permite cele mai multe interpretări. În poziție incipientă, forte, figurează o sinecdocă („pars pro toto”) - „doi colți însângerați”, o imagine nocturnă, terifiantă, a sfârtecării - în exterior, a sfâșierii - în interior. Cei doi colți pot fi metafore pentru armele cu care au luptat protagoniștii. Ar putea trimite la spadă, de pildă, pentru tranșarea unui conflict din Evul Mediu, în care dragostea, pe viață și pe
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
lumi. Un fost supliciat a făcut o distincție aparte între țipăt, strigăt și urlet, afirmând că primele două au fost înlocuite de cel de-al treilea; tortura descrie "lungul urlet al făpturii umane". Doar urletul poate fi răspunsul direct la sfârtecarea cărnii, el având un corespondent antitetic în urletul torționarului care își sporește sonoritatea, pentru a se ațâța și a-și demonstra puterea. Originea urletului este una profund organică și nu trebuie limitată la gât și gură, întrucât provine din măruntaie
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
de pagini), cu număr de personaje redus la cinci camarazi de pescuit și de cafenea despre care vom ști ce li se întâmplă, dar foarte puțin din ce gândesc, ce simt; cinci vietăți azvârlite în „marea mută” expusă unei progresive sfârtecări. Acestora li se adaugă o tânără care-i așteaptă, ezitând în a alege, pe doi dintre ei. Romanul debutează cu infomații sumare. Undeva în nordul Franței, aproape de munții Ardeni, într-o zi de august, se stârnește ca din senin un
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
Portocala mecanică, Burgess) nu face nimic altceva decât să ucidă și, când se oprește, romanul se încheie; o încheiere provizorie, fiindcă Alex se oprește pentru a-și găsi o pereche, cu care să producă un fiu, care fiu să continue sfârtecarea. Prezentul lui Ishiguro e un incident banal, după care se ascunde un coșmar afectiv. Lanark străbate bezna aventurilor lui fără să simtă nimic. Romanele Desperado sunt romane de oameni bătrâni. Tinerețea romanțioasă a pierdut demult partida, a ieșit din recuzită
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
a înmulțit precum "insectele" și că, prin urmare, trebuie exterminată. Astfel de monstruozități nu au rămas fără urmări. Amenințările de ambele părți au curs ca grindina, ducând la conflicte armate, purificări etnice și asasinate, pentru ca, finalmente, să se ajungă la sfârtecarea țării. Toate acestea s-au produs, deoarece profeții xenofobiei interziseseră luările de poziție neconvenabile conducerii naționaliste de la Belgrad. În clipa de față, prin televiziunile și presa aservite oligarhilor, România se află într-o situație asemănătoare. Orice om lucid știe că
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
bătăliile de gherilă economică internă, specialiști în jefuirea cadavrului în descompunere al industriei și agriculturii comuniste, ei n-au nici o șansă într-un sistem competitiv bazat pe valoare. Așa se explică răfuiala absolut aberantă cu "Europa nemiloasă" care a îngăduit sfârtecarea trupului Serbiei. Nu de Serbia le pasă lor, ci de primejdia reprezentată pentru propriile afaceri de lumea dominată de reguli a Occidentului. Asmuțindu-i pe români împotriva ungurilor, ei încearcă să creeze o simetrie primejdioasă nu cu situația din Kosovo
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
din întunericul lui străfulgerat de geniu. Râzând din toată inima și bâțâindu-se cum numai el știa să o facă, omul acesta, sau mai bine zis această rară pasăre cântătoare, și-a depășit crunta condiție umană, epoca marcată de sfâșieri, sfârtecări, confruntări, spaime, servituți și cortine de fier, și s-a topit în Lumina pe care în sfârșit o vede." (pp. 290-292). Îl știam pe Mihai Cantuniari ca pe un traducător excepțional. Acum descopăr un om reflexiv, de mare profunzime și
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
unor gâște Îndopate pe care le va aduce acasă În ajunul Anului Nou; beția cu niște ingineri ruși la Banović; scosul unei măsele În plin câmp, lângă o fântână cu cumpănă ; un miting de la care a venit plouat până la piele; sfârtecarea lui Steva Bogdanov, geometru, care la o margine de pădure a călcat pe o mină activă și, doar cu o zi Înainte, jucaseră biliard; reapariția acrobatului aerului Aleksić deasupra Kalemegdanului; o gravă intoxicație cu alcool În localitatea Mrakodol; o cursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ambele calități - talent literar și disciplină a minții -, intelectualul va fi tratat de cele două tabere precum victimele miticului tîlhar Sinis. Legat de vîrful a doi pini aplecați, el va fi sfîrtecat în clipa slobozirii trunchiurilor lor. Paradoxul e că sfîrtecarea echivalează în acest caz cu contestarea apartenenței lui la vreuna din tabere. Nici una nu și-l revendică pe motiv că, fiind atipic, chipurile nu este reprezentativ. Nimeni nu se întreabă de ce tocmai el are darul de a exercita un efect
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
pictorul nostru își asumă rememorarea nu vrea să tivească în slavă barochizantă episoadele revolute, nu ține ca istoria să atîrne peste ele, amenințător postișă, ca pînza unui decor umflată de furtuni expansive. Dincolo de pathos, în sobrietatea unui înăuntru răspunzînd înăbușit sfîrtecărilor nemiloase, pămîntul către care se întoarce acum pictorul este acela care, la Putna, a dat un semnal de seism irepresibil, în noaptea uciderii mișelnice a lui Grigore Ghica Voievod și a urgiei abătute asupra Bucovinei. Receptacul misterios al încercărilor inicve
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
Pare contradictoriu, dar e condiția minimală, pentru a scrie „cu trupul”, să fii și așa, și așa. E evident că nu poți rezista lângă un om care își trăiește viața cu intensitate. Cel mult, alt pasionat. Iubirea lor, atunci, e sfârtecare reciprocă. Nu durează mult. „...eram făcută din foc.” Sunt făcut din nisip. „Stai în pat cu ochii în tavan. Stai, deci exiști. Aceasta este bătrânețea.” Exact. Nu încetez să comunic că sunt sincer. Angela Marinescu: „...sinceritatea este laxă, leneșă, comodă
însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3228_a_4553]
-
de-un colț al micului ecran al MegaVijănului meu de Haralampy după vreo trei bărdace de trăscău; apoi: o legătură de pătrunjel, poza domnului Prim-ministru Tăriceanu liniștindu-ne televizat că ,situația inundațiilor e sub control" în timp ce imaginile ne arată sfârtecări de diguri, prăbușiri de case, oameni cu priviri îngrozite, întinderi nesfârșite de apă, animale moarte... Da' dacă domnu' Premier zice că situația e sub controooool... - Hi-hi-hi! Se aude un râs homeric plutind prin noapte și peste ape. - Haralampy!, țip. Râzi
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
gîște Îndopate pe care le va aduce acasă În ajunul Anului Nou; beția cu niște ingineri ruși la Banović; scosul unei măsele În plin cîmp, lîngă o fîntînă cu cumpănă ; un miting de la care a venit plouat pînă la piele; sfîrtecarea lui Steva Bogdanov, geometru, care la o margine de pădure a călcat pe o mină activă și, doar cu o zi Înainte, jucaseră biliard; reapariția acrobatului aerului Aleksić deasupra Kalemegdanului; o gravă intoxicație cu alcool În localitatea Mrakodol; o cursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Lumii Biciuită de cei vii. A iubit cu însetare Cerul cel de soare plin, A iubit pământ și mare Și-a iertat cu îndurare Viii cei de moarte prinși, De orgoliu și sfidare, De batjocuri și ocară, De arginți și sfârtecare. Îl iubim cu flori de soare, Cu cerință de-ndurare, Cu glas stins în rugăciune, Și cu cântece de îngeri. Ne-ntrebăm cu întristare: Suntem demni noi astăzi oare De-o Lumină așa mare, Dătătoare de iertare?" Elena Trifan Referință
IISUS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367885_a_369214]
-
acel Tsunamii ce a lovit în Ochiul drept de Zeița Amaterasu - pentru codoșii păpușași din Oculta mondială nu are importanță. Mare să fie că monștri suntem noi, și vor veni în urma noastră alți zei care să ucidă monstrul marin prin sfârtecare pentru a crea un alt Cosmos demonizat în “spațiul sublunar”, supus corupției, nu-i așa? Iată cum, până se vor trezii zeii și zeițele-mume din somnul cel de moarte, din “fortăreața carpatică”, “omul repetă această jertfă sângeroasă, câteodată omenească, atunci când
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
bunătate, căldură, blândețe. Ce lungă e calea de la ea la cei ale căror prezențe pe ecran, numai cu gheare și dinți ar mai putea fi comletate, ca recuzită și argument. Multă învălmășeală mai fac aceștia, multă zarvă, multe înjunghieri, multă sfârtecare, mult huiet și dihonie. Însă, ca și cum ar fi dintr-o altă lume media, exprimată expresiv în tot, căldura umană a Alessandrei Stoicescu e deasupra împunsăturilor în carnea clasei politice, e fără vehemență, chiar și în cazul unor critici și acuze
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
întemeietoare, cuminecătura prin jertfă și credința în veșnicie românească. Aceste redute trebuie arătate. Pe de altă parte, demersul Marianei Cristescu însoțește, într-un timp abulic, timorat de adevăr, o dată legată de tragismul istoriei noastre, împlinirea a 200 de ani de la sfârtecarea Moldovei în două. Întrebat ce își dorește, acum și în viitorul apropiat, un jurnalist din Chișinău răspunde: România să nu tacă adevărul despre noi; basarabenii să nu fie umbre în patria lor istorică. Cartea Marianei Cristescu nu tace adevărul despre
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o fi a momentului ori poate cine știe dar nu sunt semne de revenire în neașteptata schimbare m-am exilat în timp în angoase și sfârtecări de inimă nu prea cunosc provocatorul insistent al înviorărilor diurne dar nici străduințe nu am știu din când în când că sunt o clipă împărțită și urma mi-e fum dar omenește cred că iluziile mele sunt unice deși călătoria
DEGRINGOLADA MOMENTULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352210_a_353539]
-
republică, sau sat fară câini, mai bine zis, și pe românește! După ce a fost făcută forțat republică, politica comunistă, consecință a politicii hitleriste prin care România a fost în mod forțat atrasă în război de partea Germaniei, a dus la sfîrtecarea teritorială a țării, iar după 1989, și la distrugerea sistematică a economiei și agriculturii noastre, de către marile puteri bancare europene și mondiale. Au trecut mai bine de 20 de ani de la căderea comunismului, dar parcă cineva din umbră încearcă să
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
la cine îi dă de mâncare să-i povestească și o listă de cărți bune, care să-l facă și mai visător. La ce să viseze? La chestii livrești, apropo de ultimul centenar ratat, al lui Cioran, 8 aprilie 2011: Sfârtecare, Ispita de a sfârteca, Exerciții de sfârtecare. Adică la tentative teoretice de a săvârși cândva ceva. Da, ultimul centenar ratat, chit că am avut un gest recuperator la nivel de upercutclas. Luminarea Poporului a fost atât de puțină încât nimeni
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]