3 matches
-
A doua zi, nici neam de miere. Spurcata venise și linsese tot. S-au dus atunci noaptea, cu armăsar alb. N-a fost chip să-l facă să treacă peste mormânt. Au început oamenii a săpa și au găsit-o sfârticată și într-o dungă pusă. Nu mai era pe spate, acolo, vorbesc. Și nu se mai putea duce așa. Ucigă-te crucea, cum de te-ai făcut! Cum de nu te-ai putut liniști! Cum vorbesc oamenii! Că dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
abandonîndu-mă cu totul durerei celei mai crude. Cât oi fi stat astfel, în nesimțire mai mult, nu știu... când m-am deșteptat însă era noapte profundă, și orologiul vuia o oră după miezul nopții. Aprinsei lumânarea și, sărind la portretul sfârticat al Sofiei, începui a combina pânza... dar totul era în zadar. Lângă cămin era lemne multe și risipite. Le trântii în sobă și aprinsei un foc cumplit, trăsei o mică sofă roșie față. cu focul, cu cugetarea decisivă de-a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu fruntea ninsă, și când răsărea dintre stânci bătrâne luna cam palidă ca fața unei fete moarte, atunci vedea din când în când cîte-o streanță uriașă atârnată de cer, ce încunjura cu poalele ei vârful vre - unui munte - o noapte sfârticată, un trecut în ruină, un castel numai pietre și ziduri sparte. Când se lumină de ziuă, Făt-Frumos vede că șirul munților dă într-o mare verde și întinsă, ce trăește în mii de valuri senine, strălucite, care treeră aria mărei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]