52 matches
-
marginea unei teorii aberante: ,V-ați gîndit - începu el - ce rușinos este pentru noi, creaturi verticale de origine divină, să îngăduim existența pe pămîntul și așa destul de mic pentru numărul și necesitățile noastre a unor mulțimi infinite de ființe inferioare?". Sfătoșenia naratorului scrobit care spune, cu un ușor rictus ironic, istoria lui ,cum l-am cunoscut pe X", maschează (de formă!) un umor absurd destul de aproape de Urmuz, cu o intenție, care privită global, n-are nimic de-a face cu ,arta
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
Sigur, e temeinic și informat, cum puțini în țara asta sunt, erudiția nefiind însă ostentată cu nici un preț, ba mai degrabă camuflată în vălătuci de pudoare. Știința sa e mai curând delicatețe latină, solară, decum răspicare teutonică. Ardelenismul presupune o sfătoșenie puțintel afectată, o colocvialitate rostogană, îngreunată de obezitatea informației, nu de puține ori, ușor inutilă, căz' doară atâta școală chezaro-crăiască nu-i de lepădat! Pedagogul nostru e, în schimb, un erudit melancolic. Rigoarea științifică e străbătută de striațiile dulci-amărui ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
lucru psihanaliștilor: ,Tu (Marius Tucă), dacă ai fi femeie, ți-ar fi ușor să (...) treci de la Adrian Păunescu la variantele pe care le poți găsi pe piață?" La Ion Țiriac discursul fără prea multe valențe stilistice are un fel de sfătoșenie cvasi-țărănească. El se potrivește de minune cu imaginea omului calculat, rezervat, care prin cumpătare și tenacitate a ajuns milionar în dolari. Gheorghe Dinică apare ca un impecabil profesionist, conștient de propria sa valoare, care știe perfect rolul pe care trebuie
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev, ori ucenic?) dovedește o de tot timpurie maturitate poetică și... cetățenească." Fiindcă dincolo de o simplă transformare a cărbunelui alb în curent electric, tînărul poet, animat de întrebări și probleme, descifrează în turația turbinelor o
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
tatăl nostru cel de toate porcăriile sublime, amenință să devină axul gingaș și subțire, lesne de rupt de poștași nemernici uneori, al vieții motanului ce-am fost și-al hipertensivului ce cu onoare și propranolol sînt. Observ că, scăpat de sfătoșenie, o cotesc retoric! Să nu uităm, corespondența generală poartă-n aer, nescris, dar simțit adînc de inimile noastre cu tic-tacul cam rapid titlul Recviem pentru Scămoșilă. Să ne amintim, surîzînd îngăduitor, de subcapitolele Ruina unui samovar, Vaca la țară, Culinare
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
ochi calofil. Pentru cei ce l-au cunoscut personal pe omul Dominic Stanca aceste calități nu-i uimesc nicidecum. Dominic a adus în cercul prietenilor săi aceeași fervoare a amiciției. Dar el i-a adăugat un umor tipic ardelenesc, o sfătoșenie plină de haz, o atenție îndreptată fără cruțare spre detaliul amuzant. Beneficiind de o vastă cultură clasică - pe care, nu știu de ce, nu și-o etala niciodată -, dotat cu o inteligență artistică remarcabilă (nu îndreptată spre teoretizare, ci evidentă în
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
largi împotriva a tot ceea ce este viu și promițător în țară, după aprilie 2012, când a început schimbarea regimului din România. Crin Antonescu, Victor Ponta, Cristina Anghel, Ioan Ghișe, Petre Roman sunt, de asemenea, țintele sale. Nu merită să comentez sfătoșeniile unui frustrat în fața istoriei. Cu toate acestea, fac cinci mențiuni. În primul rând, nu există nicio probă pentru susținerile sale în ceea ce mă privește. Eu nu am fost servitorul unei curți ce va sfârși într-o detestare generală. Eu nu
Marga, atac la Pleșu: frustrat în fața istoriei, ochiul vigilent al Curții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80047_a_81372]
-
împărătești ale altarului. Valeriu Anania nu intră în acest tipar, scutit fiind de meteahna inexpresivității livrești. Cu un talent de povestitor remarcabil și cu o dezinvoltură rară în atingerea temelor delicate din secolul XX, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului are sfătoșenia elevată a spiritelor trecute prin școala retoricii culte. Farmecul cu care își descrie întîmplările trăite și mai ales verva trepidantă, aproape dramatică, cu care își încarcă evocările, fac ca volumul de față să fie citit ca un roman. Parcurgîn-du-i Memoriile
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
conștiințe ultragiate. E chinul omului care, știind desfigurarea României sub comunism, îi privește degradarea cu ochii celui care nu-și poate șterge din minte etalonul bunăstării nemțești. Și cum orice comparație îi insuflă exasperări, Neagu își răscumpără surescitarea prin umor. Sfătoșenia mucalită te izbește cam la fiecare conferință, de aici senzația că ai de-a face cu un spirit rasat, la care poanta e un debușeu menit a scădea tensiunea pe care teascul nemțesc o imprimă românilor profunzi. Și Neagu are
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
-și câștiga onorabilita-tea. Cine i-ar fi luat în serios cu un director onorific precum Bălăceanu-Stolnici, unul dintre marii nerușinați ai acestor vremi în care numai nerușinarea n-a lipsit? Cum să-i păstrezi semnătura și fotografia în ziar, când sfătoșenia expirată a textelor sale provoca doar hohote de râs? Acest descendent al boierilor de altădată va rămâne în amintirea viitorimii drept autorul schițelor apartamentului în care locuia Vlad Georgescu, cerute de Securitate probabil pentru a-l lichida pe directorul "Europei
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
de pagină, devine coerentă, căutările prind a se ordona în povești, mozaicul se întregește din risipiri și, cum un altul a spus-o de demult, desenul din spatele covorului capătă contur deslușit." (p. 180). Dacă aici avem prea multă dulceață și sfătoșenie pe centimetru pătrat, din panoplia cărturarului umanist, în tiradele altor personaje, semidoctismul, surprins cu maximă fidelitate, arată și finețea scriitorului centrat pe valori de profunzime: "Știți, io l-am ascultat pă tov. profesor. A fost în vară la noi, la
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
regăsit însușirile de atunci. Autorul pare un spirit cochet care pune preț pe delicatese livrești și pe trufandale teoretice. Seamănă cu un numismat care jubilează numai dacă pojghița monezii găsite atestă o neașteptată raritate istorică. În plus, o undă de sfătoșenie moldovenească, dar cu totul nemucalită, îi străbate textele, autorul simțindu-se bine în pielea unui povestitor ce are predilecție spre evocarea elogioasă. Nu are malițiozități sau uri manifeste, de unde și tonul de blîndețe ceremonioasă cu care face portretul intelectualilor pe
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
decît ființele încărcate cu otrăvuri sufletești. Viața spontană îl încurcă, surprizele îl stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la răpunere, prelegerile în fața studenților
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
veșnică, drept că indirect și cam cu strângeri de maxilare, dar e bine. Și, dintr-odată, simt cum viermele invidiei, față de atâta armonie PD-PNL-istă, începe să mă ronțăie, mai ales că Domnul președinte al PNL, Tăriceanu, tocmai declară cu mare sfătoșenie și asprime la telejurnale adresându-se dușmanilor politici, în frunte cu PSD-ul: - Cei care își fac iluzii că Alianța se va destrăma se înșeală profund... Vai de noi! Cum de am cutezat să ne îndoim luându-ne după știrile
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
bună, nu? îmi cere Deliu Petroiu părerea. - Firește, îi răspund, Moș Poveste nu se dezminte, e și el un ales om de duh!... Moș Poveste era porecla cu care se alesese Todoran, încă pe când mă mai aflam la facultate, grație sfătoșeniei lui și a vorbirii molcome, cu infime variații de tonalitate. În sine îmi spuneam însă că nu era deloc improbabil ca această anecdotă, cu jocul ei amuzant de cuvinte, intrată mai târziu în folclorul timișorean, să fie și ea, de
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
cu care mă mândresc și...). Buni a ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanțe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba și nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
fost neamț... - Uite ce ușor îi la minte pufosu' ista ... Dac-ar fi fost la război aș fi zis că di la asta i se trage dișteptăciunea, observă crâșmarul ... - Să-ți spun eu una mai dișteaptă, bădie Damian, avansează în sfătoșenie Ion. Mai bine sî nu fi fost războaie pi fața pământului și sî fi rămas oamenii fără folosu' ista pi care-l crezi mata. Sî fi rămas proști ... N-ar fi fost atâta jale-n lume ... Și-ar fi fost
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Părintelui Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol, care rostea cu serenitate absolută ideea originală că ”Fără Cruce, nu ar exista frumusețea Învierii.”, ca să nu mai vorbim despre fostul Părinte Patriarh Teoctist, cel dăruit de Dumnezeu cu haina simplității firești și a sfătoșeniei ancestrale a țăranului român, sau despre hâtrul Arhimandrit Teofil Pârâian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru care ” Deplinătatea, suprema posibilitate de realizarea a binelui, suprema posibilitate de înaintare în viața duhovnicească trebuie să fie un ideal al tuturor.”. Dar câți
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
devenit van, pentru ea nu există adevăr obiectiv, obligație, drept, astfel încît tot ce mai rămîne este vanitate subiectivă. Este în interesul nostru să ne întoarcem [171] spre substanțialitatea intelectuală pentru a îneca în ea această vanitate subiectivă împreună cu toată sfătoșenia și reflexia ei. Iată avantajul acestei poziții! Defectul acestei substanțialități intelectuale constă în faptul că, întrucît ea este prezentată ca țintă și scop pentru subiect, ca o stare care trebuie produsă în interesul subiectului, obiectivitatea în general lipsește. Oricît ar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mult ecou, chiar dacă cu un scris cumva diferit la Cenaclul de Luni), iar acum a știut să se apropie cu naturalețe de tinerii anilor 2000. Cum? într-un fel foarte simplu: comunicînd firesc. Fără emfază și exces de metafore, fără sfătoșenie plicticoasă, cu un fel de tinerețe care ne-a cucerit și care ne-a făcut să-i citim cărțile poate mai atent și mai personalizat. Acum Mariana Marin și-a adunat toate poeziile într-un volum. A ieșit o carte
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
mijloacele prozei sămănătoriste. Procedeul narativ nu e, ca în compunerile scurte, relatarea neutră, ci istorisirea pătrunsă de lirism, diluată de sentimentalisme, încetinită prin descrieri artificioase, incluzând dulcegării și reflexivitate banală, șubrezită prin intervenții auctoriale naive (aprecieri, caracterizări, comentarii omnisciente), prin sfătoșenie, prin dialoguri siropoase. Subiectul pornește de la o situație analoagă celei din schița sadoveniană de tinerețe Doi feciori. Boierul Isaie Murat are doi băieți: unul legitim, Andrei, celălalt, Mitruț, rezultat dintr-o aventură preconjugală cu o chelăreasă. Primul depozitează tarele unei
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
lume cufundată încă în feudalism. Evocarea este făcută cu umor și talent, într-o limbă viguroasă, ușor arhaică, iar portretele oamenilor sunt expresive, pline de culoare. Această autobiografie fără pretenții literare cucerește prin stilul simplu, nelucrat și fără modele, prin sfătoșenie și prin simțul sănătos al realității, caracteristic povestitorului. SCRIERI: Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), îngr. și pref. Artur Gorovei, Râmnicu Sărat, 1893; ed. București, 1908; ed. Chișinău, 1944. Repere bibliografice: A., „Istoria vieții mele”, CL, 1908, 11; Ciobanu, Cultura
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
spaniolă. Este printre cei dintâi care a făcut cunoscut românilor folclorul iberic și a tălmăcit prima parte din Don Quijote de la Mancha de Cervantes, într-o versiune care, fără să strălucească prin calități stilistice deosebite, s-a impus prin cursivitatea și sfătoșenia frazei. Traduceri: Friedrich von Schiller, Cântecul clopotului, Iași, 1872; Hendrik Conscience, Flori de câmp. Recrutul, București, 1873; Fedru, Fabule..., Iași, 1875. Repere bibliografice: Dimitrie Petrino, Părere critică, „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, 1866, 12; Negruzzi, Junimea
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească, ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o anume sfătoșenie calmă, bonomă. Între proze se mai află un „manual”, Vânătorul bun sau Meșteșugul de a nu-ți fi urât (1844), îndatorat unui E. Blaze, de care s-a servit și Odobescu în Pseudo-cynegeticos. În Flora română, original dicționar botanic pornind
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
cum au fost alegerile altădată, fie pentru a vota. În aceasta nu ar fi nimic rău. Nu vârsta Înaintată o reproșăm personajelor, ci o anumită comportare bătrânească, o anumită lâncezeală, lipsă de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]