52 matches
-
cu care mă mândresc și...). Buni a ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanțe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba și nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
bună, nu? îmi cere Deliu Petroiu părerea. - Firește, îi răspund, Moș Poveste nu se dezminte, e și el un ales om de duh!... Moș Poveste era porecla cu care se alesese Todoran, încă pe când mă mai aflam la facultate, grație sfătoșeniei lui și a vorbirii molcome, cu infime variații de tonalitate. În sine îmi spuneam însă că nu era deloc improbabil ca această anecdotă, cu jocul ei amuzant de cuvinte, intrată mai târziu în folclorul timișorean, să fie și ea, de
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1442128124.html [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
Părintelui Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol, care rostea cu serenitate absolută ideea originală că ”Fără Cruce, nu ar exista frumusețea Învierii.”, ca să nu mai vorbim despre fostul Părinte Patriarh Teoctist, cel dăruit de Dumnezeu cu haina simplității firești și a sfătoșeniei ancestrale a țăranului român, sau despre hâtrul Arhimandrit Teofil Pârâian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru care ” Deplinătatea, suprema posibilitate de realizarea a binelui, suprema posibilitate de înaintare în viața duhovnicească trebuie să fie un ideal al tuturor.”. Dar câți
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1447026926.html [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
fost neamț... - Uite ce ușor îi la minte pufosu' ista ... Dac-ar fi fost la război aș fi zis că di la asta i se trage dișteptăciunea, observă crâșmarul ... - Să-ți spun eu una mai dișteaptă, bădie Damian, avansează în sfătoșenie Ion. Mai bine sî nu fi fost războaie pi fața pământului și sî fi rămas oamenii fără folosu' ista pi care-l crezi mata. Sî fi rămas proști ... N-ar fi fost atâta jale-n lume ... Și-ar fi fost
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
pe invinșii cu suflet inocent. Prin conferințe, prin romane alegorice, el desfășoară o vrednică activitate de propagandist creștin. Eugen Lovinescu clasifică literatura lui ca o literatură sămănătoristă întârziată, cu răgazuri și lungimi de om care are înaintea sa eternitatea, cu sfătoșenie moldoveană, lipsită de nerv și concentrare, cu poezie exterioară a naturii, cu sentimentalism față de toate nimicurile, cu fărâme mici de fapte în cadre mari, cu duioșie continuă și cu umor aproximativ, cu o atmosferă mătăsoasă lipsită de noutate. Toate acestea
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
cazuri ""să facă față"" oricărei împrejurări, să se străduiască să ""omenească"" musafirii. A nu proceda astfel, echivalează cu ""a te face de minune"" în sat, a te exclude în mod conștient din rândul oamenilor. De evidențiat sunt spiritul negustoresc și sfătoșenia, omniprezente mai ales la vârstnici, izvorâte dintr-o îndelungată experiență a generațiilor trecute. În prezent, fii foștilor ""scorțari"" au schimbat ""coarnele plugului"" cu mașinile industriale, ""hețălele"" cailor cu volanele tractoarelor, sapa și secera cu rigla de calcul, ""melința"" și ""urzoiul
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
apoi topit de oboseală, uită butonul frigorific deschis, iar țăranii noștri se congelează treptat, treptat. Mor? N-am zice. Parcă i-ar trece, scriitorul, prin această alchimie ciudată, într-o lume a viitorului, nemailăsându-i să piardă nimic. Treptat, treptat, sfătoșenia lor se stinge, gerul îi astupă și ei, în fantomatica lor ambarcațiune, călătoresc spre sat. Spre satul lor, spre un sat al viitorului? Scriitorul nu ne-o spune. Ne lasă singuri pe muchia unei întrebări s-o dezlegăm.
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
conștiințe ultragiate. E chinul omului care, știind desfigurarea României sub comunism, îi privește degradarea cu ochii celui care nu-și poate șterge din minte etalonul bunăstării nemțești. Și cum orice comparație îi insuflă exasperări, Neagu își răscumpără surescitarea prin umor. Sfătoșenia mucalită te izbește cam la fiecare conferință, de aici senzația că ai de-a face cu un spirit rasat, la care poanta e un debușeu menit a scădea tensiunea pe care teascul nemțesc o imprimă românilor profunzi. Și Neagu are
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
mijloacele prozei sămănătoriste. Procedeul narativ nu e, ca în compunerile scurte, relatarea neutră, ci istorisirea pătrunsă de lirism, diluată de sentimentalisme, încetinită prin descrieri artificioase, incluzând dulcegării și reflexivitate banală, șubrezită prin intervenții auctoriale naive (aprecieri, caracterizări, comentarii omnisciente), prin sfătoșenie, prin dialoguri siropoase. Subiectul pornește de la o situație analoagă celei din schița sadoveniană de tinerețe Doi feciori. Boierul Isaie Murat are doi băieți: unul legitim, Andrei, celălalt, Mitruț, rezultat dintr-o aventură preconjugală cu o chelăreasă. Primul depozitează tarele unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească, ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o anume sfătoșenie calmă, bonomă. Între proze se mai află un „manual”, Vânătorul bun sau Meșteșugul de a nu-ți fi urât (1844), îndatorat unui E. Blaze, de care s-a servit și Odobescu în Pseudo-cynegeticos. În Flora română, original dicționar botanic pornind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
lăuntrice, ceea ce i-a adus lui V. renumele de remarcabil investigator al vârstei copilăriei. Laconic și eliptic, el este un „minimalist”. „Minimalismul” său e dublat însă de o savoare particulară a limbii, care nu vine nici din folclorizare, nici din sfătoșenie diluată. Pregnanța, concentrarea sunt atributele de căpetenie ale unei exprimări originale, care mizează pe efecte de ricoșeu, de acces pieziș la ținta vizată, de întortochere revelatoare. Chintesența interesului pentru valențele artisticește productive ale exprimării migălos calculate e reprezentată de Vorbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
feudalismului la români, când se mai arunca cu punga de bani, chiar de însuși autorul rândurilor, ispitit și de lumea femeilor. Realizată într-o limbă ușor arhaică, fără pretenții literare, lucrarea este caracterizată de specialiști ca distingându-se „printr-o sfătoșenie... moldovenească". Plecând de la „Istoria vieții mele" apărută în volum în 1908, Șerban Cioculescu realizează în 1975 „Viața și opera lui Theodor Vârnav", București, Editura Academiei - un discurs rostit la 3 februarie în ședința solemnă a Academiei. Arătând că manuscrisul publicat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul. Dar până atunci mai rabdă, Harap Alb, căci cu răbdarea îi frigi pielea... (Povestea lui Harap-Alb). Dincolo de tonul șugubăț, și aici se ascunde aceeași preocupare pentru celălalt, aceeași înțelegere, aceeași căldură. Sfătoșenia e mai accentuată în cazul eroinei lui Creangă. Aceasta se datorează faptului că ea vorbește mai puțin în numele său și mai mult în numele lui Dumnezeu pe care-l reprezintă și care i-a dat o misiune ce trebuie dusă la
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
le anunțase ca programatice în cunoscutul articol dedicat lui Ronetti-Roman. Nuvelele Împăcare (1921) și Dar din prisos (1924) sunt două din cele mai "așezate" lucrări din ultima etapă de creație a scriitorului, scrise, asemenea tuturor celorlalte, într-o notă de sfătoșenie. Critica a catalogat atmosfera acestor opere finale ca fiind apăsătoare și a acuzat scriitorul de didacticism, eticism ș.a. Aceste două texte se sustrag însă acestei încadrări restrictive. Mesajul e categoric unul de factură morală, dar el nu are nimic ostentativ
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
spaniolă. Este printre cei dintâi care a făcut cunoscut românilor folclorul iberic și a tălmăcit prima parte din Don Quijote de la Mancha de Cervantes, într-o versiune care, fără să strălucească prin calități stilistice deosebite, s-a impus prin cursivitatea și sfătoșenia frazei. Traduceri: Friedrich von Schiller, Cântecul clopotului, Iași, 1872; Hendrik Conscience, Flori de câmp. Recrutul, București, 1873; Fedru, Fabule..., Iași, 1875. Repere bibliografice: Dimitrie Petrino, Părere critică, „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, 1866, 12; Negruzzi, Junimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
se afirme prin reviste cu articole de critică literară și, ca atare, primele generații de alfabetizați au produs un mare număr de critici care se considerau reprezentanți ai culturii de erudiție și intelectuali veritabili. În acest caz, urmînd linia renumitei sfătoșenii a românului pe care ei au unit-o cu antrenamentul secular al mîinii (în folosirea bîtei), afirmarea a putut continua în forma unei nestăpînite grafomanii, generatoare de tomuri nenumărate (și, uneori, gigantice), în care sînt reproduse sute de pagini din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a ridicat unele probleme legate de clasificarea acestora, editorii încercând să orânduiască într-un fel sau în altul bucățile publicate de Ion Creangă în manualele școlare, în revistele vremii sau rămase în manuscris. Dominantele scrisului lui Creangă sunt, jovialitatea, umorul, sfătoșenia, stăpânirea inegalabila a limbii. Toate acestea străbat ca niște ape subterane întreaga creație a genialului povestitor, unificând-o fără să o uniformizeze, individualizând-o extrem, făcând-o inconfundabila. Opera lui Creangă evocă un om românesc teluric, ferit de civilizația orașului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
oameni deschiși, iubitori de pitorescul vieții (Ibidem, p. 264). Același stil se regăsește și în metaforă, în creațiile populare, în expresiile superstiției și ale proverbului: Pitorescul a invadat metafizica și mitologia populară. Când pitorescul pătrunde înțelepciunea populară, aceasta ia înfățișarea „sfătoșeniei”. Proverbele românești sunt cel mai adeseori produsul unei înțelepciuni, alimentate de simțul pitorescului (Ibidem, pp. 271-272). 1.2. Adaptarea Această particularitate a acțiunii sociale și a mentalului colectiv românesc este o consecință a eclectismului asumat. Adoptarea în sistemul culturii române
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fiind mai degrabă refuzată implicarea lui efectivă în conflict - „Vezi-ți de treaba ta, nu te băga!”). Atitudinile comunicative cele mai frecvente par să fie prudența comunicativă în relație cu străinii sau cu membrii grupului percepuți la distanță față de vorbitor, sfătoșenia, adică tendința de a da sfaturi bazate pe cunoștințele și experiența personală și apetența pentru detaliu („Ascultă-mă ce-ți spun eu, că am trecut prin asta”, „Am auzit eu că se răcește vremea, așa că du-te și culege merele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de transpus într-un epic facil, cu false interogații, exces de categorizări, intrigi simpliste și afecte tranșante. Contrastul între efortul de întreținere a verosimilității și tonul declamatoriu impus de propaganda epocii a făcut ca povestitorul să se refugieze într-o sfătoșenie perseverentă, care trimite din start istoria la un singur sfârșit posibil, cel autorizat. Așa cum aminteam, povestirile sale sunt încă foarte căutate pe piața școlară, uneori expres recomandate ca citire "suplimentară" sau "carte frumoasă"230. Îndemnul vine, probabil, nu atât de la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și vitalismul de sorginte țărănească. Sunt învederate o certă aptitudine a dialogului și o indiscutabilă voință de comunicare („Nimic nu pot să-ți dărui dacă / Nu-mi cauți ușa, musafir”). De aici și claritatea, eufonia multor versuri, dar și plata sfătoșenie, mediocritatea „frumoasă” a altora. Dincolo de toate, ies în evidență câteva piese, precum Revenind la Vârciorova, Sămânțăresele, Analogii, Inscripție pe o pernă și altele adunate în volumul Vitralii, ce dau integral măsura talentului lui C., poet ce are forța de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
aceste pilule epice cu străfulgerări lirice, de o sensibilitate cu profunzimi moralizatoare care ne conduc nolens, volens către ceea ce Noica numea „dimensiuni sau manifestări fundamentale sufletești: cunoaștere, sentiment, voință...” Maria Postu simte nevoia de comunicare, de stare de bine, de sfătoșenie tandrăși sensibilă: „Mă așez pe pervazul celei mai înalte ferestre. Cu speranța că cineva mă va vedea trecând prin dreptul meu și mă va saluta sau mă va privi... și astfel va începe să se deruleze o conversație ale cărei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Dv. am aflat că au fost de curând la Bogata și că vă simțiți bine. Să dea Domnul să fie tot așa, pentru că avem nevoie și de sfatul Dv. și de întâmplările pe care le ați petrecut în viață. O sfătoșenie Ă la Creangă e cel mai de preț lucru pe care și-l pot dori iubitorii de frumos. Din scrisoarea primită, am întrezărit o notă de duioșie pentru mult regretata Dv. soție, care acum, în ajunul Crăciunului, și-ar fi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dr. radiolog Tudor V. Diaconescu, fălticenean stabilit la Iași, prietenul nostru comun, un împătimit de-a aprofunda cultura orașului natal. 253 4 Suceava, 2 octombrie 1977 Iubite Domnule Georgel, Mă grăbesc a răspunde rândurilor matale pline de căldură și de sfătoșenie moldovenească. Am discutat cu conducerea Muzeului Județean Suceava (Str. Ștefan cel Mare nr. 33) și nu există nici un impediment 305, mai ales că deplasarea mea nu implică obligații bănești din partea instituției noastre. Vă rămân recunoscător pentru strădaniile depuse, ca să realizeze
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
devenit van, pentru ea nu există adevăr obiectiv, obligație, drept, astfel încît tot ce mai rămîne este vanitate subiectivă. Este în interesul nostru să ne întoarcem [171] spre substanțialitatea intelectuală pentru a îneca în ea această vanitate subiectivă împreună cu toată sfătoșenia și reflexia ei. Iată avantajul acestei poziții! Defectul acestei substanțialități intelectuale constă în faptul că, întrucît ea este prezentată ca țintă și scop pentru subiect, ca o stare care trebuie produsă în interesul subiectului, obiectivitatea în general lipsește. Oricît ar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]